616 matches
-
și Roza Vanturilor, reeditare a singurului volum publicat în timpul vieții, sub îngrijirea lui Mircea Eliade. Tineri cercetători se dedică în întregime recuperării lui Nae Ionescu. Sub îngrijirea lui Marin Diaconu, Dan Ciachir sau Dora Mezdrea apar acum: Neliniștea metafizica, Între ziaristica și filosofie, Publicistica dintre 1909 - 1923, Scrisori și memorii, Corespondență de dragoste. Numărul 7, din septembrie 2003 al revistei Rost - manifest românesc este dedicat în întregime lui Nae Ionescu iar un manuscris al lui Mircea Vulcpnescu este tipărit sub titlul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
i se acordă exact... două rânduri! „Șantier”. Social-literar, București (1933-1934; 1937), sub direcția lui Ion Pas. Articole de Titel Petrescu, Lothar Rădăceanu, Anton Dumitriu ș.a. „Tânărul Scriitor”, București (1951-1957). Publicația oficială a Școlii de Literatură, tipică recomandărilor de partid în ziaristică, literatură și artă. În Enciclopedia cronologică: titlul și subtitlul! „Tribuna”, revistă a Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1957-2012). E considerată seria nouă a celei de la Sibiu (1884-1903). Publică, alături de cronici, comentarii literare și docte, articole de istorie culturală, reportaje
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
și în continuare, să înaintați în ani în așa fel încât să rămâneți la fel de tineri și entuziaști. Felicitări întregului colectiv redacțional în frunte cu neobositul redactor-șef, Kovacs Zoltan. Pentru succesul domniei sale suntem și noi mândri, deoarece anii de ucenicie ziaristică i-a petrecut și pe la noi. În numele colectivului redacțional „HETI ÚJ SZÓ“, GRAUR JÁNOS, redactor-șef În primul an de democrație, printre ruinele unei societăți în plină transformare, apărea în Timișoara, timid, ca un ghiocel printre nămeți, un ziar nou
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
siguranță că este vorba despre Zoltán Kovács, directorul Trustului de Presă Agenda, editor și redactor șef al celor două publicații omonime din Timișoara. După cum ne-a împărtășit la începutul dialogului nostru, Zoli a fost atins de acest microb care este ziaristica încă de pe vremea când obișnuia să scrie în publicația „Jóbarát“ a Liceului nr. 2 cu limba de predare maghiară (azi Liceul Teoretic Béla Bartók). - Într-adevăr, prima scriere mi-a fost publicată pe vremea când frecventam clasele școlii elementare, mai
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
altfel, până în clasa a IX-a am vrut să devin agent de circulație. - Atracția către mașini poate explica și faptul că ai fost o vreme instructor la școala de șoferi? - S-ar putea, dar începând din clasa a X-a, ziaristica a fost profesia care m-a interesat cu adevărat, cu toate că între timp - după ce am absolvit un curs de trei ani de ghid turistic - am lucrat în turism. Dar în tot acest timp am fost un corespondent sârguincios pe lângă cotidianul local
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
tipărească. Situația a fost salvată de tipografii de la „Renașterea bănățeană“, ajutând astfel la „recordul“ săptămânalului: 15 ani de apariții neîntrerupte, în fiecare sâmbătă. Lipsa oamenilor calificați într-ale scrisului, de la începutul anilor ’90, a necesitat formarea, printr-un curs de ziaristică, la care din 640 de candidați au rămas 28 de persoane, multe dintre ele fiind și acum angajate ale trustului. „Avem o singură politică: respectul pentru instituțiile statului și pentru instituția prezidențială“, a mai spus Kovacs, care le-a transmis
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
mari ziariști români și un dascăl de gazetărie mereu actual. El aplica în gazetărie o metodă filosofică de explorare și înțelegere a realului și a unei metode de expunere care sintetizează. Școala pe care Nae Ionescu a creat-o în ziaristica românească nu este mai puțin strălucită decât posteritatea lui filosofică. Publicistica lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sebastian, Constatntin Noica, Petre Pandrea, Gheorghe Racoveanu stă mărturie. Să amintim numai redacția de la Criterion. Este interesant de observat Nae Ionescu în ipostaza
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
internat la ospiciul de la Mănăstirea Neamț. În decembrie 1888 a plecat la Botoșani, unde a fost îngrijit de sora sa Henrieta. Acolo a fost vizitat de Veronica, de unde au plecat amândoi la București. S-a bucurat de o scurtă activitate ziaristică și în februarie 1889 s-a îmbolnăvit din nou și a fost internat la București. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, a murit în sanatoriul „Caritatea” al doctorului Șuțu, iar în 17 iunie Eminescu a fost
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
fost să fie! Mă număr printre cei care au înțeles-o, respectat-o și admirat-o pe senatoarea Elena Mitrea. Ceea ce nu a înțeles ea, însă, și dă semne că nu caută nici azi înțelesuri, este faptul că în munca ziaristică am ales să fiu cu ochii și urechile pe cei care au pârghiile executării până la disperare și distrugere a oamenilor. Puteam alege să-mi fie mai cald, să nu fiu plin de datorii, să nu mă mai lovească din toate
ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382958_a_384287]
-
cea etnic-românească!). Și ca să fiu cât mai convingător întreb: câți din odraslele românilor/vlahilor s-au întors la baștină și au devenit stomatologi, ingineri și... agronomi? Cineva recomanda autorităților române să aprobe burse, mai ales, pentru specialitățile filologie, istorie și ziaristică și să se condiționeze întoarcerea lor acasă. Urmele românismului le putem descoperi în orice localitate din cele aproape 200 în care se spune că trăiesc români-vlahi. Ceea ce i-a determinat pe politicienii din regiunile amintite să inventeze minoritatea vlahă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
Nu fac procese de intenție nimănui, nu vreau să învinuiesc pe nimeni din gazetărie că și-ar trage foloase mai mult sau mai puțin imorale sau ilegale, dar cred că dacă s-ar aplica și în România principiul european, tagma ziaristică ar fi mai puțin sulfuroasă, mai transparentă, mai onorabilă, mai respectată, iar presa, mai demnă de crezare. E drept că nimeni nu te împiedică să te exprimi public chiar dacă nu ai atestat de ziarist (atestat obligatoriu urmând a fi respectiva
Să vorbim despre… Condiția jurnalistului [Corola-blog/BlogPost/93053_a_94345]
-
an de an, în ziare și reviste, unele înființate și conduse de el (ca admirabilul hebdomadar „Balcanii și Europa”), sunt îmbogățite de nenumăratele reproduceri ale paginilor respective, dar mai ales de fotografiile atâtor personalități care s-au remarcat în lumea ziaristicii, ca și a oamenilor politici români și străini, inclusiv președinți și conducători de țări și guverne. Să recunoaștem nu doar curiozitatea neistovită și inventivitatea gazetarului, dar și harul și inspirația scriitorului care a fost și rămâne Carol Roman. Iar acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93101_a_94393]
-
Cine conduce publicația românilor din Bucovina de Nord, teritoriul hăcuit de Stalin, din trupul României? Nicolae Toma. Un conațional care s-a născut în anul 1956, în satul Boian, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți. În 1979 a absolvit secția de ziaristică, a Universității de Stat, din Chișinău. Din același an devine corespondent special și locțiitor al redactorului-șef, iar ulterior, din anul1999, redactorul-șef al ziarului românilor din Ucraina - ZORILE BUCOVINEI. În martie 2012, Nicolae Toma a creat, împreună cu coechipierii săi
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
În anul “de grație” 1981, o grupa de zece studenți, proaspeți absolvenți ai cursurilor facultății de Ziaristica se întâlneau, la etajul 11 al turnului Televiziunii Române pentru a fi repartizați, de către președintele de atunci al Radioteleviziunii, în posturi de redactori specializați în audiovizual. Audiență a durat foarte puțin. Cărțile erau deja jucate la alt nivel de decizie. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93407_a_94699]
-
în meserie- este un pătimaș contestatar al vocației și forței creatoare a jurnalisticii și a jurnaliștilor. Culmea, domnul Marian Petcu,a făcut treaba asta, cu mult aplomb și înverșunare, cu prilejul unei manifestări științifice organizată nu demult de către facultatea de ziaristică a Universității din Oradea. Focoasa și nimicitoarea sa perorație fiind stârnită-poate nici nu mai este nevoie să o spun?!- de promulgarea, la 29 aprilie 2016, de către președintele Klaus Iohannis, a Legii nr.83/20016 pentru completarea Legii nr.8/2006
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
asemenea idiosincrazie domnia sa ajunge să nege dimensiunea creatoare, esențială, a jurnalisticii asta este ceva care depășește orice limită a unei discuții civilizate și de bună credință. Repet și întăresc: nu mă interesează care sunt motivele personale pentru care profesorului de ziaristică Marian Petcu i s-a pus pata pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, dar îl invit, cu toată seriozitatea, să nu ignore faptul că UZPR a fost singura uniune reprezentativă a breslei noastre care s-a luptat, acesta este termenul
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
unui volum despre ,,Cenzura în spațiul cultural român’’. Lucrare în care sunt analizate amănunțit diversele forme de cenzură la comandă politică, militară, religioasă din mai multe etape de evoluție a culturii noastre.De unde se vede treaba că domnul profesor de ziaristică Marian Petcu adeprins și practicile în materie. Restul venind, vorba românului, de la sine... Șerban CIONOFF
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
O uneltă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră. Proscris al speranței, nu poate concepe că înfăptuirea e mai întîi un act de speranță; că teoria e așteptare și mediațiune. Domnul Arghezi, întocmai ca d. Cocea în ziaristică, a făcut școală. În indigența noastră exclusivă, umbrele de idei pamfletare, fobiile sale, dar mai ales acel surd mârâit la săgeata Ideei, au fost îmbrățișate de mai slabi decât dânsul. Între victimele arghezismului nu cunosc alta mai semnificativă ca domnul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și oamenilor de cultură, al cercetătorilor și cadrelor didactice de profil, ci al oricărui intelectual pătruns de dragoste și prețuire pentru Opera celui mai mare și valoros poet român, creator inegalabil nu numai în domeniul poeziei, ci și al prozei, ziaristicii, științei și culturii naționale și universale. Dar lucrarea are o adresabilitate și mai mare, prin problematica abordată cititorul luând cunoștință de teme și subiecte vizând Personalitatea și Opera Poetului Național, cum ar fi: Biografia; Arborele genealogic; Strămoșii poetului; Anturajul; Mitul
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
-mi beau berea în pace. Nu am chef de tipi plicticoși!” Da' puțin mi-a păsat. M-am apropiat de ea și m-am prezentat. Mi-a spus și ea că se numește Cristina și că este începătoare într-ale ziaristicii și că a venit de la ziar și e obosită și vrea să bea o bere și apoi o să se ducă acasă, să doarmă, că nu mai poate. Am discutat vreo cinci minute. Uitasem de Sami. Dar a venit el la
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
senator în Parlamentul României și fondator al Alianțeri Civice, al unui Fond Victor Frunză ( documentar și prin donații”, etc. Biografie Victor Frunză s-a născut la 8 iunie 1935, în comuna Dumitrești, pe atunci jud. Râmnicu-Sărat. A urmat facultatea de ziaristică din București (1952-1953) și facultatea de ziaristică a Universității "Lomonosov"din Moscova (1953-1958). A lucrat ca redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (1958-1978), apoi la Televiziunea Română (1968-1971). A fost profesor de jurnalism audio-vizual la facultatea de ziaristică
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
Alianțeri Civice, al unui Fond Victor Frunză ( documentar și prin donații”, etc. Biografie Victor Frunză s-a născut la 8 iunie 1935, în comuna Dumitrești, pe atunci jud. Râmnicu-Sărat. A urmat facultatea de ziaristică din București (1952-1953) și facultatea de ziaristică a Universității "Lomonosov"din Moscova (1953-1958). A lucrat ca redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (1958-1978), apoi la Televiziunea Română (1968-1971). A fost profesor de jurnalism audio-vizual la facultatea de ziaristică în cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu", București. Disidența și
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
ziaristică din București (1952-1953) și facultatea de ziaristică a Universității "Lomonosov"din Moscova (1953-1958). A lucrat ca redactor și realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (1958-1978), apoi la Televiziunea Română (1968-1971). A fost profesor de jurnalism audio-vizual la facultatea de ziaristică în cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu", București. Disidența și emigrația În 1978 publică prin intermediul agenției de știri Reuters o scrisoare critică la adresa regimului de dictatură din R.S.R.. Anchetat și expulzat din țară în 1980, se stabilește, împreună cu soția și fiul său, la
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
s-a putut să nu i se remarce gestul invers pe care un intelectual francez de prim ordin îl făcea în anii '70, renunțând la cariera universitară pentru a se dedica publicisticii. Un emul al lui Sartre care, în loc să folosească ziaristica pentru a-și consolida ascensiunea universitară, se dedica ei prin fulminante editoriale pe care le admiram în „L'Express”, și „Le Point” când ne cădeau în mână, nu numai pentru polemica cu dogmatismul de orice natură, ci si pentru valoarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
s-a putut să nu i se remarce gestul invers pe care un intelectual francez de prim ordin îl făcea în anii '70, renunțând la cariera universitară pentru a se dedica publicisticii. Un emul al lui Sartre care, în loc să folosească ziaristica pentru a-și consolida ascensiunea universitară, se dedica ei prin fulminante editoriale pe care le admiram în „L'Express”, și „Le Point” când ne cădeau în mână, nu numai pentru polemica cu dogmatismul de orice natură, ci si pentru valoarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]