194 matches
-
gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care șase specii protejate prin aceeași Directivă 92/43/ CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis loeselii"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), buruiana
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
să Îl arunce În vagoane spre a fi dus În hambare sau transportat cu camionul. Relativ robust În perioada de vegetație, grâul rezistă și după ce este recoltat. Este relativ ușor de stocat pentru perioade lungi, cu pierderi insesizabile. În schimb, zmeurul are nevoie de un anumit sol pentru a da roade, trebuie curățat În fiecare an, necesită multiple recoltări, iar fructele sunt practic imposibil de cules cu mașina. O dată Împachetate, ele nu rezistă decât câteva zile și doar dacă sunt ținute
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
cea a zmeurei este faptul că, În primul caz, cultivarea presupune un număr mic de activități de rutină, care, fiind vorba de o plantă robustă, nu trebuie Îndeplinite cu maximă finețe. Cultura aceasta tolerează, cât de cât, abuzurile. În schimb, zmeurul, fiind complicat de cultivat și având un fruct delicat, impune cultivatorilor să fie flexibili, rapizi și extrem de atenți. Cu alte cuvinte, pentru a avea succes În producerea acestor fructe, este nevoie de foarte multe cunoștințe specifice și de experiență. Aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de Cotnari s-au recoltat circa 11.100 m3/anal de material lemnos; ponderea o deține fagul, carpenul și gorunul. Producția de fructe de pădure este în continuă creștere și cuprinde următoarele specii: măcieșul (Rosa canina) cu 20 t/an; zmeurul (Rubus idaens) cu circa 0,7 t/an; porumbarul (Prunus spinasa) cu 1,1 t/an, ș.a. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Ciupercile comestibile formează o categorie foarte solicitată pentru consumul intern cât și la export. Se recoltează următoarele specii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari’’, „Tomești’’ și „Buzău’’. Cultura gutuiului este înlesnită de solurile joase (aluvionare) și cuprinde cam 2% din totalul pomilor fructiferi pe comună. Ca soiuri de gutui amintim „Campion’’, „De Huși’’, „De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate, datorită conținutului ridicat În alantoină; - frunze de scumpie (Cotinus coggygria) cu efecte calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului (Equisetum arvense) pentru neutralizarea acidității gastrice prea ridicate; - herba de păpădie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
părți), roiniță (4 părți), salcâm (2 părți), mușețel (2 părți) și tătăneasă (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, Între mese; *coada șoricelului, păpădie, patlagină, chimion, mentă, șovârv (părți egale) luând 2-3 ceaiuri, Înainte de mese) ; *roiniță, zmeur, valeriană, măghiran și semințe de in, chimion și fenicul. Dacă ficatul și vezica biliară sunt sănătoase, la tratamentul ulcerelor se adaugă 1-2 căni de ceai din frunze de nalbă sau flori de gălbenele, băute zilnic timp de un an Întreg
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și sucuri din plante medicinale. *Infuzie din flori uscate de salcâm (1 linguriță la 200 ml apă clocotită) din care se beau câte 2 căni pe zi, după mesele principale. *Infuzie din flori uscate de mușețel sau frunze uscate de zmeur (1 linguriță la 200 ml apă clocotită) din care se beau 2 căni pe zi. *Infuzie din herba uscată de coada șoricelului (1 linguriță la 200 ml apă clocotită, cu infuzare 10 minute și adaos la fiecare cană a câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate la 500 ml apă clocotită) se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la 250 ml apă clocotită) din care se beau 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de mur (câte 2 g din fiecare) care se pun În 750 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute și se beau 3 ceaiuri pe zi, având efecte antidiareice și antiinflamatoare. În uz extern se utilizează cataplasme din frunze de zmeur și băi din herba de coada racului. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris, Crataegus monogyna, Melilotus officinalis, Mentha x piperita, Potentilla anserina, Quercus robur, Urtica dioica, Vaccinium myrtillus. Regimul alimentar Cel mai important mijloc de tratament al bolii este igieno-dietetic, inițiat cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
separat sau În amestec (2 lingurițe la 200 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 10 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte În formele cronice de diaree. *Infuzie din frunze de afin, nuc, roiniță, salvie, dud sau zmeur, luate separat sau În amestec (1 linguriță la 200 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 15 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din herba de sunătoare, traista ciobanului, răchitan, busuioc, turiță mare și urzică
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
macerat timp de 2 săptămâni, Într-un loc călduros. Se consumă zilnic circa 15-20 picături, diluate cu apă, având efecte În formele acute sau cronice de diaree. Există multe propuneri de amestecuri din plante medicinale. *Infuzie de mentă + fragi+ troscot + zmeur (În părți egale); *Infuzie din coada racului + traista ciobanului + troscot (părți egale); *Decoct din ciuboțica cucului + năpraznic + ferigă (câte 1 lingură) și 1 linguriță ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute, se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
linguriță de 3-5 ori pe zi). *Extern se pun comprese și cataplasme pe zona pancreasului cu terci coada calului, flori de fân, paie de ovăz și frunze de varză. Apiterapia *Melită din amestec cu muguri de dud, nuc, tei și zmeur În miere de albine. Se limitează consumul de miere În cursul zilei. Regimul alimentar Alimentația rațională este metoda profilactică de mare importanță pentru prevenirea cancerului de pancreas, asigurând distrugerea celulelor maligne, revigorarea sistemului imunitar și mărirea capacității de apărare antitumorală
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate, datorită conținutului ridicat În alantoină; - frunze de scumpie (Cotinus coggygria) cu efecte calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului (Equisetum arvense) pentru neutralizarea acidității gastrice prea ridicate; - herba de păpădie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
părți), roiniță (4 părți), salcâm (2 părți), mușețel (2 părți) și tătăneasă (1 parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neîndulcite pe zi, Între mese; *coada șoricelului, păpădie, patlagină, chimion, mentă, șovârv (părți egale) luând 2-3 ceaiuri, Înainte de mese) ; *roiniță, zmeur, valeriană, măghiran și semințe de in, chimion și fenicul. Dacă ficatul și vezica biliară sunt sănătoase, la tratamentul ulcerelor se adaugă 1-2 căni de ceai din frunze de nalbă sau flori de gălbenele, băute zilnic timp de un an Întreg
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și sucuri din plante medicinale. *Infuzie din flori uscate de salcâm (1 linguriță la 200 ml apă clocotită) din care se beau câte 2 căni pe zi, după mesele principale. *Infuzie din flori uscate de mușețel sau frunze uscate de zmeur (1 linguriță la 200 ml apă clocotită) din care se beau 2 căni pe zi. *Infuzie din herba uscată de coada șoricelului (1 linguriță la 200 ml apă clocotită, cu infuzare 10 minute și adaos la fiecare cană a câte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate la 500 ml apă clocotită) se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea officinalis) din care se beau 1-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din frunze uscate de anghinare, frag, frasin, mentă, nuc, roiniță, salvie, urzică moartă sau zmeur (1-2 lingurițe la 250 ml apă În clocot) din care se beau 2-3 ceaiuri ușor Îndulcite pe zi. *infuzie din herba uscată de coada șoricelului sau coada racului (1 lingură la 250 ml apă clocotită) din care se beau 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]