410 matches
-
aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația ca vehiculul care nu se află pe bandă indicată de săgeata să fie condus pe acea bandă. ... (3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze și troleibuze, respectiv de taximetre. ... (4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
aplicată pe o bandă sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația că vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă. ... (3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "BUS" sau "TAXI" poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze și troleibuze, respectiv de taximetre. ... (4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171562_a_172891]
-
anumit material și restricții aplicabile unui alt tip de material, în cadrul aceleiași reguli, atunci restricțiile se aplică numai materialelor în uz. Exemplu: Regula pentru mașinile de cusut prevede că atât mecanismul de întindere al aței, cât și mecanismul liniei în zig-zag trebuie să se constituie în puncte originare. Aceste două restricții se aplică numai dacă mecanismele în cauză sunt încorporate mașinii de cusut. 3.3 Atunci când regula din listă stabilește că un produs trebuie fabricat dintr-un anumit material, evident aceasta
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
cm, cu ochiuri de minimum 4x4 cm și confecționată din fire de minimum 1-1,5 mm. ... (2) Pentru întinderea plasei se folosesc stâlpi de 150-240 cm lungime, care se bat în pământ astfel încât să formeze un fel de linie în zig-zag, cu unghiuri de circa 60°. Marginile liniei cu plasă se pot prelungi, la fiecare capăt, cu câte două-3 panouri de plasă în partea de unde va veni goana. ... (3) Cursa prevăzută la alin. (1) se așază, de regulă, într-o depresiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248154_a_249483]
-
ca vehiculele nu trebuie să intre în zona decît în cazul cînd această manevră nu prezintă nici un pericol sau că este destinată să facă legătura cu o stradă transversala situată de partea cealaltă a părții carosabile. 3. O linie în zig-zag la marginea părții carosabile înseamnă că este interzis de a staționa pe partea respectivă a drumului pe toată lungimea acestei linii. Articolul 29 1. Marcajele de pe partea carosabila menționate la nr. 26 la 28 din prezenta convenție pot fi vopsite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137070_a_138399]
-
de staționare pot fi marcate pe suprafața părții carosabile prin linii corespunzătoare. E. Marcaje pe partea carosabila și pe lucrările anexe drumului i) Marcaje care indică restricțiile de staționare ... 45. Diagramă 26 da un exemplu de linie în formă de zig-zag. îi) Marcaje pe obstacole. ... 46. Exemplu de marcaj pe un obstacol este dat în diagramă 27. ACORD 01/05/1971
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137070_a_138399]
-
vocalelor" Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20 m se amplasează 3-4 repere dispuse în zig-zag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u). La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264203_a_265532]
-
pot fi transformate în articole finite fără deșeuri considerabile, dar necesitând totuși o prelucrare suplimentară importantă la forja, la presă, la strung etc. De exemplu, poate fi clasificat la această poziție un lingou aplatizat grosier cu ciocanul în formă de zig-zag cerând o prelucrare complementară pentru obținerea unui arbore de elice, dar nu și un arbore de elice forjat gata pentru finisare. De asemenea, această poziție nu cuprinde produsele obținute prin forjare în matriță, deoarece articolele fabricate în acest mod sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166462_a_167791]
-
3) Marcajele pentru interzicerea staționarii se pot realiza: ... a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului; ... b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile. ... (4) Marcajele prin săgeți sunt folosite pentru: ... a) selectarea pe benzi; ... b) schimbarea benzii (bandă de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprima prin îngustarea părții carosabile); ... c) repliere, numai în afara localităților pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253579_a_254908]
-
aplicată pe o bandă sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația că vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă. ... (3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze și troleibuze, respectiv de taximetre. ... (4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253579_a_254908]
-
3) Marcajele pentru interzicerea staționarii se pot realiza: ... a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului; ... b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile. ... (4) Marcajele prin săgeți sunt folosite pentru: ... a) selectarea pe benzi; ... b) schimbarea benzii (bandă de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprima prin îngustarea părții carosabile); ... c) repliere, numai în afara localităților pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253578_a_254907]
-
aplicată pe o bandă sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația că vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă. ... (3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze și troleibuze, respectiv de taximetre. ... (4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253578_a_254907]
-
3) Marcajele pentru interzicerea staționarii se pot realiza: ... a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului; ... b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile. ... (4) Marcajele prin săgeți sunt folosite pentru: ... a) selectarea pe benzi; ... b) schimbarea benzii (bandă de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprima prin îngustarea părții carosabile); ... c) repliere, numai în afara localităților pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184713_a_186042]
-
aplicată pe o bandă sau intercalata într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația că vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă. ... (3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "Bus" sau "Taxi" poate fi folosită pentru semnalizarea stațiilor de autobuze și troleibuze, respectiv de taximetre. ... (4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184713_a_186042]
-
Consistă dintr-o singură celulă conținând numărul 1. Cel mai mic caz nontrivial, arătat dedesubt, este de ordinul 3. Să considerăm progresia aritmetică 1, 2, 3, 4, ... 36 (pătrat de ordinul 6) și să dispunem numerele în două rânduri in zig-zag: Aceasta rezultă în faptul că orice pereche de numere aliniate vertical dă aceeași suma, știind că cu cât ne-am deplasat înainte în coloane, cu atât numerele de sus cresc cu o unitate, pe când cele de jos scad. Suma în
Pătrat magic () [Corola-website/Science/299898_a_301227]
-
de sud a bisericii. Acesta, format din șase stâlpi frumoși ornamentați cu diferite tipuri de rozete ce se continuă cu contrafișe frumos ornamentate și acestea susțin o grindă ce la rândul ei este împodobită cu un brâu sub forma unui zig-zag. Dintre cărțile de cult ce au făcut parte din patrimoniul bisericii de lemn din Subpiatră sunt amintite o Evanghelie, tipărită la Blaj în anul 1765 precum și un Octoih, tipărit tot la Blaj în anul 1792.
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
importantă a lor este "vela latina", pânza triunghiulară care permitea navigarea în orice direcție față de vânt. Navigarea împotriva vântului se făcea în volte. Nava putea înainta aproape pana la 50 grade față de direcția de unde bate vântul, și apoi face un zig-zag pentru a menține direcția. Chiar dacă "vela latina" nu putea beneficia de întreaga forță a vântului atunci când acesta bătea din pupa, vânturile mai puternice de pe ocean compensau acest lucru. La început caravelele aveau 2 sau 3 catarge, mai târziu ajungând chiar
Caravelă () [Corola-website/Science/310524_a_311853]
-
vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene. Este monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost restaurată în 1971, la înființarea muzeului. Colecția muzeului cuprinde fotografii
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
Limbi Străine, Facultatea de limbi romanice (franceză, spaniolă), Universitatea București, în 1968, și Facultatea de Filosofie, Universitatea București, în 1976. A fost aproape trei decenii redactor de politică externă (revista „Lumea”), a condus, după 1989, penru scurt timp revistele „Lumea”, „Zig-Zag”, apoi ziarul „Meridian”, după care a lucrat în televiziune, ca șef al departamentului de știri al Antenei 1. Din 1996 a lucrat la ProTV ca director editorial, iar din 2000 este și editor senior al „Ziarului de duminică”. Este membru
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
specifică-„popic”. Nu numai decorul de sub streașina bisericii ori de la stâlpii prispei de sud este demn de admirat la această biserică. La portal, patru brâuri se arcuiesc împreună cu linia canatului, în plin centru, alăturându-li-se linii meandrice ori în zig-zag ce șerpuiesc în spațiile dintre brâuri. Pe bolta naosului sunt zugrăvite cele trei teme obișnuite în iconografia bisericilor de lemn bihorene-„Dumnezeu-Tatăl”, „Iisus Hristos” și „Maica Domnului”. Imaginile sunt încadrate în casete rectangulare confecționate din stinghii de brad. Pe bolta
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
mică decât cea a fluorului. Ca o consecință, perechea de electroni nepartajată este trasă spre fluor de la carbon ceea ce duce la o densitate / polaritate mare de electroni în jurul fluorului. Atomul de fluor fiind mai mare, nu permite ambalarea plană în zig-zag la cristalizarea care rezultă în morfologia răsucită în zig-zag cu atomii de fluor strâns ambalați în structura în spirală C-C. Cuplarea compactă a atomilor de fluor, alături de mai puternicele și mai stabilele legături C-F, reprezintă motivele care duc
Politetrafluoroetilenă () [Corola-website/Science/332934_a_334263]
-
de electroni nepartajată este trasă spre fluor de la carbon ceea ce duce la o densitate / polaritate mare de electroni în jurul fluorului. Atomul de fluor fiind mai mare, nu permite ambalarea plană în zig-zag la cristalizarea care rezultă în morfologia răsucită în zig-zag cu atomii de fluor strâns ambalați în structura în spirală C-C. Cuplarea compactă a atomilor de fluor, alături de mai puternicele și mai stabilele legături C-F, reprezintă motivele care duc la stabilitate termică ridicată a PTFE (punctul de topire
Politetrafluoroetilenă () [Corola-website/Science/332934_a_334263]
-
în vreme ce media căderilor de zăpadă este de aproximativ 23 cm. Avântul construcțiilor de la începutul secolului al XX-lea a făcut din Tulsa unul dintre orașele cu cea mai mare concentrație arhitecturală Art Deco din Statele Unite. Mai frecvent cu linii în zig-zag dar și linii curbe, orizontale și elemente nautice specifice curentului târziu, stilul Art Deco se regăsește punctat în centrul orașului și cartierele vechi. O serie de structuri de mari dimensiuni, precum Mid-Continent Tower, Boston Avenue Methodist Church sau Philtower, au
Tulsa, Oklahoma () [Corola-website/Science/302219_a_303548]
-
au incizate diferite tipuri de rozete, acesta are reprezentat un cerb. Decorația sculptată a bisericii nu se limitează doar la pridvor. Cosoarba prispei precum și grinda pridvorului sunt la rândul lor decorate. Apar motive precum cel al frânghiei sau incizii în zig-zag, întrerupte în partea centrală de către reprezentarea crucii. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii. Cadrul ușii este profilat în partea superioară sub forma unei acolade, ușa de la intrare fiind realizată din scândurele prinse cu cuie
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
nobilului Mariș din Ieud” (identic cu scaunele de la Masa Tăcerii), turla de biserică (v. Romulus Pop, 1993). Cât privește compoziția ornamentelor, putem spune că acestea sunt extrem de variate și având o vechime considerabilă: din epoca fierului timpuriu (cultura Lăpuș-hallstattiană), regăsim zig-zagul, apoi motivul frânghiei - ornament frecvent pe porțile maramureșene, la cadranele ușilor și ferestrelor, la crucile de mormânt, dar și la bisericile de lemn (din Botiza, Sat Șugatag, Șurdești, Coruia, Vălenii Șomcutei etc). Efectul obținut este unul de monumentalitate, indiferent că
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]