319 matches
-
Zerind sau a altor factori decizionali. Are rolul de barieră comunicațională/bruiaj și nu acceptă nici o formă de conciliere. Este un bun gospodar: casa, curtea, grădina, anexele sunt foarte bine întreținute. Inițiază frecvent acțiuni culturale pentru elevii școlii generale din Zerind pe care o conduce, însă este foarte nemulțumit de rezultatele elevilor săi, de comportamentul oamenilor din sat, de nivelul scăzut de cultură al acestora și de dezinteresul manifest al oamenilor pentru cultură și civilizație. Directorul asociației agricole - lucrează de 35
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
conduce, însă este foarte nemulțumit de rezultatele elevilor săi, de comportamentul oamenilor din sat, de nivelul scăzut de cultură al acestora și de dezinteresul manifest al oamenilor pentru cultură și civilizație. Directorul asociației agricole - lucrează de 35 de ani în Zerind, chiar dacă nu este locuitor al satului. El a înființat asociația agricolă. Oamenii apelează la „doctor László” în probleme legate de proprietatea funciară. Unde? Locurile în care oamenii se adună să discute probleme comunității sau subiectele de actualitate sunt: 1. La
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la „doctor László” în probleme legate de proprietatea funciară. Unde? Locurile în care oamenii se adună să discute probleme comunității sau subiectele de actualitate sunt: 1. La căminul cultural, în aceeași clădire cu primăria, unde își are sediul Asociația Pro Zerind și Liga Pensionarilor. La căminul cultural sunt organizate frecvent manifestări cultural-artistice, întâlniri ale pensionarilor, ședințe ale formațiunilor politice. 2. La biserică, unde preotul se implică în viața culturală a satului și inițiază acțiuni de întrajutorare care implică participarea enoriașilor. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
verii - Zilele Zerindului, Cupa Regională de Fotbal - și ale toamnei - Ziua Secerișului, Balul Strugurilor. În parc se găsește o fântână cu apă potabilă unde femeile se strâng să discute când vin după apă. 4. La Bar. Există trei baruri în Zerind situate pe șoseaua națională. Din bar sunt luați zilierii la muncă în fiecare dimineață. 5. Pe stradă, în fața caselor. „La căminul cultural” (pensionară, 72 de ani); „La căminul cultural” (pensionar, 65 de ani); „Căminul cultural” (medic, 41 de ani); „În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cultural” (pensionară, 72 de ani); „La căminul cultural” (pensionar, 65 de ani); „Căminul cultural” (medic, 41 de ani); „În ușa vecinei. Se mai obișnuiește să se stea pe stradă, la porți, să se mai discute” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Bar sau disco... Trebuie să mergem la șefu’, adică la primar” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani); „Tineretul la discotecă, la bar; bătrânii umblă la biserică și acolo discută” (pensionar, 65 de ani); „Ședințe organizate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
apei... Am trimis oamenilor o rugăminte fiecăruia. Și am văzut că oamenii s-au mișcat, au luat hârlețul, sapa și s-au pus să curețe” (primarul, 40 de ani); „De exemplu, la pietruirea drumului ajută toate strada” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Ajută - e sat unguresc, e altă concepție” (bărbat, 41 de ani, medicul satului, venit din Constanța în urmă cu nouă ani); „La inundație mergem toți... și zi și noapte” (lăcătuș, 50 de ani); „Există o echipă entuziastă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
clădire) sau în parcul din fața căminului cultural. „Se organizează Farsang, Ziua Zerindului, Balul Viilor” (farmacist, 65 de ani); „Cupa regională de fotbal, Ziua Zerindului în iulie” (studentă, 23 de ani); „Bal de culesul strugurilor, Bal mascat” (medic, 41 de ani). Zerind și realitatea integrării europene Atitudinea sătenilor față de Uniunea Europeană Oamenii din Zerind sunt bine informați în ceea ce privește integrarea europeană a mediului rural românesc. Ca surse de informare au amintit: presa scrisă, emisiunile radio și TV (difuzate de posturile maghiare, așa încât, foarte frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Zerindului, Balul Viilor” (farmacist, 65 de ani); „Cupa regională de fotbal, Ziua Zerindului în iulie” (studentă, 23 de ani); „Bal de culesul strugurilor, Bal mascat” (medic, 41 de ani). Zerind și realitatea integrării europene Atitudinea sătenilor față de Uniunea Europeană Oamenii din Zerind sunt bine informați în ceea ce privește integrarea europeană a mediului rural românesc. Ca surse de informare au amintit: presa scrisă, emisiunile radio și TV (difuzate de posturile maghiare, așa încât, foarte frecvent, fac referiri la situația Ungariei ca membru recent al UE), cursurile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
surse de informare au amintit: presa scrisă, emisiunile radio și TV (difuzate de posturile maghiare, așa încât, foarte frecvent, fac referiri la situația Ungariei ca membru recent al UE), cursurile de informare oferite de o fundație româno-germană și organizate la primăria Zerind și, bineînțeles, discuțiile între săteni pe marginea acestui subiect de actualitate. „Au fost deja de două ori fundația româno-germană au ținut cursuri despre UE la primărie” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Sperăm că ne apropiem spre UE
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pensionară, 72 de ani); „Am auzit, deja medicul veterinar început să aplice regulile” (femeie, 59 de ani). Mulți dintre respondenți consideră că decizia consiliului local în legătură cu curățenia obligatorie în fața caselor și în curți preîntâmpină integrarea României în Uniunea Europeană. Oamenii din Zerind prezintă un interes sporit față de problematica integrării României în UE: se văd direct implicați în acest proces, prevăd anumite efecte ale integrării care le-ar aduce beneficii, respectiv dezavantaje. Urmăresc dinamica evenimentelor legate de integrare și încearcă să surprindă aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unii consideră că se discută prea puțin, alții că frecvența discuțiilor este prea mare: „Discuții despre Uniunea Europeană au loc frecvent” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Nu prea se vorbește. Se vorbește despre speranța de a avea mai multe posibilități” (tânără, Zerind); „Oamenii vorbesc despre UE” (vânzătoare la alimentară, Zerind); „Sunt care discută: cam jumătate” (bărbat, 30 de ani). Subiectele de discuție de prim interes și cu frecvența cea mai mare vizează cotele în agricultură, normele de creștere și sacrificare a animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că frecvența discuțiilor este prea mare: „Discuții despre Uniunea Europeană au loc frecvent” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Nu prea se vorbește. Se vorbește despre speranța de a avea mai multe posibilități” (tânără, Zerind); „Oamenii vorbesc despre UE” (vânzătoare la alimentară, Zerind); „Sunt care discută: cam jumătate” (bărbat, 30 de ani). Subiectele de discuție de prim interes și cu frecvența cea mai mare vizează cotele în agricultură, normele de creștere și sacrificare a animalelor și problematica locurilor de muncă. Discuțiile aduc inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cea mai mare vizează cotele în agricultură, normele de creștere și sacrificare a animalelor și problematica locurilor de muncă. Discuțiile aduc inclusiv prognoze referitoare la creșterea posibilităților de muncă în străinătate sau la crearea de noi locuri de muncă în Zerind prin atragerea de investiții: „În sat se discută în special despre cum vor fi cotele în agricultură” (primarul, 40 de ani); „Se discută agricultura, se discută despre subvenții în agricultură, despre salarii și vize” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai bine sau mai greu?” (viceprimarul, 30 ani); „Vorbesc. Toți cred că va fi mai bine. Vorbesc că vor crește numărul locurilor de muncă” (casnică, 21 ani); „Despre lipsa locurilor de muncă, agricultură, creșterea animalelor” (Agricultor, 60 ani). Sătenii din Zerind preferă ca sursă principală de informare ziarul. Toți respondenții citesc ziare. Majoritatea preferă ziarul de limbă maghiară Nyugati Jelen, apoi: Adevărul de Arad, Observatorul de Arad, Kronika, Realitatea, Jurnalul Național. Din ziar sunt preluate aproape toate informațiile legate de Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ziar sunt preluate aproape toate informațiile legate de Uniunea Europeană: „Da, citesc ziare. În special Jelen” (administrator la expoziția permanentă de pictură); „Adevărul, Jelen, Magyar Só, Kronika” (directorul școlii, 58 de ani); „Da. Foarte multe noutăți în Jelen, Observator” (directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Evenimentul Zilei, Jurnalul național” (medic, 41 de ani); „Nyugati Jelen, Adevărul. Sunt reportaje, știri” (preotul baptist, 49 ani). România versus Uniunea Europeană În ce măsură țările europene seamănă cu România? Diferențele percepute sunt mai numeroase decât asemănările. Oamenii au răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
obișnuiți să gândească alții pentru noi, și generația asta nu poate să conducă. Așteaptă să-i spună cineva ce să facă, să-i dicteze. Să gândească alții. Și dacă gândesc bine sau nu, asta e...” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Eu cred că cea mai mare schimbare trebuie să se facă în mentalitatea oamenilor” (primarul, 40 de ani); „Am rămas balcanici din toate punctele de vedere...” (medic, 41 de ani); „Sunt diferențe de mentalitate și educație la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
e acasă” (femeie, 40 ani, trăiește din ajutor social). Mulți dintre respondenți țin să precizeze că au sau au avut posibilitatea de a pleca din satul lor, de a emigra din România în special în Ungaria, însă au rămas în Zerind: „Acasă e mai bine”. O altă opinie dominantă este afirmarea apartenenței Zerindului la Europa: „Întotdeauna am aparținut Europei”. În satele europene sunt mai multe locuri de muncă, nivelul de trai este mai ridicat, administrația sunt diferite, legislația e diferită. „La
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Europa: „Întotdeauna am aparținut Europei”. În satele europene sunt mai multe locuri de muncă, nivelul de trai este mai ridicat, administrația sunt diferite, legislația e diferită. „La noi este mai bine pentru că suntem acasă” (femeie, administrator la expoziția permanentă pictură, Zerind); „În Zerind pentru că totdeauna am aparținut Europei: am început prin a face ca satul să arate ca un sat european. Am făcut ordine în sat ca să schimbăm imaginea satului. Nu mai sunt animale, nici tractoare, nici mașini agricole pe străzi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
am aparținut Europei”. În satele europene sunt mai multe locuri de muncă, nivelul de trai este mai ridicat, administrația sunt diferite, legislația e diferită. „La noi este mai bine pentru că suntem acasă” (femeie, administrator la expoziția permanentă pictură, Zerind); „În Zerind pentru că totdeauna am aparținut Europei: am început prin a face ca satul să arate ca un sat european. Am făcut ordine în sat ca să schimbăm imaginea satului. Nu mai sunt animale, nici tractoare, nici mașini agricole pe străzi. Oamenii tund
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a face ca satul să arate ca un sat european. Am făcut ordine în sat ca să schimbăm imaginea satului. Nu mai sunt animale, nici tractoare, nici mașini agricole pe străzi. Oamenii tund iarba, mai pun flori în fața casei” șdirectorul Pro Zerind, 50 de ani); „Aici, că aici am crescut, aici trăiesc” (vânzătoare la alimentară); „În occident sunt mai dezvoltați din punct de vedere economic, dar sunt anumite lucruri ce nu trebuie sacrificate globalizării, cum ar fi tradițiile” (farmacist, 65 ani). Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care vor avea loc în agricultură, ca interes imediat pentru săteni. Schimbările vor fi relativ greu de suportat în prima perioada, care variază de la câțiva ani până la intervalul dintre două generații: „Poate va fi bine pe termen lung” (directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Va fi bine poate pentru nepoțica mea” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Pentru tineri va fi mai bine” (pensionară, 67 de ani); „Va fi mai bine pentru tineret” (directorul școlii, 58 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de suportat în prima perioada, care variază de la câțiva ani până la intervalul dintre două generații: „Poate va fi bine pe termen lung” (directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Va fi bine poate pentru nepoțica mea” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Pentru tineri va fi mai bine” (pensionară, 67 de ani); „Va fi mai bine pentru tineret” (directorul școlii, 58 de ani). Zerind, sat european? Zerindul este perceput de către locuitorii săi ca fiind un sat european. În general
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
50 de ani); „Va fi bine poate pentru nepoțica mea” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Pentru tineri va fi mai bine” (pensionară, 67 de ani); „Va fi mai bine pentru tineret” (directorul școlii, 58 de ani). Zerind, sat european? Zerindul este perceput de către locuitorii săi ca fiind un sat european. În general, aprecierile în acest sens sunt pozitive. Respondenții aduc precizări pertinente în legătură cu diferențele dintre Zerind și satele din Europa. Pentru ei, Zerindul este un sat european
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Va fi mai bine pentru tineret” (directorul școlii, 58 de ani). Zerind, sat european? Zerindul este perceput de către locuitorii săi ca fiind un sat european. În general, aprecierile în acest sens sunt pozitive. Respondenții aduc precizări pertinente în legătură cu diferențele dintre Zerind și satele din Europa. Pentru ei, Zerindul este un sat european datorită apropierii geografice de Ungaria (circa 5 kilometri) și a încercărilor de a prelua modele de conduită și organizare europene: curățenia satului Zerind, linii de comunicație, deschidere, legătura cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aduc precizări pertinente în legătură cu diferențele dintre Zerind și satele din Europa. Pentru ei, Zerindul este un sat european datorită apropierii geografice de Ungaria (circa 5 kilometri) și a încercărilor de a prelua modele de conduită și organizare europene: curățenia satului Zerind, linii de comunicație, deschidere, legătura cu orașele etc. Însă Zerindul rămâne „în urma” satelor europene prin accesul limitat la resurse materiale (lipsa banilor, lipsa de acces la fondurile europene, nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de muncă) și prin caracterul de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]