233 matches
-
Sub acest unghi, împlinirea vieții stă în gradul de adecvare dintre filmul interior al proiectelor și filmul real al biografiei. Laitmotivul Infinitului dinăuntru e gradul de adecvare a două universuri: pîlpîirea virtuală a gîndurilor (filmul personal, în limbajul lui Vlad Zografi) și realitatea vieții prozaice (filmul acțiunii), de echilibrul lor depinzînd dramul de bucurie a sorții. Cu cît potrivirea celor două pelicule e mai mare cu atît viața e mai suportabilă, cînd însă între „filmul personal” și „filmul acțiunii” se iscă
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
pelicule e mai mare cu atît viața e mai suportabilă, cînd însă între „filmul personal” și „filmul acțiunii” se iscă o ruptură, atunci periclitatea destinului e inevitabilă. Chiar dacă distincția dintre „filmul personal ”și „filmul acțiunii” e făcută sub sugestia cinematografiei, Zografi e un adversar al ecranului cineast și un apologet al scenei teatrale. Motivul? Singura artă pe care o trăim direct ca pe o formă de eliberare a filmului interior e teatrul. În teatru, catharsisul se petrece pe viu, față către
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
modifică în rău filmul personal. Din păcate, biografia unui om curge cel mai adesea în sensul maltratării filmului personal, iar cînd puntea între universuri se frînge, mintea se clatină: apare inadaptarea sau nebunia. Înfățișat în forma aceasta lapidară, volumul lui Zografi pare o meditație amară a unui spirit dezgustat de contemporaneitate, cînd de fapt arta autorului stă în ușurința cu care pendulează între universul teatrului și cel al vieții reale. Rezultatul e un spectacol de inteligență din partea unui autor căruia cultura
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
nu pot înțelege lumea de azi decît privind-o prin fanta unor capodopere din trecut, de aceea meditațiile mele nu sînt sterpe comentarii critice, ci cîteva reflecții asupra omului care mi-au fost inspirate de lectura unor piese celebre.” Vlad Zografi descrie trei forme de dezechilibru: 1) cînd lumea interioară sărăcește sub presiunea unui exterior standardizat (cazul mediocrizării generale, în urma vizionării acelorași clișee cinematografice); 2) cînd realitatea e respinsă și viața interioară e exacerbată, omul trăind exclusiv în forma unei intimități
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
progres fără capăt constînd în adîncirea înlăuntrul unor zăcăminte pe care nici măcar subiectul nu și le bănuiește. Și chiar și atunci cînd sensurile dispar, nostalgia sensului rămîne vie, căutarea lui fiind o tendință infinită. Speculînd în marginea formulei atracției gravitaționale, Zografi surprinde o nuanță insolită: aplicată la dedublarea pe care o presupune dialogul meu cu mine însumi, formula ne spune că, atunci cînd distanța e nulă, forța atracției e infinită. Altfel spus, nu pot iești din cîmpul gravitațional al propriilor mei
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
însumi, formula ne spune că, atunci cînd distanța e nulă, forța atracției e infinită. Altfel spus, nu pot iești din cîmpul gravitațional al propriilor mei demoni, forța lor împingîndu-mă la o tribulație nesfîrșită cu mine însumi. „”, de care vorbește Vlad Zografi cu referire la intimitatea gîndirii, amintește de distincția kantiană dintre progressus in infinitum și progressus in indefinitum. Primul act cere ca mintea să străbată un șir de termeni care nu are capăt, pe cînd al doilea surprinde imboldul minții de
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
ca mintea să străbată un șir de termeni care nu are capăt, pe cînd al doilea surprinde imboldul minții de a nu se opri niciodată de-a lungul șirului, chiar dacă capătul lui există în mod real. Așa și la Vlad Zografi, dialogul cu sine e din categoria lui progressus in indefinitum: capătul există și e atins cu moartea, dar pînă atunci tendința dialogului e ca nesfîrșită. Al treilea dezechilbru privește coliziunea a două virtualități care culminează în excluderea principiului realității. Îndepărtarea
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
dintre universul real și cel interior, viața unui individ sau soarta unei comunități se duce de rîpă. Avem nevoie de scăpări boeme la fel cum avem nevoie de perioade de disciplină drastică, în alternarea lor stînd rețeta supraviețuirii. Metoda lui Zografi stă în oglindirea teatrului în viață și a vieții în teatru. Ca să înțelegi o enigmă trebuie s-o pui în analogie cu alta, pentru ca oscilînd între ele să afli nuanțe pe care, cercetîndu-le pe fiecare în parte, nu le-ai
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
și a vieții în teatru. Ca să înțelegi o enigmă trebuie s-o pui în analogie cu alta, pentru ca oscilînd între ele să afli nuanțe pe care, cercetîndu-le pe fiecare în parte, nu le-ai fi aflat nicicînd. Asta face Vlad Zografi: judecă societatea actuală de pe poziția augustă a unor personaje de teatru. Farmecul volumului stă în alăturarea celor două domenii, grație unui act de erudiție histrionică. Dacă am scoate din carte reflecțiile în marginea teatrului, filosofia rămasă ar fi o colecție
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
de locuri comune despre degradarea spiritului actual. La fel, dacă am păstra numai adagiile dramaturgice, ne-am pomeni cu un set de comentarii obișnuite de critică literară. Dar puse împreună, reflecțiile și adagiile alcătuiesc o bucată de dramaturgie a ideilor. Zografi știe să-și joace ideile, fiind el însuși un histrion de tip speculativ, trecerea de la un capitol la altul făcîndu-se ca o înlănțuire scenică, precum o pășire din treaptă în treaptă, spre un deznodămînt anume pregătit. Numai că deznodă mîntul
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
câteva moșii. În anul 1651 Vasile Lupu închină mănăstirii Zografu ctitoria lui Ștefan cel Mare de la Dobrovăț, cu toate bunurile ei - care numai în județul Vaslui moșiile mănăstirii însumau 14000 de hectare de pământ. În anul 1690 Constantin Cantemir închină Zografului mănăstirea Căpriana cu toate moșiile ei. În veacurile XVII - XVIII mănăstirea Zografu avea, în Basarabia, 23 de moșii cu aproximativ 50000 de hectare de pământ. Mănăstirea Dochiariu - Alexandru Lăpușneanu rezidește acestă mănăstire din temelii și o înfrumusețează cu pictură. În
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecești, una rusească - Sf. Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgăreasca - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri ( pe unele chiar rezidindu-le în întregime ) au fost, si sunt, o prezență exemplara în " Grădină Maicii Domnului ". Este atestat încă
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
sihăstreasca, de viață pustniceasca, mai bună, măi deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întâmplat să se stabilească în mănăstiri de obște ( în chinovii ) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la Karakalu etc. Dar, în general, au trăit viața sihăstreasca, în chilii răspândite pe tot cuprinsul Athosului - dovadă faptul că până astăzi există astfel de chilii. Abia în sec. al xix-lea, când apar statele naționale, s-au
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
a IV-a la Polirom, 2012 - Ion Rațiu, Clive și Anna, Ed. Progresul Românesc, 1995 - Haig Acterian, Poeme, Ed. Ararat, 1996 - N. Steinhardt/Antisthius, În genul lui Cioran, Noica, Eliade ... , Ed. Humanitas, 1996 - Yasmine Reza, „Artă“, Ed. Unitext, 1998 - Vlad Zografi, Regele și cadavrul, Ed. All, 1998 - Dima Bicleanu, Buimatic prin lume, Ed. Polirom, 1999 - I.L. Caragiale, Publicistică și corespondență, Ed. „Grai și suflet“ - Cultura națională, 1999 - Mircea Eliade, Maitreyi, Ed. Cartex, 2000 - Mircea Eliade, Nuntă în cer, Ed. Cartex, 2000
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
povestea de succes a muncitorului devenit scriitor celebru și de mare succes în întreaga lume. E adoptat de stânga franceză și promovat. El scrie în limba franceză povestirile Kira Kiralina, Ciulinii Bărăganilor sau Codin ,dar și autobiografia ” Viața lui Adrian Zografi”. Are un succes mondial. Dar vizitând în 16 luni URSS cu scriitorul grec Nikos Kazantzakis, care l-a amintit în romanul ”Zorba Grecul”, realizează că prima țară atee a devenit o ”închisoare a popoarelor”, o lume diabolică în care omul
PANAIT ISTRATI A SCRIS, ÎNCĂ DIN ANII ”30, NECROLOGUL OCCIDENTULUI ATEU, ESEU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366223_a_367552]
-
C. Mihăilescu (Editura Humanitas), " La pierderea speranței", de Nicolae Prelipceanu (Editura Casa de pariuri literare), "Jurnalul fericirii. Manuscrisul de la Rohia", Nicolae Steinhardt, ediție critică de George Ardeleanu (editura Polirom), și "Infinitul dinăuntru. Șase povestiri despre om, societate, istorie", de Vlad Zografi (editura Humanitas). Nicolae Manolescu, președintele juriului, a declarat că "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste" este "o carte cu totul ieșită din comun". "O analiză, un eseu despre parabolele din cele patru evanghelii - mai mult despre primele trei, decât despre
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecesti, una rusească - Sfântul Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgărească - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri (pe unele chiar rezidindu-le în întregime) au fost, și sunt, o prezență exemplară în " Grădina Maicii Domnului ". Este atestat încă
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
sihăstrească, de viață pustnicească, mai bună, mai deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de obște (în chinovii) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la Karakalu etc. Dar, în general, au trăit viața sihăstrească, în chilii răspândite pe tot cuprinsul Athosului - dovada faptul ca până astăzi există astfel de chilii. Abia în sec. al xix-lea, când apar statele naționale, s-au
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
hoinar pe aceleași mări ca și Ulise - Mediterana cea strălucitoare care „prezintă cerului albastru mici lacuri de safir și de smarald”, „cu nenumăratele sale insule singuratice pline de poezie, de culori, de soare” (În lumea Mediteranei - Răsărit de soare). Adrian Zografi, alter-ego al scriitorului, eroul celor mai multe din scrierile sale, descoperă încă din timpul copilăriei plăcerile vagabondajului. El este atras de spațiile largi ale Orientului, de ținuturile mediteraneene și, nu mai puțin, de Mediterana însăși. Mama lui se află la originea voluptății
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
de un an pe insula vrăjitoarei Circe, urmând țara Feacilor și altele care îi întârzie regăsirea familiei timp de zece ani - eroii lui Panait Istrati pleacă în lume, dar în cu totul alt scop și din motive total diferite. Adrian Zografi pleacă, pe de o parte, pentru a scăpa de atmosfera sufocantă a cenușiei Brăile, de cicăleala mamei de a-și găsi un rost, iar, pe de altă parte, pentru a-l însoți pe Mihail, prietenul cel mai apropiat, un alt
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
mamei de a-și găsi un rost, iar, pe de altă parte, pentru a-l însoți pe Mihail, prietenul cel mai apropiat, un alt hoinar plecat și el din sânul familiei. În acest sens, semnificativă este tema căutării, deoarece Adrian Zografi se află într-o permanentă căutare de prieteni, pentru el, alături de Bine, Adevăr, Frumos, Prietenia fiind una dintre valorile morale fundamentale. Ca și în cazul epopeilor homerice, tema căutării este completată cu numeroase motive, cel al drumului devenind o expresie
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
cei care caută și se caută, apoi captivitatea, trădările închipuite sau reale, fidelitatea în prietenie, despărțirea, regăsirea, fuga, pierderea, toate acestea din urmă aflându-se în strânsă legătură cu cronotopul drumului, având repere spațio-temporale bine delimitate. Toate călătoriile lui Adrian Zografi au ca reper orașul natal, casa în care Joița, mama sa, rămâne singură, în așteptarea fiului. Fiecare plecare este însoțită de întrebările mamei, fiecare revenire este prilej de bucurie pentru aceasta. În sufletul eroului se dă, totuși, o luptă aprigă
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
prilej de bucurie pentru aceasta. În sufletul eroului se dă, totuși, o luptă aprigă între mirajul vagabondajului și sentimentul de jenă, deoarece hoinarul uită sau neglijează obligațiile fiului față de mamă. Ca și Ulise, întruchiparea principiului dualist - acel homo duplex -, Adrian Zografi este copleșit de un sentiment dublu, mai ales după moartea celor doi prieteni - Mihail și Musa. Este preocupat, în egală măsură, de lupta pentru existență și copleșit de singurătate: „Doamne, cât de nesuferită este viața fără o prietenie[...]! Când soarta
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
cunoașterea cucerită cu propriile puteri - și prin luciditate, aceasta oferindu-i prilejul de a conștientiza realitatea și de a acționa în consecință. Asemenea lui, gândirea, comportarea și acțiunile eroilor istratieni sunt acelea ale unui om liber. Simțindu-se liber, Adrian Zografi gândește și acționează ca un om liber: schimbă meseriile și stăpânii, hoinărește din loc în loc și știe să se bucure de propria libertate, chiar dacă uneori este nevoit să facă unele sacrificii. Pentru că libertatea sa, cel puțin interioară, se datorează inteligenței
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
acționează ca un om liber: schimbă meseriile și stăpânii, hoinărește din loc în loc și știe să se bucure de propria libertate, chiar dacă uneori este nevoit să facă unele sacrificii. Pentru că libertatea sa, cel puțin interioară, se datorează inteligenței sale, Adrian Zografi rămâne personajul care nu-și pierde încrederea în oameni, care continuă să lupte în numele credinței în Bine, Adevăr, Frumos și Prietenie, valorile morale care i-au condus pașii în întreaga sa viață. Așadar, Ulise rămâne eroul homeric preferat al lui
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]