23,551 matches
-
a durut, m-am lăsat dus de vânt Un mac roșu, osândit, cu petalele-n soare . M-am trezit la amiază de mână cu ei, Cu-acei îngeri cu aripi și nimburi, Mi-au zâmbit și-au zburat înapoi către zei, M-au lăsat pe altar cu o mie de gânduri... Referință Bibliografică: Osânda Macului roșu / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
OSÂNDA MACULUI ROȘU de ANA PODARU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1491214493.html [Corola-blog/BlogPost/382944_a_384273]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SIBYLLA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului Sibbyla a fost Marea Preoteasă care l-a slujit pe Zalmoxis, Zeul dacilor. Sibylla își înscria profețiile pe frunze și flori, iar vântul purta pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... Ele adeveresc, și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
au crezut în nemurire, iar noi suntem urmașii dacilor și ne numim ROMÂNI. E-nmărmurită și albă pădurea, Înveșmântată în cristale sclipitoare, Prin inima ei, sanctuar de Lumină, Străbate Calea o frumoasă, suavă, Sibyllă. Fecioara în taină se roagă La zeii ce suflet i-au dat Să traverseze în pace pădurea Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de drum sau început de Lume Palatul iernii de cleștar? Oare, copacii i-s prieteni sau martori înghețați Ce-i însoțesc cărarea spre Înalt
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1396028722.html [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
ei, face referire concretă la gradul de evoluție spirituală a lumii (și a Universului, în genere), ce nu poate fi controlat discreționar de mintea umană, el constituind acea variabilă absolut independentă față de toate formele de organizare politico-socială închipuite de stratégii zeului NOM. Dacă ar fi plecat la drum cu preceptul lipsit de violență al păcii globale, dar și cu ideea că nu poți scoate din ecuația existenței umane factorul spiritual prin simplă lichidare fizică, răspândirea maladiei fricii și inducerea ideii de
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
daca am iertat ceva, am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un câștig de la noi; căci nu suntem în neștiința despre planurile lui". De ce oare nouă creștinilor care am fost iertați de D zeu ne este așa de greu să iertam pe altii? Răspunsul este simplu: pentru că a greși este omenește, dar a ierta este Dumnezeiește. Este împotriva naturii noastre păcătoase (a firii) să ierte. Este adevărat, uneori iertam, dar deseori ne punem întrebarea
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
-l arunce în pușcărie. Aceasta ar fi fost doar o pedeapsă, insă banii nu îi mai putea recupera, chiar dacă omul era în închisoare. Spre surprinderea tuturor, împăratul a hotărât să-l ierte pe rob. Este exact ceea ce a făcut D-zeu cu noi...datoria ce noi o aveam față de El era imposibil de plătit, dar El nu numai că nu ne-a pedepsit pentru această datorie, El ne-a iertat. DATORIA PE CARE NOI O AVEAM S-A REZOLVAT DOAR PRIN
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
era legal. Avea dreptate, deoarece erau banii lui, dar nu avea dreptul. Nu era normal însă să procedeze așa din moment ce lui i s-a iertat de 600.000 de ori mai mult. Noi, cei ce am fost iertați de D-zeu suntem obligați să iertam. Dacă nu iertam, înseamnă că ori nu ne pasă de iertarea ce am primit-o de la D-zeu, ori nu o înțelegem. Împăratul când a auzit ceea ce robul a făcut s-a maniat și l-a
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
s-a iertat de 600.000 de ori mai mult. Noi, cei ce am fost iertați de D-zeu suntem obligați să iertam. Dacă nu iertam, înseamnă că ori nu ne pasă de iertarea ce am primit-o de la D-zeu, ori nu o înțelegem. Împăratul când a auzit ceea ce robul a făcut s-a maniat și l-a aruncat în închisoare. Ai vrut dreptate, dreptate îți arăt! Dragi cititori, nu santeti fericiți că D-zeu nu ne-a făcut după
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
am primit-o de la D-zeu, ori nu o înțelegem. Împăratul când a auzit ceea ce robul a făcut s-a maniat și l-a aruncat în închisoare. Ai vrut dreptate, dreptate îți arăt! Dragi cititori, nu santeti fericiți că D-zeu nu ne-a făcut după dreptatea SĂ? Nu SÂNTETI FERICIȚI că MILĂ a biruit JUDECATĂ? Eu personal sunt tare fericit! Vrea D-zeu să ne pedepsească neapărat când nu iertam pe semenul nostru? NU! Dar trebuie să înțelegem că ori de câte ori
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
a aruncat în închisoare. Ai vrut dreptate, dreptate îți arăt! Dragi cititori, nu santeti fericiți că D-zeu nu ne-a făcut după dreptatea SĂ? Nu SÂNTETI FERICIȚI că MILĂ a biruit JUDECATĂ? Eu personal sunt tare fericit! Vrea D-zeu să ne pedepsească neapărat când nu iertam pe semenul nostru? NU! Dar trebuie să înțelegem că ori de câte ori refuzăm să iertam, noi singuri ne condamnam și intrăm în închisoare, în camera de tortură a lui Dumnezeu. În încheiere, aș vrea să
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
scăpa de închisoarea amărăciunii despre care vorbeam. b) Iertarea trebuie să fie definitivă - pentru totdeauna. Este ceva foarte important aici de observat: am fost obișnuiți să spunem că trebuie să iertam și să uităm. Într-adevăr Biblia spune că "D-zeu aruncă în marea uitării păcatele noastre", dar asta nu înseamnă că El care e Atotștiutor a uitat ceea ce noi am făcut. Aceasta înseamnă că El nu va mai aduce împotriva noastră greșelile pe care El déjà ni le-a iertat
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
greșit a făcut-o fără intenție! 4. Roaga-te pentru cel ce ți-a greșit! 5. Caută ocazii pentru a face bine acelei persoane - vei îngrămădi cărbuni aprinși pe capul lui (Proverbe). 6. Încearcă să înțelegi motivul pentru care D-zeu a îngăduit să ți se greșească. Iosif când i-a iertat pe frații lui le-a zis: „Fiți fără teama; căci Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu? Voi, negreșit, v-ați gândit să mi faceți rău, dar Dumnezeu a schimbat
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
dar Dumnezeu a schimbat râul în bine ca să împlinească ceea ce se vede azi, si anume: să scape viața unui popor în mare număr. (Genesa 50:19) Noi stim bine că orice ni se întâmplă trebuie să fie îngăduit de D-zeu. Așadar D-zeu are un plan chiar atunci când alții mi-au greșit. 7. Cere ajutorul lui Isus. El cunoaște cel mai bine rețetă iertării. El pe cruce a strigat: Tata, iarta-i, căci nu știu ce fac! Ilustrație: Aș vrea să închei
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
schimbat râul în bine ca să împlinească ceea ce se vede azi, si anume: să scape viața unui popor în mare număr. (Genesa 50:19) Noi stim bine că orice ni se întâmplă trebuie să fie îngăduit de D-zeu. Așadar D-zeu are un plan chiar atunci când alții mi-au greșit. 7. Cere ajutorul lui Isus. El cunoaște cel mai bine rețetă iertării. El pe cruce a strigat: Tata, iarta-i, căci nu știu ce fac! Ilustrație: Aș vrea să închei acest articol cu
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
de a se mai îngrijora, Nevoia de a se îndulci în plus Din buzele imaginate în vis Și de-a atinge, de a mângâia Nevoia de a iubi și de a ierta! Nevoia de a se ridica spre nori Până la zei, mai sus de sori, Nevoia de a fi cuminți Și de a rămâne așa, lipiți! (Versuri în limba franceză și traducerea lor în limba română: Mariana Bendou) Referință Bibliografica: Besoin d’amour / Nevoia de dragoste / Mariana Bendou : Confluente Literare, ISSN
NEVOIA DE DRAGOSTE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465934871.html [Corola-blog/BlogPost/385275_a_386604]
-
Olympia, din Grecia, devenită simbol și centru de greutate, a dat startul festivității de aprindere a flăcării competiției mondiale care a făcut istorie. Mai multe preotese alte templului zeiței Hera au închinat omagii atât zeiței patroane a templului, cât și zeului soarelui, Apollo. Flacăra olimpică aprinsă direct de la razele soarelui cu ajutorul unei oglinzi parabolice cu mare putere de concentrare, a fost purtată prin alergare de către un sportiv desemnat până la primul popas, localitatea Pyrgos. De aici, s-a îndreaptat către Atena, unde
VERNISAJ CU AFISE SI ECHIPAMENT SPORTIV de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Jocurile_olimipice_vernisaj_cu_afise_si_echipament_sportiv.html [Corola-blog/BlogPost/350621_a_351950]
-
Olympia, din Grecia, devenită simbol și centru de greutate, a dat startul festivității de aprindere a flăcării competiției mondiale care a făcut istorie. Mai multe preotese alte templului zeiței Hera au închinat omagii atât zeiței patroane a templului, cât și zeului soarelui, Apollo. Flacăra olimpică aprinsă direct de la razele soarelui cu ajutorul unei oglinzi parabolice cu mare putere de concentrare, a fost purtată prin alergare de către un sportiv desemnat până la primul popas, localitatea Pyrgos. De aici, s-a îndreaptat către Atena, unde
VERNISAJ CU AFISE SI ECHIPAMENT SPORTIV de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Jocurile_olimipice_vernisaj_cu_afise_si_echipament_sportiv.html [Corola-blog/BlogPost/350621_a_351950]
-
e un secret?! -Ba daaaaa, dar stai să vezi! strigă Aela entuziasmată. Am făcut deja cunoștință cu trei soldați akkadieni. Sunt atât de bine făcuți, întreținuți, tineri... -Aela le-a zis că diseară va dansa în han, adăugă Liliana. -Pe zeii toți, e greu să vă țin în frâu! zise Talestri puțin speriată de ce auzise. Prințesa făcu repede câțiva pași în jurul celor două amazoane, analizându-le gesturile, apoi, întorcându-se pe poteca dinspre hanul mare, păși nepăsătoare, admirând priveliștea din jur
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
mai apetisante sunt nimfele... O! Uite încă două pe scenă. Deci avem și noi din ce gusta! -Generale, zise Rammu ridicându-se, trebuie să îți facem cunoștință cu prințesa amazoanelor și însoțitoarele ei. Au pornit spre piramide, să viziteze casa zeului Ra. Ne-am gândit că ar fi un bun prilej să treacă și prin Babilon. Regele nostru, Gandash, va fi încântat de asemenea oaspeți, mult prea rari prin locurile noastre. -Mda, mult prea rari, dar cu scopuri precise. Mă îndoiesc
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
de ha, 6 cu statut de monumente ale naturii), nici despre cele 16 rezervații naturale ale județului sau despre defileul Răcățiului - fascinant prin importanța dată lui Zamolxe, în zona stâncilor care au profiluri de uriași, loc unde invocându-l pe zeu, cum spune legenda, se îndeplinesc dorințele oamenilor, ci despre acest areal al turismului rural montan, unde am întâlnit un elvețian fericit. Insula elvețiană din inima Transilvaniei Mergeam spre Cascada Vălul Miresei, de pe vârful Lespezi, drum de circa 5 km, dar
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
pe lângă cititor ca un carusel; finalmente se optează pentru „întotdeauna poporul are dreptate” și, la fel ca la un Caragiale redivivus nu ne bucuram de “un regim constituțional” ci “dăm și autografe pe deasupra”. Al doilea text „Noile legende ale Olimpului - Zeii (după Alexandru Mitru)” e una din fabulele totalitare ce strălucește prin imaginea unei lumi cu reguli diferite pe care naratorul o descrie pilduitor “în vederea luminării răbdătorului cititor” și cu un scop precis: „fie ca din noile legende tu să pleci
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
Lumea actuală, dominată de o gândire care judecă totul în funcție de valorile: succes, siguranță, bunăstare, concurență, profit, este una ancorată mai mult în „spiritul veacului“, decât în „duhul Evangheliei“. „Oamenii au încetat de a mai crede ... nu în Dumnezeu sau în zei, ci ... în moarte, în moartea veșnică, în iminența ei. Astfel, ei nu mai cred în mântuire. Înțelegerea de astăzi a religiei ca o realizare de sine este destul de ieftină. Sunt eliminați, pe rând, diavolul, iadul, păcatul și nu mai rămâne
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
prin “plângerea nașterii”, prin “plânsul teurgic” sau prin “plângerea morților”, asta se datora faptului că Hiperboreea, lumea greco-romană și Ierusalimul încă mai avea un model al Cosmosului solar la care se putea raporta fiecare pământean sau nepământean, muritor sau nemuritor, zeu sau sclav. Iar acel model era o “scară creaturală” conectată permanent la frecvența unei Navete spațiale prin care se putea realiza o stare modificată a conștiinței (SMC); și la frecvență Modonnei Inteligența care oscila între două stații: Stația Pământ numită
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
se putea realiza o stare modificată a conștiinței (SMC); și la frecvență Modonnei Inteligența care oscila între două stații: Stația Pământ numită Terra Mirabilis și Stația finală - Sfântul Soare - spre care știau că se îndreptă toți muritorii și nemuritorii, toți zei și semizei, și toate zeițele pământului venite din cer, pline de senzualitate, de bogăție și mister, inclusiv Fecioara Maria din Loreto, de care Descartes are cunoștință și pe care în 1619 o caută pe jos cu toată devoțiunea, de la Veneția
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Lăsându-vă pe voi să trageți greul/ Venise timpul să scoată mardeiul/ Ca să ia stixu-n larg pe îndelete// Sonete v-a făcut cât penteleul/ Cu rime pergamute pe tăiete/ Și-acum se duce-n dalbe piruete/ Ca să-i deschidă cerurile Zeul// Făcut-am Doamne la amici portrete/ Prinzându-le în paișpe versuri Eul/ Fără să le descântec portmoneul// Pâcă Ionescu Vlad Ahoe-Zmeul/ Apostu Roman Preda-Moromete/ Mă iartă, Doamne, vin să-i duc la fete” („AUTO-SONET”/ ÎN PROPRIA MEA MEMORIE/ Paris/ 1995
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]