328 matches
-
fost un bancher sub acoperire:- Stane, un țoi dă rachiu! Rapid!Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
neschimbată. “O să merg la unchiul Ion!” îmi scrie Mia. Fata asta a fost o frumusețe. Atâta a tot ales, până “l-a cules” pe unul care i-a arătat un fluturaș de salariu...pe gustul ei. „Îi plac banii. E zgârcită foc! O să-mi fac avere cu fata asta!” se gândi, la vremea însurătorii d-nul cu fluturașul de salariu „competent”. Și așa a fost. Și-au făcut o vilă cochetă...la care un leu n-a pus unul mai mult
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
în viața lor, căutând și identificând oportunități pentru ca afacerea lor să se dezvolte. Degeaba le sugerase de nenumărate ori: „Faceți o corporație și casier îl puneți pe Mihai Colceru”, unul dintre ei care se dovedise a fi mai econom, mai zgârcit, cum le plăcea lor să-i zică, ei însă nu se lăsau înduplecați. Pe deasupra mai și glumeau pe seama acestei propuneri: Nea Mitică vrea să facă colhoz cu noi! Odată cu trecerea anilor au regretat ignoranța de-atunci; când au venit să
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
din lut, De mine grijă ai avut: Mi-ai desenat perechi din toate, Dar mi-ai pus pândar o Moarte! Și-o umbră Tu mi-ai aruncat: Un petic trist și-ntunecat, Ce mă urmează fără rost- Cu ea mai zgârcit ai fost! Din zare, suflet mi-ai făcut, N-ai mai avut pentru el lut! El e al Tău,mi-l iei la Tine, Când Te superi iar pe mine. Și ce frumos m-ai așezat! Mi-ai pus pămăntul
MONOLOG de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357782_a_359111]
-
care clasifică numind în latină plantele înrudite. Nu! Pălăvrăgea direct cu planta și culmea aceasta îi răspundea pe ton voios. Intr-o urmă de urs a mângâiat o floricică parțial strivită. Floricica s-a înzdrăvenit ridicând semeț vârful spre soarele zgârcit care ajungea la ea prin frunzișul falnicilor arbori ai pădurii. O marcă cu tuș încă proaspăt pe ștampilă, condamna la pierire un arbore semeț. Cu lacrimi în ochi i-a șoptit mângâitor „Curaj găină că te tai” iar copacul i-
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
mare cântăreț”. Spuneam că o mare înrâurire asupra formării lui Eminescu a avut-o biblioteca gimnaziștilor din casa lui Pumnul, de care s-a îngrijit o perioadă de timp. Acum a cunoscut comedioarele lui Vasile Alecsandri, ”Iorgu de la Sadagura”, „Creditorii”, „Zgârcitul risipitor”, „Rusaliile în satul lui Cremene”, „Millo director sau Mania posturilor”etc. Pe 16 aprilie 1863 Eminescu dispare din școală, unii eminescologi punând accent pe faptul că a murit Pumnul și Eminescu n-avea de ce să mai stea la școală
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
cu moartea, bietul tânăr se străduia din toate puterile ca nu cumva să greșească. După cam două luni de eforturi, mergea împleticit și afișa în obraji frumoasa culoare a șteviei. Ca să fim sinceri și fata, dar și mătușa, erau foarte zgârcite când venea vorba de mâncare, că la altele erau darnice până peste poate. Iar murăturile cu mămăligă oferite ca festin după îndeplinirea obligațiilor nu asigurau nici hrana unui biet șoricel darămite a unui tânăr solicitat din plin. Așa se explică
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
a tronului majestatea sa, împăratul Haralambe al-CC-lea, zis Catran, se dă de ceasul morții încercând să îmbrace marea ținută de ceremonie. Este destul de dificil dat fiind că înălțimea sa, mai bine spus rotunjimea sa, are aproape două sute de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să-și pună mantia roșie, coroana din aur de cinci kilograme și bijuteriile formate din lanțuri de ancoră, ghiuluri, brățări, plus caninii din același material. Sfârșit de osteneală, se trântește pe tron, scoate
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
fost un bancher sub acoperire: - Stane, un țoi dă rachiu! Rapid! Stane, cârciumarul, privi prin arătare ca printr-una dintre ferestrele localului și nu i se mișcă nici măcar scobitoarea din gură. Știa ce hal de om este moșul! Chilipirgiu, cârcotaș, zgârcit și foarte neam prost. După ce bea de-i speria și pe cei mai vrednici gospodari, niciodată nu plătea și făcea scandal deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
bărbați romantici...care organizează astfel de întâlniri (majoritatea celor din această categorie sunt niște afemeiați de mare clasă, dar le trecem cu vederea acest “amănunt”, mai ales în aceste zile, pentru că cei “serioși, familiști” sunt, de obicei seci și destul de zgârciți). Toate vrem să trăim “marea poveste”! Mă gândesc la casa mea...de la Timișoara. Când am plecat, m-am ciocnit nas în nas cu una din blondele lui Andy. Era trasă la pardesiu de piele albă, cizme albastre, buze și unghii
ROSTUL CUVINTELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341218_a_342547]
-
care te-a zăvorât, un om liber. A treia forță ... Este orice, dar numai o întreprindere rentabilă nu. Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon sunt într-un moment de grație. Au scris o carte onestă. Celor cărora adjectivul li se pare zgârcit, îi asigur că nu este așa, în vremurile noastre în care minciuna și înșelătoria par simple convenții adoptate în vederea reușitei. Au provocat sistemul, deși s-ar fi putut strecura și ei în „elitele” globalizate și dezîntrupate. Din punct de vedere
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
casă de copii. Numai nevasta lui muncea / Și casa o întreținea Din munca ei neobosită. Avea o minte iscusită Și-orcine-apoi putea să spună / Că avea și inimă bună. Soața pe care o avea / Bogatul, o femeie rea Se dovedise și zgârcită. / Mereu, în sat, era vorbită Cum că pestriță se vădea / A fi la mațe. Despre ea, Satul întreg de-acord fusese / Că vorba veche ce spusese Că „Tot un bou și o belea”, / Ca o mănușă îi venea. Era sărac
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Inimă, atinsă-n gerul sec Și în țara pânzei de mesteacăn Nu mă vei smomi desculț să trec. Duh hoinar! Mai rar, mai rar în mine Flacăra sărutului ațâți. Ah, împrăștiată prospețime, Ochi năvalnici, revărsări de simț. Dau dorinței mai zgârcit putere, Viața mea? sau numai te-am visat? Parcă-n dimineața primăverii Pe un cal rozalb am galopat. Toți noi, toți noi ne vom trece-odată, Curge-arama din arțaru-aprins... Fii tu veșnic binecuvântată Că mi-ai înflorit până te-ai stins
SERGHEI ESENIN ***NU REGRET, NU CHEM... de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344163_a_345492]
-
de Jean Jacques. Dovleac spart după vizita lui Javert. Șobolanul își făcuse cântarea și Petru cel Mare se căia - de ce? O meditație ce va intra pornografic în istorie lăsa peste pietre puhave liniștiri de întuneric. Mizeria universală renăștea buddhist picioarele zgârcite ale dumnezeului închis. Am fumat cazan și sex. Îmi dactilografiasem fumul. Barof lătrase. Doamna cu ochelari comuni și fustă revoluționară dintr-un turban apostat avea să citească. Asanas. Păsări fără papagal. Guru autodidact lângă urmași putrezi. Ce generație din care
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
a fost la noi la birou îmi făcuse puțină curte, cum sunt în pană de bani, m-am gândit, că nu mi-ar strica să încerc să scot ceva de la el. Doar că nu prea s-a lăsat al dracului zgârcit, d-aia am și terminat discuția repede. Îi cerusem 200 de lei pentru o noapte de foc, mi-a răspuns că nu se poate, că are oarece probleme de sănătate, poate altădată, așa că l-am lăsat baltă și am plecat
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
îndemnându-ne să oferim chiar și un zâmbet, pentru că și acesta este un gest de dragoste și un dar. De la începuturi și până în zilele noastre, au existat oameni bogați și oameni săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială: omul cunoștea un singur drum - uzină, cârciumă, dormitor - fiind un robot, dar cu nevoi umane. Fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
îndemnându-ne să oferim chiar și un zâmbet, pentru că și acesta este un gest de dragoste și un dar.De la începuturi și până în zilele noastre, au existat oameni bogați și oameni săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială: omul cunoștea un singur drum - uzină, cârciumă, dormitor - fiind un robot, dar cu nevoi umane. Fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
mea, Oameni frumoși la trup, Însă erau invidioși, Nu erau deloc buni. Am întâlnit în viața mea, Copii deja bătrâni, Erau atât de înțelepți, Sfătoși, miloși și buni. Am întâlnit în viața mea, Oameni bătrâni dar răi, Erau extrem de urâcioși, Zgârciți, ursuzi și răi. Citește mai mult Am întâlnit...Am întâlnit în viața mea,Oameni grăbiți pe stradă,Nu par să fie fericiți,Insă par... că au treabă.Am întâlnit în viața mea,Oameni urâți la trup,Insă aveau un suflet
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
mea,Oameni frumoși la trup,Insă erau invidioși,Nu erau deloc buni.Am întâlnit în viața mea,Copii deja bătrâni, Erau atât de înțelepți,Sfătoși, miloși și buni.Am întâlnit în viața mea,Oameni bătrâni dar răi,Erau extrem de urâcioși,Zgârciți, ursuzi și răi.... XXXIII. SINGURĂ..., de Neluța Stăicuț , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Singura... Singura, doar eu cu mine, Aștept să vii, aștept să revii, Mă doare chemarea, mă doare așteptarea, Și gândul acesta că n-
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
nu mă recunosc” (Copac). Florentin Adrian Maftei (România, poet, prozator, publicist) a scris dintotdeauna despre oameni, locuri, întâmplări și fenomene. Poeziile Domniei Sale sunt ca un adevărat îndemn ce orientează ființa umană numai către acțiuni pozitive: „Când Steaua strălucește noaptea plină/ Zgârcit tremol din bănuit colind,/ Te afle gândul drag ce blând alină/ De dor și vis, speranța dăruind.” (Colind?). Galina Martea (România, dr., acad., poet, prozator, publicist, savant, pedagog notoriu din Basarabia, academician de onoare al învățământului universitar) se manifestă în
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
sudul europei ,nordul îndepărtat și spre cele asiatice. Steagurile multicolore fâlfâiau în bătaia vântului abundent și care în unele zile era atât de puternic încât rupea pânzele multicolore. Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările cărora aparțineau ambarcațiunile fie ele de plăcere sau de transport al mărfurilor. Citește mai mult În plin sezon când temperaturile sunt pe la noi într-o creștere continuu,am luat drumul spre țările
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
sudul europei ,nordul îndepărtat și spre cele asiatice.Steagurile multicolore fâlfâiau în bătaia vântului abundent și care în unele zile era atât de puternic încât rupea pânzele multicolore. Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările cărora aparțineau ambarcațiunile fie ele de plăcere sau de transport al mărfurilor.... XXXI. RINUL, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015. Deoarece croaziera după părăsirea teritoriului olandez
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
jidani, zise Vasilică căscând de somn. Și mi s-a stricat și mașina, strungul. − Pentru jidani? Adică pentru... o vrei? Dar cine o să primească bani frumoși? − Pe dracu! Ăăă... poate tu... "o vrei!" Ha, Ha, Ha! Ăștia sunt cei mai zgârciți dintre partenerii noștri! Știi cum zic ei? − De unde să știu eu?! N-am lucrat niciodată cu jidanii! Cum zic? − Spun că dolarii nu cresc în măslini! Au dreptate și ei, dacă ar fi crescut în măslini, cred că erau vandalizați
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346282_a_347611]
-
în întâmpinare Crăciuneasa, o femeie bună ca pâinea caldă. Auzind despre ce-i vorba, n-a stat prea mult pe gânduri și i-a poftit în grajdul vitelor. Nu i-a primit în casă de frica bărbatului care era avar, zgârcit și necredincios. Fericit că a găsit adăpost călduros, Iosif a curățat ieslea în care a încropit un pat din fân proaspăt. La scurt timp, Fecioara aduce pe lume un prunc binecuvântat, Iisus, ce avea să devină Lumina Lumii. În noaptea
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
și altceva, vă rog, să-mi spuneți. Violeta a aprins becul, odată cu lumina, Andrei a văzut o frumoasă femeie blondă cu părul împletit într-o coadă groasă, care ajungea până la sânii, mult prea stânși într-o bluziță cu un decolteu zgârcit. Fusta era puțin deasupra genunchiului, lăsând să se vadă pulpa inferioară în toată splendoarea ei, continuată cu glezna suplă, ce se termina într-o talpă a piciorului atât de delicată, că erai tentat, să te miri, cum de putea, susține
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]