361 matches
-
poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, Editura de stat pentru imprimate și publicații, București, 1957. *** Înțelepciunea arabă În poezia și proza secolelor V-XIV, Editura Univers, București, 1988. *** Mai bine o zi om, decât o mie de ani umbra lui (Proverbe și zicători chinezești), Editura Univers, București, 1974. *** Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic, Editura Albatros, București, 1975. *** Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, Editura Albatros, București, 1974. *** Munca reflectată În moravurile lumii, Editura Albatros, București, 1972. *** Panciatantra
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Institutul European, Iași, 1992. Bhose, Amita, Proverbe și cugetări bengaleze, Editura Albatros, București, 1975. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Blaga, Lucian, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990. Bratu, Ion, Înțelepciunea dâmbovițeană. Dicționar de proverbe, zicători, sfaturi Înțelepte, FB, Târgoviște, 1999. Candrea, Aurelian, Dicționar de proverbe și zicători, Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1912. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Editura Humanitas, București, 1991. Cioran, Emil, Exerciții de admirație, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Pe culmile disperării
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
București, 1975. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Blaga, Lucian, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990. Bratu, Ion, Înțelepciunea dâmbovițeană. Dicționar de proverbe, zicători, sfaturi Înțelepte, FB, Târgoviște, 1999. Candrea, Aurelian, Dicționar de proverbe și zicători, Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1912. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Editura Humanitas, București, 1991. Cioran, Emil, Exerciții de admirație, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Pe culmile disperării, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Singurătate și destin, Editura Humanitas, București
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția concepției sale folcloristice. În prefață precizează
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
cu ajutorul tehnicilor și instrumentelor științifice nu merită să fie luate În serios. Atitudinea imperială a modernismului științific admite informații doar dacă acestea trec de filtrul anume conceput de procedura experimentală. Se consideră că metodele tradiționale, codificate În practică și În zicători populare, nu merită atenție, și cu atât mai puțin verificare. și totuși, după cum am văzut, agricultorii au conceput și perfecționat o mulțime de tehnici care funcționează și care dau rezultatele dorite din punct de vedere al producției, controlului paraziților, al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică jocuri de copii, ghicitori, proverbe și zicători, însoțite uneori de comentarii documentate. Scrierile sale de evocare a unor momente și personalități din istoria națională sunt o dovadă a aderării la ideile avansate ale momentului. Nefiind încă formulată o metodă unitară de culegere a folclorului, I. s-a
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau Basmele românilor, îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1977. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia Rusu, introd. Aurel
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române). A tradus
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
rând de importanța acordată acțiunii și, de asemenea, de folosirea unui limbaj limpede. Pentru această orientare spre limba vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
veritabil animator al vieții culturale românești din județul Békés. A cules și a publicat un bogat material folcloric din acest județ, afirmându-se ca bun cunoscător în domeniu. Are o contribuție importantă în adunarea literaturii paremiologice, volumul bilingv Proverbe și zicători din Micherechi - Méhkeréki szólások és közmondások (1974) remarcându-se prin ambiția de a epuiza întregul repertoriu al satului în care s-a desfășurat cercetarea folclorică. Culegând peste o mie de proverbe și zicători, H. este preocupat totodată de basmul și
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
adunarea literaturii paremiologice, volumul bilingv Proverbe și zicători din Micherechi - Méhkeréki szólások és közmondások (1974) remarcându-se prin ambiția de a epuiza întregul repertoriu al satului în care s-a desfășurat cercetarea folclorică. Culegând peste o mie de proverbe și zicători, H. este preocupat totodată de basmul și povestitul popular contemporan, despre care scrie câteva studii și articole. Alcătuiește patru culegeri de basme populare din tezaurul pe care l-au deținut doi remarcabili povestitori: Mihai Purdi din Odaca-Pustă și Teodor Șimonca
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
volumul Floricele. Strigături din Micherechi (1975), realizat în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja. În A magyarországi románok folklórjáról (1986) prezintă cititorilor maghiari unele aspecte ale folclorului românilor din Ungaria, precum și repertoriul bibliografic al acestui folclor. Culegeri: Proverbe și zicători din Micherechi-Méhkeréki szólások és közmondások, Gyula, 1974; Floricele. Strigături din Micherechi, Gyula, 1975 (în colaborare cu György Martin și Ioan Ruja); Poveștile lui Mihai Purdi, Budapesta, 1977; Florian. Poveștile lui Teodor Șimonca - Simonca Tivadar meséi, Békéscsaba, 1981; Világ Szépe és
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
românești, București, 1986; Basmul cu Ion Săracu și Sfântu Soare, București, 1994; Basme și legende populare românești, București, 1996; Proză populară din Stroești-Argeș, București, 1997; Băiatul de împărat și Iosefina cea frumoasă, București, 1998; Proverbe și ghicitori, București, 1998; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Dobre, „Basme, snoave, legende și povestiri populare”, „Interferențe”, 1979, 280-282; Constantin Negreanu, „Basme populare românești”, REF, 1989, 1; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1993; Ion T. Alexandru, „Basme și legende populare
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
are, de altfel, o valoroasă activitate de folclorist, ilustrată de culegeri ca Dochița împărătița („basme și poezii populare din Țara de Sus”, 1972), Frumoasa Frumoaselor (1973) sau Dacă poți râde, să râzi (1974), cuprinzând peste șase mii de proverbe și zicători în versuri din Banat. S-a încercat, fără rezultate notabile, și în proză - inclusiv în romanul de inspirație istorică, ilustrat de Cosițele Doamnei (1979), Războieni (1980), Dansul șerpilor (1981) și Dumnbrava Roșie (1984) -, precum și în literatura pentru copii. De luat
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
Cumințenia pământului, București, 2003. Culegeri: Făt-Frumos cu tichia de aur, București, 1971 (în colaborare cu Dumitru Lazăr); Dochița împărătița. Basme și poezii populare din Țara de Sus, București, 1972; Frumoasa Frumoaselor, București, 1973; Dacă poți râde, să râzi. Proverbe și zicători din Banat, introd. Dumitru Lazăr, Timișoara, 1974; Blana ursului din pădure, București, 1976; Făt-Frumos cel luminos, Timișoara, 1979. Ediții: Leca Morariu, De la noi, pref. edit., București, 1983. Traduceri: William Shakespeare, Sonete, București, 1991. Repere bibliografice: George Muntean, „Poeme”, RL, 1973
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
fratele lui Dinicu Golescu îl explică: „ Se zice pentru cei în bună stare, când se plâng și ei de-a lor stare; dar cei scăpătați ce să mai zică”?417. O sexualitate refulată, dorințe neîmplinite răzbat dintr-un șir de „zicători” ce și-au aflat, în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la pat” („Când se grămădește la vreo treabă”419); „Plâng
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gh. Chirițescu. Se retipăresc, sub titlul Filosofie veche indiană, versuri în traducerea lui George Coșbuc. Gazeta mai cuprinde cuvântări ale regelui Carol al II-lea și ale altor personalități, scurte cronici ale revistelor, articole pe teme medicale, cugetări, proverbe și zicători, reclame, poșta redacției, ilustrații. M. W.
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
afectivă, influențată de poziția naratorului, implicat în evenimentele relatate. La realismul nuvelelor și romanelor sale (Mara, mai ales) contribuie într-o măsură deosebită procedeele retoricii populare (fraze scurte, stil indirect, interogații, expresii și imagini specifice), precum și folosirea unor proverbe și zicători. S. a scris și câteva piese, chiar debutul său scriitoricesc fiind legat de Fata de birău, comedie apărută în „Convorbiri literare” (1871). Ca și celelalte încercări din epoca studenției vieneze, și această piesă a fost citită și revizuită amănunțit de
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
i praktika perevoda (1962), și versiuni la scrieri precum Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă (1957), I. L. Caragiale, Triumful talentului (1978), Mihai Eminescu, Geniu pustiu (1989) ș.a., multe transpuneri figurând în antologii sau în sumarul unor publicații. A mai tălmăcit proverbe și zicători românești (1978) sau texte ce ilustrează proza și publicistica (1977) ori povestirea română contemporană (1982). SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Jitia i tvorcisti [Mihail Sadoveanu. Viața și opera], Kiev, 1980. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Nikoara Pidkova [Nicoară Potcoavă], Kiev, 1957, Tvori [Opere], introd
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
Radu Tudoran, Ostannia kazka [Ultima poveste], Kiev, 1972; Mihai Eminescu, [Geniu pustiu], Kiev, 1989; Tvorți novogo sviti [Operele lumii noi], Kiev, 1977 (în colaborare); I.L. Caragiale, Triumf talantu [Triumful talentului], Kiev, 1978 (în colaborare); Rumunski prislivia ta prikaski [Proverbe și zicători românești], pref. trad., Kiev, 1978; Suciasna rumunska povistă [Povestirea română contemporană], Kiev, 1982 (în colaborare); Suciasna moldavska povistă [Povestirea moldovenească contemporană], Kiev, 1985 (în colaborare). Repere bibliografice: Interviu cu prof. dr. Stanislav Semcinski, „Curierul ucrainean”, 1996, 28-29; Onufrie Vințeler, Laudatio
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
mai puțin însemnată, cuprinde note de călătorie, poezii, nuvele, prelucrări după legende populare și piese de teatru. Mai izbutit este volumul epistolar Călătorii prin Țara Românească, în care S. zugrăvește oameni și locuri, consemnează obiceiuri și credințe, legende, proverbe și zicători, explică o serie de termeni dialectali și se referă la câteva meșteșuguri populare. A tradus din scrierile lui Heine (Don Ramiro, în revista „Viitorul româncelor” din 1912). SCRIERI: Călătorii prin Țara Românească, Iași, 1888; Nunta la români, București, 1889; Limba
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
În ceea ce privește culegerea folclorului, el admite numai înlăturarea cuvintelor indecente, inestetice sau străine, introduse, după părerea sa, fără rost. Totuși, poveștile publicate în „Tribuna” și în „Convorbiri literare” au o formă oarecum cizelată de către folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889) reunește anecdote cu o tematică variată. Prostia, îngâmfarea, infidelitatea
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
frunză, ocean, suflet, foc, aer, pământ; Formularea a cât mai multor probleme necunoscute în scopul obținerii de răspunsuri. Sarcini combinate: • Ilustrarea prin desene a conținutului fragmentelor literare date; Exemplific prin desenele realizate de N.M. („Legenda Chiciurei”) • Ilustrarea prin desene a zicătorilor și proverbelor; • Elaborarea de compuneri libere. (exemplific cu câteva creții ale elevilor) Crăiasa Zăpezii „Este iarnă. Afară ninge liniștit, iar fulgii jucăuși de nea dansează și parcă alcătuiesc o horă deasupra satului zgomotos. Deodată, undeva în depărtare, se zărește o
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
rând la formarea unei curate conștiințe naționale, trezind în sufletul tuturor respectul pentru credință și tot trecutul românesc”. Folclorul se bucură de o atenție deosebită, fiind prezentate cântece populare și povestea Păpușoiul și grâul (culese de I.M. Voicheci), proverbe și zicători, chiuituri. Al. Lascarov-Moldovanu e prezent cu Obiceiuri de la țară, Vătăjelul Boacă și, în cadrul rubricii „Pe drumuri de țară...”, cu articolele Două școli, Ce poate face administrația. N. Popa comentează volumul Jocuri românești necunoscute al lui G.T. Niculescu-Varone. Teme istorice sunt
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]