292 matches
-
care poartă chiar titlul „Realismul poeziei tinere”: Mă plimb cu mâinile în buznare prin intersecția de la Doamna Ghica. Sunt primele zile de primăvară și aerul este încă rece ca apa de la frigider. Dar soarele e puternic și-mi proiectează imaginea zgribulită în vitrina de la Articole electrocasnice. Tramvaie vin și se duc. O fată trece cu o butelie în cărucior. Un uriaș camion TIR staționează cu capota lăsată în jos și șoferul meșterește ceva la firele portocalii care ies din motorul negru
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
amabilității lui Alex. — S-ar zice că însurătoarea mea preocupă pe toată lumea. „Uhuu! Uhuu!“ — Asta-i mama care o cheamă pe Ruby. Pe servitoare? Ei, uite-o din nou pe fata aceea! Hattie și Pearl, amândouă cu nasul roșu și zgribulite de frig, treceau pe lângă ei, îndreptându-se spre ieșire. Temperatura, care mai scăzuse cu un grad, avea efecte diferite asupra înfățișării lor, făcând-o pe Pearl să arate ca de patruzeci de ani, iar pe Hattie ca de paisprezece. „Uhuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și apoi o băgase la loc, fără a-și lua vreo țigară. Clătinase din cap de șase ori, ca și cum ar fi vrut să îndepărteze un gând sau o idee. Înălțase din umeri de două ori, își încrucișase brațele și se zgribulise ca și cum i-ar fi fost frig, oftase zgomotos de trei ori, șuierase ușor impacientată și aproape un minut întreg rămăsese nemișcată. Noaptea trecută fusese mai puțin nervoasă. Nu păruse deloc agitată, cu excepția singurului moment când pretinsese că-i fusese frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
asigurări că e o practică uzuală, așa că să lăsăm mutrele. SÎnt făcut din dimineți chioare de instrucție, din igienă precară, din ture de planton În care lustruiesc bocancii camarazilor, năuc de somn, În timp ce caporalul de serviciu adună gărzile spectrale și zgribulite din posturile de la depozitul de muniție, de la parcul auto și de la gardul vestic al bateriei. SÎnt făcut dintr-o serie de amenințări și promisiuni din partea veteranilor - unele se Împlinesc, altele nu. SÎnt făcut deci din umilințe caraghioase care pînă la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că toarnă cu cofa. Retrăgându-se spre obârșia pârâului Berheci, prin mlaștinile din zona satului Oțelești, cătanele erau ude până la piele și oțelele puștilor ruginiră după atâta amar de ploaie. Ștefan nu zăbovi mult și în vreme ce poznașul sta prin corturi zgribulind de frig, se arunca asupra lui și-i alunga în valea cuprinsă de noroi, care fusese umplută fără veste de apa umflată a Berheciului, încât îi dete o bătaie să fie pomenită și de strănepoți. Locul unde i-a bătut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mumă iară el devine Tatăl.” (M. Eminescu) sau cu amândouă complementele obiectuale, direct și indirect: „Harap Alb... na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pot primi complement indirect și unele interjecții afective sau apreciative; dacă funcționează ca predicate: „Noaptea îngerii goi Zgribulind se culcă în fân. Vai mie, vai ție, Păianjeni mulți au umplut apa vie.” (L. Blaga) „Halal de Piscupescu! zic în gândul meu.” (I.L. Caragiale) Interjecția volitivă hai, haide, asimilată, în limbajul popular, verbului (de la care preia și dezinențe de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Preda, Moromeții, 140) • expresii impersonale: „El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.” (L. Blaga, 93) • interjecții: „Na-vă de cheltuială, ghiavoli ce sunteți! Nici noaptea să nu mă pot hodini de incotele voastre?” (I. Creangă, 27) „Noaptea îngeri goi / Zgribulind se culcă în fân Vai mie, vai ție, / Păianjeni mulți au umplut apa vie.” (L. Blaga, 108) • adjective: „Care sunt mai poetice, după d-ta, adică mai capabile de a deveni hieroglife, poeme embrionare, momente favorabile la îndemâna poetului?” (G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rândunicii. La marginea unui lac se întâlni cu o broscuță și o întrebă: Dragă broscuță, știi tu oare unde este prietena mea? -Rândunica a plecat în țările calde. 2. Răspunde la următoarele întrebări, pe baza textului dat: a) Cine stătea zgribulită pe ramură? b) Unde s-a întâlnit vrăbiuța cu broscuța? c) De ce a plecat Rândunica în țările calde? 3. Desparte în silabe cuvintele: toamnă, nimeni, vrăbiuța, 4. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru fiecare din cuvintele date: ramură, tristă, prietenă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
n-au apucat a se face munți falnici și întunecați sunt un amestec de verde al coniferelor și auriul-ruginiu al foioaselor, culoare împrumutată de pe cozile vulpilor, încât pare că pădurea ia foc și în marea vâltoare copacii rămân fără frunze, zgribuliți pe lângă coroanele întregi ale brazilor. Valea Moldovei se îngustează și poți crede că în curând vei intra într-un tunel de verdeață agățată de stânci, când, fără veste, orizontul se lărgește, și, la poalele Obcinei Feredeului, valea Moldovei și Moldoviței
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
trebuia să se teamă mai mult decât de neliniștea evidentă și de pretențiile țăranilor de a “cumpăra” pământul Nadinei. “Grigore observa cu atenție și satele și câmpurile, parcar fi căutat să ghicească o taină.Sub bolta mohorâtă, pământul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure, iar prin sate țăranii, ca duminica, mai pe la cârciumă, mai pe la câte o casă, se sfătuiau ca și altă dată(...).Lui Grigore însă i se părea că în ochii lor lucește ceva deosebit
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sticlească în colțul gurii bucățica de metal galben. Dar iată că scriind toate acestea îmi amintesc că în liceu cumpăram vara înghețată și iarna halviță exact de la un asemenea băiat, cu care în orele când plecam din clasă și stăteam zgribuliți amândoi în același hambar din curte așteptând recreația, vorbeam adesea și mă miram că are un dinte de aur... (Max Blecher, Vizuina luminată) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
veacului aflat în declin. Poetul ("portarul înaripat") se simte învins fără luptă, "serafimii" sunt însetați de adevăr ("apele din fântâni"), dar acestea "refuză gălețile lor". Acum, fiorul metafizic ("tristețea fără leac") este semnificat de semnul paradisiac "taina": "Noaptea îngerii goi/ zgribulind se culcă în fân:/ vai mie, vai ție, /păianjenii mulți au umplut apa vie,/ odată vor putrezi și îngerii sub glie". Influențat de Oswald Spengler, Blaga amintește de o devenire de la paradisul adamic, din Facerea biblică până la epoca tehnicismului modern
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mihail a rămas doar "un cotor... fără flăcări", serafimii au "părul nins" de-atâta "însetare după adevăr". Arhanghelii lui Blaga ară "cu pluguri de lemn", striviți de greutatea aripilor, iar "porumbelul Sfântului Duh" stinge cu pliscul luminile sacralității ultime. "Goi, zgribuliți", îngerii se culcă în fân, păianjenii umplu apa vie, amenințați cu "putrezirea", odată cu "secarea poveștilor" la apariția civilizației mașinilor. Paradis în destrămare este stilizarea unei povești biblice, dar și o proiecție către o lume imemorială. O lume, altădată sacralizată, se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe ramuri se amestecă în căderea lor cu primii fulgi de zăpadă, împrăștiați de vântul învârtejit, oferindu-mi-se un autentic aspect autumnal-hibernal. Nehotărâți încă să treacă la îmbrăcăminte groasă, ieșenii ieșiți în număr mic pe stradă merg grăbiți și zgribuliți spre treburile care i-au scos din casă. Stolurile de ciori, aceste prevestitoare de vreme rea, înscriu volte la mică înălțime, voind parcă să confirme prognozele sumbre ale meteorologilor privind iminenta înrăutățire și răcire a vremii în următoarele zile. Pe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
această contemplație, de a se plictisi ori sătura de ea. Amorțirea, coagularea mai mare ori mai mică provocată în ființe de intelectul lor răcit, care devenise astfel doar suflet, produsese multitudinea eurilor individuale, reconfigurase ființe mai mult sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vântul puternic, fantomele celor care s-au zbătut sub dărâmături, gemând. Și pe care nu i-a scos nimeni să mai vadă o dată măcar lumina. Zona Chitila, Triaj și alte periferii fuseseră mutilate. Tramvaiele, câte mai supraviețuiseră, purtau câțiva călători zgribuliți pe cele câteva rute funcționale, unde șinele nu săriseră de la bombe și unde nu se formaseră cratere pe străzi. Câte o haită de câini vagabonzi apărea de te miri unde, în gură cu câteva oase umane, care mai aveau lipite
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a sintezizat, deopotrivă eroarea ca și adevărul, Într’o maximă pe care, recunosc, am adoptat-o ca pe o deviză profesională: „decât nici o ipoteză, mai bine orice ipoteză“... „Milenium“, 8 februarie 2003, ora 15,20 75. Minuni cu ghilimele Chiar dacă zgribulim lângă vreun calorifer debranșat ori lângă o sobă fără lemne, implicit vedem În acest anotimp ceva Înțepenit, poate frate cu moartea, eu văd În el viața. Nu doar pe aceea rară și de suprafață, precum fâlfâirea aripii unei ciori ori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am văzut. În mare măsură a fost de vină și vremea capricioasă. Vara aceasta n-a fost deloc „fierbinte”, ca aceea a lui Faulkner, ci mai mult nordică. Încă două luni și iar vor începe să îngălbenească frunzele, să ne zgribulim la gândul unei noi ierni polare. Pe lângă timpul capricios, am avut și foarte mult de lucru; oboseala m a determinat să folosesc fiecare clipă pentru odihnă. Mă bucur că aveți perspectiva organizării unei expoziții personale mai ample. Într adevăr, e
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
în care ni se arată că în alte țări nu este nicio problemă ca dimineața fiecare să găsească la ușă sticla cu lapte și ziarul, lăsate de vânzătorii respectivi de cu zori. Aceasta ne pare un vis, în timp ce noi ne zgribulim dimineața la coada de lapte sau la ziare. Vă mulțumesc Doi soți îngrijorați de soarta lor, București, [octombrie] 1979, difuzată la 4 noiembrie 1979 Stimate domnule director Noël Bernard, în primul rând ținem să vă mulțumim pentru activitatea desfășurată de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
caută cu disperare o fisură cât de mică, o găurică uitată și netencuită pentru a pătrunde la victimele sale potențiale. Focul din sobă se stinsese demult, iar acum spațiul camerei era încălzit doar de răsuflarea aburindă a celor șapte ființe zgribulite sub păturile suprapuse. Printr-un reflex necondițonat de apărare instinctuală ne trăgeam mai bine păturile pe noi, pentru a nu permite aerului rece să diminueze căldura acumulată sub învelitori. În sobă, tizicul a mai pâlpâit anemic de vreo câteva ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tragicomic, în fiecare an evenimentul este comemorat cu mare pietate pe 6 ianuarie, moment în care se sfințesc mii de tone de apă transformate în agheasmă, prin coborârea Sfântului Duh care asistă pe un ger cumplit sub formă de porumbel zgribulit de frig la această laborioasă activitate duhovnicească și a neobosiților intermediari tereștri, slujind în bisericile și mănăstirile noastre, fără cea mai mică intenție de căpătuială ori de rotunjire a veniturilor personale. Nu! Din pură convingere... În ceea ce-l privește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
istorice: "Săraca găină Din cur ne dă lumină." (Folclor) Se părea că trăim după un alt fus orar și că organismul nostru manifesta un proces de respingere, de inadaptabilitate. Eram într-o completă derută, zăpăceală, buimăceală și harababură psihologică. Stăteam zgribuliți în pat, ca puiul de prepeliță înghețat al lui Brătescu-Voinești, înghesuiți unii într-alții pentru a ne încălzi. Sufeream cumplit. Ne uitam unii la alții, dar nu ne vedeam deloc. Parcă eram într-un acvariu cu apă mâloasă prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
când soarele apune El și răsare undeva." (M. Eminescu) Am lăsat liziera de salcâmi în partea dreaptă și-am intrat în sat pe strada a noua. Acoperită cu tablă zincată, strălucitoare, clădirea dispensarului se profila măreață și impunătoare sub cerul zgribulit de iarnă. După casa unde locuia doamna Wild asistenta sanitară, ne-am apropiat de cuibul vulturilor din America de Sud, adică de locuința familiei Condor, a căror fetiță Doina Condor mi-a însoțit existența banală de-a lungul celor 75 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
2013 Prefață Cât mai stăruie căldura blândă a ultimelor zile de toamnă, las deschise, toată ziua, ferestrele largi, privind îngândurat întinderea molcomă a peisagiului, dealurile obosite de vârstă și vederea generală blândă, înțepată iciacolo de tufele de viță de vie zgribulite de presimțirea frigului pe care îl presimt. Între dealuri, în fața ferestrelor, se deslușește un drum subțire, mărginit de tufe de măcieș, urcând spre cer, pierzânduse, undeva, în zone celeste nelămurite. De mulți ani, această cale, care se îndreaptă dincolo de dealurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dizgrațios, simțind atingerea lui ca pe-a unui demon.” Se apropiase de ușa de la ieșire vrând să asculte pașii care se auzeau urcând pe casa scării. Fără să poată auzi ceva se răzgândi și fugi în pat lângă copii. Se zgribuli din cauza frigului din ea, afundându-se tot mai mult în spatele lor. Cu brațele ca două aripi le cuprinse trupurile lor mici și delicate. Valentin obișnuia să vină la ore târzii acasă. Ea nu avea nevoie de cuvinte, de explicații și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]