3,853 matches
-
cireș, Școala Gimnazială Cireșu, instructori: prof. Beizadea Anișoara, prof. Tobă Daniela și prof. Axinte Marioara; - premiul III: Grupul Rapsodia, Școala Gimnazială Șuțești, instructor: prof. Neculai Elena; - mențiune: Grupul Grădișteanca, Școala Emil Drăgan - Gradiștea, instructor: Prof. Lascu Drăguța; Marele premiu, trofeul ,,Zestrea Movilenilor” a ajuns și-n acest an la Școala Gimnazială Viziru și a fost obținut de către Grupul Nectar, intructor: preot Simion Bănică. După cum a menționat și primarul movilean, Dumitru Panțuru, toți elevii participanți au meritat felicitări sincere, nu doar pentru
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ,,ZESTREA MOVILENILOR”, EDIŢIA A III-A, 2013 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Concursul_judetean_de_muzica_cornelia_viju_1369504700.html [Corola-blog/BlogPost/354920_a_356249]
-
Felicitări tuturor celor implicați în activitatea de astăzi, truditori ai educației și ai cântecului popular, care au urcat, în opinia mea, încă o treaptă pe scara, atât de sinuoasă, a succesului. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Concursul județean de muzică populară ,,Zestrea movilenilor”, ediția a III-a, 2013 / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 876, Anul III, 25 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CONCURSUL JUDEŢEAN DE MUZICĂ POPULARĂ ,,ZESTREA MOVILENILOR”, EDIŢIA A III-A, 2013 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Concursul_judetean_de_muzica_cornelia_viju_1369504700.html [Corola-blog/BlogPost/354920_a_356249]
-
pasc o pădure adulmecă lupul șalupa, șalupul noroc, ghinionul lighioana, lighi-onu' veniți de aiurea să prade pădurea mierea și stupul ca-lupa, ca-lupul prea multă căldură se pierde, se fură la alb sau la negru numai hoțul e integru goana după zestre dorul de căpestre de la unchi, de la mătuși până la cătuși când scrie pe uși e închis că sunt închis! nu v-am zis?! Referință Bibliografică: dorul de căpestre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II, 18 mai
DORUL DE CĂPESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Dorul_de_capestre_ion_untaru_1337352712.html [Corola-blog/BlogPost/358834_a_360163]
-
Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă n-ar fi cântăreții ei de acum, Tulcea s-ar zice că-i uitată! Iar fără Tulcea, Dobrogea nu ar avea văzduh! Dar sunt rămase în zestrea cântăreților de azi ai Dobrogei magnifice comori spirituale în care bate inima muzicii folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece populare mângâie părul blond al grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395248716.html [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
au pierit și nici nu pier, Lipită de carnea lor, Răstigniți pe cruci de dor, Ie albă din mormânt Înviată în cuvânt, Între zări dacoromâne, Tu ai fost și vei rămâne! Fără ie nu-i poveste, Și nici ladă pentru zestre, Prin biserici transilvane Sfinții noștri din icoane Oricând îmbrăcați cu tine Nici lor nu le-a fost rușine, Precum drag mi-a fost și mie Viersul tăinuit sub ie. Tu ne ești cusută-n soartă, Fericit cine te poartă, Ie
IE ROMÂNEASCĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1435035793.html [Corola-blog/BlogPost/353313_a_354642]
-
și pe buzele preotului povestitor despre IIsus! Dacă cerul ar fi fost la scoala cifrelor 33 ar fi scris pe fiecare stea căzătoare 33 ar fi scris pe fiecare nor stellar! Poate un an cu 33 de luni Ar apară zestrea lui Zalmoxe totdeauna (Slatina, 29.12.2011) Cărările ierbii Peste poveste, în liniște, a crescut iarbă secole, aștri necunoscuți au răscolit universul după semințele ierbii: peste toate creștem noi și cuvântul, că doi prieteni, că doi dușmani, mușcând din aceeași
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426884778.html [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
rând solistul nostru local de muzică ușoară Dănuț Buturca-Florescu. O frumoasă surpriză a constituit minunatul Muzeu al Satului, Adina Chendeș, Radu Spirea și Ramona Sarca au tranformat micuța sală socială a bisericii într-un colțișor din România. O lada de zestre, un fuior de lâna, un podeț și o fântână, multe costume populare și o infinită dragoste pentru tot ce e românesc și pentru România ne-au făcut să ne simțim în acest muzeu “ca acasă”. Sincere felicitări tuturor care au
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1444689499.html [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
am cunoscut cercurile intelectuale de stânga. A.B.- S-a scris în presă de specialitate că primele Dvs.incercari literare au fost încurajate de marii noștri scriitori Tudor Arghezi și Ion Barbu. De fapt, aceste amintiri apar în Memoria că zestre N.C - Da, despre întâlnirea mea cu Arghezi am scris în "Memoria că zestre". M-a dus tata la Mărțișor cu un caiet "fraudulos", conținând câteva poezii de ale mele și unele ale tatei. A.B. - Cum v-a primit
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poeta_nina_casssian.html [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
specialitate că primele Dvs.incercari literare au fost încurajate de marii noștri scriitori Tudor Arghezi și Ion Barbu. De fapt, aceste amintiri apar în Memoria că zestre N.C - Da, despre întâlnirea mea cu Arghezi am scris în "Memoria că zestre". M-a dus tata la Mărțișor cu un caiet "fraudulos", conținând câteva poezii de ale mele și unele ale tatei. A.B. - Cum v-a primit Arghezi ? N.C. - Arghezi s- a"orientat"imediat și mi-a scris cu mâna lui
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poeta_nina_casssian.html [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
alte literaturi ale altor popoare? N.C. - Cea mai cumplită sub raport estetic și psihologic a fost perioada dintre 1946 și 1957 - dar și după aceea -pe care am descris-o pe larg în vol.1 și 2 al "Memoriei că zestre". Cenzură opera asupra tematicii, a vocabularului dar, mai grav,asupra bunelor intenții, bănuindu-ne de formalism, decadentism,demascându-ne în ședințe publice, desfigurându-l. Da, credeam în comunism că într-o posibilă armonizare a lumii .(criză mea mistica!), în dispariția
INTERVIU CU POETA NINA CASSSIAN de ANGELA BACIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poeta_nina_casssian.html [Corola-blog/BlogPost/364692_a_366021]
-
umil Despre-a țării grea povară... Despre neamul ce se curmă Precum palid scade ceara Aș fi scris murind din urmă Cum se curmă-n lacrimi țara Ca o stână fără turmă, Ca o turmă fără baci, Ca mireasa fără zestre, Ca o gloată de săraci După gratii, la ferestre Cerșind morților colaci... Și-al poeților mic fiu De-aș fi fost, poet eu însumi, Să nu văd și să nu știu M-aș fi înecat în plânsu-mi Ca un Mureș
EMINESCU SAU NICHITA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_sau_nichita_romeo_tarhon_1355475409.html [Corola-blog/BlogPost/351706_a_353035]
-
și-a slovelor trudă. Iar de-mi alungă coșmar de neputință Din viețuirea cu visuri efemere, Nădăjduind în miracol de credință, Voi primi pacea-n lumea fără durere. Puțin câte puțin murind în orice zi, Cu lacrimă de tuș las zestre de idei, cititorilor, pentru vremuri când va fi Amintire din lumina ochilor mei. Că doar o cruce va sta să amintească de misiunea vieții mele pe pământ, Las neuitarea gândului să grăiască Despre moștenirea ce dăinuie-n cuvânt. 8. Septembrie
TRADIȚII LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1440885365.html [Corola-blog/BlogPost/372230_a_373559]
-
când munca-ncetează. Bunicii sunt fericiți fiindcă treabă bună au făcut ai lor vecini la clacă împreună. Au muncit și s-au distrat și plăcinte au mâncat, vinul i-a înveselit au cântat și-au dănțuit... FANY Și-a cusut zestrea pe pânza de păianjen, ca-n povești, Îngânând cântece tandre, și punând flori la ferești. Dar i-a fost furată toată, tot ce poți s-agonisești Tata însă a consolat-o, c-o iubea cum nu gândești. Și-au făcut
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
artei mondiale genealog autor al primei sinteze a istoriei românilor academician scriitor este prezent și în nume de străzi din Arad Timișoara Iași Sibiu Pitești Sibiu etc. Că edtor al revistei Arhiva a semnat cu pseudonim I.Laur. La Arad, zestrea culturală este cât o moștenire prin donațiile de carte Bibliotecii Județene care zilele acestea îi comemorează personalitatea. Că fericită restituire. Referință Bibliografica: A:D:XENOPOL SAU ISTORII REGĂSITE ȘI LA ARAD / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
XENOPOL SAU ISTORII REGĂSITE SI LA ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1490241759.html [Corola-blog/BlogPost/379085_a_380414]
-
volumului XXXI. În condințile intrării noastre în Uniunea Europeană și al fenomenului de globalizare acest Dicționar se constituie, pe drept cuvânt, în marea enciclopedie a spiritualității creatoare române, cu care ne prezentăm în fața viitorului, a Europei și, în final, mapamondului.Este zestrea neamului românesc dintr-o jumătate de secol. Numărul XXXI al acestui Dicționar enciclopedic , a apărut la Editura Pim, Iași ,2008, cu sprijinul președintelui Academiei Oamenilor de Știință din România-Cluj,prin prof.univ.dr.DHC Crișan Mircioiu. Volumul de față cuprinde personalități de
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_si_faptele_lor.html [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]
-
nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DEAL PESTE NIMICNICIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului Parcă'i un deal peste nimicnicie, Sub el, un hău, în care timpul poartă Prinosul meu, ca zestre'n veșnicie Pe care iadu'n tihnă să-l împartă. Ca venetic, să mă împartă'n patru Repere pentru duse anorimpuri. Să-mi pună'n fiecare un jugastru Împrejmuit cu ghintuite paturi. Să ia tâlharii, primii, o ciosvârtă La fel
DEAL PESTE NIMICNICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439201487.html [Corola-blog/BlogPost/340224_a_341553]
-
sacru, pe nevrute,/ Poftirile mă strâng, neomenești,/ Să uit de tânguire și virtute,/ Pe drumul rătăcirilor lumești.// Ci-ntemnițată-n umbrele trecute,/ Tăcerea doare... spre a ști că ești!..." (Neliniști) Poetul mânuiește cu măiestrie sugestia pentru a ne transmite gânduri și sentimente, zestrea unei cromatici sufletești tulburătoare: „Se leagănă, de somn, cărarea,/ Pe umbre lungi, mereu mai lungi,/ Învăluind în vis uitarea.../ Cât timp îți trebuie s-ajungi?"// (Tu poate știi). Precum în operele marilor poeți, într-o viziune largă, întâlnim și în
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_adrian_erbiceanu_prin_elena_buica_1340618634.html [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
poem dedicat tatălui său: “Îmi caut tatăl meu de grâu printre cuvinte, / Și tatăl ară prin poeme, aplecat, / Și-n limba lui română ține minte / Prea veșnicia pâinii de la sat - // Și tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt - // Că-așa sunt tații noștri de la țară, / Poeme răstignite printr-o vie, / Și limbile copiilor îi ară / Să-i facă pâinea cea de fiecare poezie... / Ianuarie
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
glorifice modestia și smerenia croiului? Cele trei vârste ale Greței Garbo. Casă Blanca. Doar parfumul țigaretelor are ceva din dulceața bețișoarelor cu care - din motive fiscal - pestilențiale - nu a fost încă înlocuit tutunul. Enigmă Otiliei - Stanica. Un Dinu Păturica pe zestrea soției căruia scrie: Democrație! Libertate! Drepturile mincinoșilor și șarlatanilor! Se filmează la Casa Blanca. Și Humprey Bogart este Hristos Bogartul, a cărui majuscula în doliu, călcata în picioare de tot colocviul de sterile fete și icoane ale aceleiași vieți de
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/asa-este-daca-vi-se-pare-de-carlo-goldoni-cronica-de-teatru-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
autori câmpulungeni” - Ed. AXA, Botoșani, 2011; - „Itinerarii turistice, Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi” - Ed. AXA, Botoșani, 2012. 6. Ioan Grămadă: - „Întâmplări din viața unui colecționar” - Ed. AXA, Botoșani, 2007; - „Întâmplări ce nu puteau fi uitate” - Ed. AXA, Botoșani, 2008; - „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Ed.AXA, Botoșani, 2010. 7. George Bodea - „Secante prin cercuri concentrice” - Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008. 8. Ion Grămadă - „Cartea sângelui” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2002. 9. Consiliul Județean Suceava: - „Pelerin în Bucovina” - Compartimentul de turism și relații internaționale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Dintr-o atare perspectivă, Statul este arealul în care slujitorii Bisericii sunt chemați să mărturisească cele de folos împlinirii demersurilor de dreptate socială, de bunăstare materială și spirituală pe care orice stat modern caută să le împlinească pentru cetățenii săi. Zestrea de valori spirituale, culturale și materiale a Bisericii la care Sfântul Ștefan cel Mare are o contribuție însemnată, este absolut necesară pentru definirea corectă a locului și a rolului României ca stat membru al Uniunii Europene. Responsabilitatea Bisericii Ortodoxe Române
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
de iubire universală care mi-a fost încredințată și față de care am datoria, asemenea oricărui alt bărbat sau femeie, să o dezvolt într-o formă unică, cu toată libertatea posibilă. - La sfârșitul ciclului meu de viață, voi reda materiei universale, zestrei comune, diminuată sau îmbogățită, această rezervă de energie și iubire care mi-a fost inițial lăsată în grijă. - Câte emoții și câtă tulburare când drumurile noastre se intersectau! Dintr-odată timpul se dilată, aerul devenea mai viu, mai pur, parcă
Jacques Salomé – Curajul de a fi tu însuţi. Prezentare și selecție, de Adi Popescu by http://revistaderecenzii.ro/jacques-salome-curajul-de-a-fi-tu-insuti-prezentare-si-selectie-de-adi-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339375_a_340704]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (IX) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 1. Privire generală O succintă și necesară prezentare a zestrei învățământului românesc - cu tot ce presupune acesta, legi, instituții, personal, statut, conținut curricular, dotări, mijloace și tehnologii didactice, reformatori, etc. - se impune de la sine, context fără de care n-am putea înțelege natura și sensul prefacerilor generale și, firește, nici pe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/355512_a_356841]
-
și numeroase reuniuni cultural-științifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este și un m esaj către românii din jurul
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408268902.html [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]