626 matches
-
măcar un meci al formației britanice. Ca o precizare de context: FC Liverpool e una din cele mai iubite echipe de fotbal, având parte nu numai de fani extrem de pătimași, dar și de o istorie complicată, marcată de câteva tragedii zguduitoare, de felul aceleia de la Heysel, din 1984. În sfârșit, Michael Flaherty al secolului XXI aderă, din a doua încercare la planul lui Geoff. Modifică, acolo unde e neapărat nevoie, versurile cântecului, adaptează adică drama individuală unui scenariu de grup, presară
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
care este însăși fiziologia. Nu e vorba aici decât de fiziologie ca de un determinant al psihologiei, plan pe care se exercită analiza minuțioasă a feminității răvășite de dezastre interioare și configurată de tare de structură. Romanele sale nu divulgă zguduitoarea priveliște a unui adevărat „spital al amorului”, femeia fiind o bolnavă de mari febre, o martiră ce se consumă pe un nemilos destin interior; realism de mare clasă, care ucide toate convențiile, toate falsele pudicități, smulgând misterul. Primele cărți ale
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
culoarea ochilor nimănui, dar văzu pe aceștia, pentru că o fixau drept într-ai ei cu scânteile acelea pigmentate cu auriu și negru”. Dar cu toată nesiguranța portretelor care trezesc sentimente contradictorii, sunt prezente în text pasaje descriptive de un realism zguduitor. Este excepțională imaginea vulgară a unui cuplu de dansatori zugrăviți în imagini amestecate ca într-un puzzle distorsionat:” Avea pe cap un fel de perucă mare, stufoasă, așezată ca o claie...un fel de câlț creț. Sub acel păr de
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care dorea povestea: Trase mâna cu milă și dezgust. Copilul tăcu. Pui de milog, zise. Nu iubea în genere copii. ” Acest copil, ”sămânță de bărbat”, asemănat cu un păianjen, o revolta, oprind-o pe Manuela din lunga ei meditație. Este zguduitor naturalismul desprins din aceste pagini descriptive, în care ea se simte năpădită ca de o boală de prezența acestui copilaș : ”I se păru că a crescut pe pielea ei curată o pecingine, și suferea de acest parazit care nu are
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și ținuturi nemaiîntîlnite. Și era grozav de așezat și incredibil de imparțial. În scurt timp, cuvîntul lui a devenit la fel de ascultat precum cel al marilor noștri înțelepți. Îl veneram. Lupino ascultase fără să îndrăznească a-l întrerupe. Era o relatare zguduitoare și, cumva, părea desprinsă dintr-o poveste pe care-o auzise cîndva. Nu știu de ce, puiandrul simți nevoia să plîngă. Își înăbuși suspinul și întrebă: Și unde este acest înțelept acum? Pe el nu l-ați întrebat, nu știe nimic
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
simplă repartizare diferită a câștigurilor. Sume sensibil mai mici ar reveni unui număr de câștigători sensibil mai mare. Inversat în felul acesta, raportul dintre premianți și participanți ar atrage după sine un dezinteres fatal acestei, până la urmă, instituții de stat. Zguduitor în comunicarea lui Flamm nu e faptul în sine, ci anunțul iminenței lui. O mașină de calcul extrem de performantă, capabilă să gestioneze, prin simulări succesive, orice eveniment supus sistematic hazardului a fost creată deja de echipa lui de cercetători. Rezultatul
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
cronicarii care - așa cum se cuvine - au surprins formidabilul talent ieșit parcă de nicăieri al acestui boier moldovean, naturalețea și umorul sănătos al punerii în pagină a unei lumi dintre cele mai alese, cu eroi toți unul și unul, de un zguduitor rafinament. O carte, aș spune acum, prea subtilă și prea aristocrată pentru ritmurile și apucăturile lumii literare de la noi. O carte făcând risipă de informații precise în fața unui public cu o memorie - prin definiție și prin deformație - volatilă. Întâi pentru că
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
financiară, cu dezinvoltura și cu pragmatismul unui agent publicitar. La fel de nonșalant, își oferă textul oricui ar fi dispus să-l semneze în locul său. Toate acestea, din pricina cumplitelor și inumanelor edicte antisemite ale regimului Antonescu. Să recunoaștem, transformarea e cel puțin zguduitoare. Ceea ce urmează nu se va abate de la traseu: manuscrisul și gloria vor fi preluate de un amic, Victor Mincu. Tragic, dar adevăratului autor nu-i va rămâne nici măcar șansa de a asista la premiera propriei piese. El e alungat din
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
la poezie, cu aceeași amenitate și cu aceleași inatacabile standarde formale. Mai puțin eterogen decât o afirmă titlul, volumul Eclectica, apărut de curând la Cartea Românească, continuă să evite tocmai notele specifice ale generaționismelor de dată recentă: supralicitarea afectivității, confesiunea zguduitoare, aparenta anticalofilie, ambiguizarea - deci poetizarea - cotidianului, narativitatea. Să refuze emoționarea publicului și violentarea lui. Cu alte cuvinte, să stea, ritos și simpatic, în calea tăvălugului - eficace ori nu, valoros ori nu neapărat - de clișee. În mod clar, o asemenea atitudine
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
a aminti numai două cazuri culminante, Tudor Vianu și Nicolae Steinhardt? Împrejurări ce ne pun în situația de-a reveni la ideea care l-a ofuscat pe dl Michael Finkenthal, aceea că e o zădărnicie orice strădanie "de-a departaja zguduitoarele tragedii ale secolului XX după criterii de clasă ori de naționalitate". Oare am putea subscrie fără un simțămînt al lucrului impropriu acea "gelozie" a unei "suferințe specifice" pe care am semnalat-o în marginea marilor traume ale epocii noastre și
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
posibilitate nerealizată, ratată și permanentizată ca vină imposibil de expiat altfel decât prin autoflagelare morală. Cu exclamația: "mi-e silă de mine" atinge paroxismul imaginii despre sine, atunci cănd "privațiunile supraomenești" l-au forțat să-i trimită lui Romain Rolland zguduitoarele Ultime cuvinte.... Eșecul total va veni mai târziu, după masivul succes literar și publicistic internațional temporar, neegalat de nici un alt scriitor român, nici în timpul vieții, nici postum. Epilogul a fost sincera Spovedanie a unui învins. Caracterul lui, adică individualitatea psihică
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
despre Niffoi se pot spune puține lucruri (că trăiește și lucrează lîngă Nuoro, la Orani, că în 2005 a publicat La leggenda di Redenta Tiria), despre ultimul roman se pot spune multe lucruri, toate de laudă. Paginile introductive, cele mai zguduitoare, încep ex abrupto cu relatarea la persoana I a episodului-cheie al tramei, relatarea făcînd parte din notațiile diaristice ale protagonistei, Mintona (cu hipocoristul Minto) Savuccu, cea care afirmă despre sine la un moment dat: "Eu am învățat să înțeleg lumea
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
mai vorghești neta, doamnî Lizî, parcî nu ești româncî! Așa, di asta domnișorii din Vaslui sânt slaghi și galghini ca frunza! Săracii oamini ci mai pățăsc din cauza fetilor celi răli! Va, cu inima cât un puricel și tremurândă, Înțelese esențialul zguduitor: fetele din ziua de azi sunt toate rele și dacă le iubești, te opresc din creștere și rămâi mic și ghebos ca Puchinel de la Pușcași, te slăbesc și ajungi ca GhițÎVergicî sau te Îngălbenești ca Jak-jâdanu’ di la Vaslui! Adio
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
sau... ? Peste puțină vreme, Grigorosu s-a întors cu un felinar aprins. Petrache i l-a smuls pur și simplu din mână și l-a plimbat deasupra trupului lui Costăchel... Imaginea dezvăluită cu zgârcenie de lumina slabă a felinarului era zguduitoare... Costăchel zăcea cu trupul contorsionat într-o băltoacă cu apă sângerie... La vederea acestei priveliști, Grigorosu și-a acoperit fața cu mâinile și a rostit un singur cuvânt: Doamne! Ioane! Ridică-l tu, că eu nu pot. M-au lovit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Zeletin - un romantic al filozofiei românești”, amintind că: “Din anul 2006, de ziua mondială a filozofiei, sub egida Casei de Cultură, se desfășoară la Tecuci Colocviile naționale de filozofie “Ion Petrovici” și alt articol despre “Adrian Marino sau de la realitatea zguduitoare la utopie”. “În istoria literaturii române, Pan Vizirescu nu ocupă un loc de frunte”. (...) “Cel care a Întrezărit armonii, spații senine, tărâmuri nepângărite, a trăit modest, asumându-și mai degrabă condiția de martor decât pe aceea de patetic mărturisitor”. “Pan
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
s-a părut, mie și unui număr considerabil de cititori nedumeriți, o eroare. Sau o gravă indecență. Mi s-a confirmat că era el într-o ultimă adunare la Operă; care, oricum, avea un caracter intim. Suferind, împuținat, o mască zguduitoare care nu-i semăna. Cu un minim efort profesionist redacțiile noastre ar fi putut avea și multe alte imagini ale marelui artist care a fost David Ohanesian și în aspectul lui fizic.
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
radicală. După acel episod n-am mai putut continua în același fel. Am fost cu adevărat îndrăgostită de Anderson, mi-am pierdut capul cu totul. Nu mi-am putut controla sentimentele. A fost o experiență în același timp minunată și zguduitoare. Niciodată n-am mai simțit că se despică pământul sub mine. Sigur că asta aproape că l-a dat gata pe Alexander. El a intuit cu mult timp înainte ce avea să urmeze, chiar mi-a fost teamă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
resurse, atâtea șanse. Îl privi pe Ovidiu din profil, părea așa de sigur pe el, cu cearcănele lui săpate sub ochii de culoarea mierii, ce combinație bizară se făcuse totuși între ea și Trofin, atunci, în momentul fecundării, ce amestec zguduitor, celula ei și celula lui, un amalgam, un nebulos, o rotație continuă, până când au reușit să se fixeze particulele pregnante... O clipă avu impresia că băiatul este nefericit și se gândi că poate ar fi mai bine să tacă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fi... Da, am soluția! Să spun ce s-a întîmplat, ce mi s-a întîmplat. Direct, nu edulcorat, cum am tot făcut-o în cărțile mele. Primul roman l-am compromis: adevărul trebuia să fie nu cutremurător, ci pasabil; nu zguduitor, ci rezonabil; nu tragic, ci (melo) dramatic. Fii sinceră, Iordana Marievici. "Marii" au fost sinceri, pînă la a-și pune în pericol integritatea psihică și fizică. Dacă nu pedepsești minciuna (fie și prin omisiune), te pedepsește ea pe tine. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mă schimb și să aduc copilului ce puteam pune de-o parte din foarte modesta mea rație de la spital. Iar de la el, de la Simion, nici o veste, nici o veste. La fiecare nou lot de răniți de pe front repetam controlul minuțios și zguduitor al chipurilor suferinzilor. Era sarcina mea să îi identific și să fac scrisori pentru ai lor, însă eu nu căutam decât chipul lui. Eram obsedată de gândul că este foarte posibil să îl găsesc printre răniți. Mutilat, estropiat, îl doream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ale prezentului, descopăr insuficiența atâtor și atâtor lucruri care, pentru majoritatea oamenilor, alcătuiesc singura fericire. Ce greșită concepție au oamenii despre fericire și totuși ce iureș, ce năvală nu se dă spre a căpăta iluzia de o clipă și adânc zguduitoare a beției simțurilor, care deformează sensul vieții și face din om neom!... Antitezele de cugetare sunt singurul izvor al tragediei omenești. Omul, în loc să meargă pe linia dreaptă a iubirii de adevăr, face compromisuri de conștiință cu sine însuși, mergând cel
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
s-o primesc înapoi pe cea adevărată. în fiecare seară implor în rugăciunile mele întoarcerea ei, dar vreau totuși să-mi dau silința și să fac tot ce-mi stă în putință, ca să spun așa, în așteptarea clipei scurte, dar zguduitoare, în care rugăciunea mi se va îndeplini. îndrăznesc să afirm, am mai adăugat, că de fapt copia mea este de aceeași calitate artistică ca și originalul. Chiar dacă nu vreau să mă laud. Deasupra patului ei din camera de hotel se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nu neapărat a doua pe listă, e oferită de structura cărții. Titlul e grăitor: multe pagini creează spațiu de desfășurare pentru o galerie de portrete trasate, cel mai frecvent, din câteva tușe narative. Sunt, între acestea, amintiri de familie (toate zguduitoare, până și cele despre micile animale de curte sau de celulă), scene de barou aglomerat, fotografii, din față și din profil, ale câtorva prieteni interlopi sau pur și simplu detracați, medalioane din ce în ce mai palide ale iubitelor de demult. Avocat, chiar dacă încă
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
astăzi e uimitor, de vreme ce oricum decriptarea mesajelor cifrate din Joc secund respecta algoritmul brevetat de Genette pentru manieriștii din Pleiada franceză!) Cu dovezi documentare, "increatul" redevine, dintr-o abstracție filozofică, o aservită mască mortuară a lui Zelea Codreanu. Revelația e zguduitoare și explică în bună măsură filonul localist al poeticii barbiene. De dragul adevărului estetic, Manolescu e tranșant în sugestii: Dacă cele două poezii tipărite în Falanga legionară, Tindă și 1940, poetul le-ar fi putut justifica mai apoi ca ocazionale, fără
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
mai interesează pe nimeni. Suntem tot mai singuri, pe măsură ce devenim tot mai sociali. Ne punem inima în palma primului venit nu din superficialitate, ci pentru că lumea noastră e din ce în ce mai populată cu "primi veniți". Mi s-a întâmplat să ascult confesiuni zguduitoare din partea unor oameni pe care-i cunoșteam de câteva zile sau de câteva ore. Ei îmi mărturiseau, totodată, că nu îndrăznesc să se elibereze de povara ce-i apăsa în fața colegilor de serviciu sau a vecinilor de teama de-a
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]