179 matches
-
chirurgie maxilo-facială. Primul număr din „Agenda“ l-a tipărit în baza sistemului de încredere al acelor ani. Adică, tipografia „Helicon“ îți tipărea ziarul, dar la o săptămână, atunci când veneai la tipar cu următorul număr, trebuia să achiți manopera și hârtia. Zoli a avut mari emoții la prima ediție. „Trăsese“ „Agenda“ în 25 000 de exemplare și dacă dădea chix cu primul număr avea ca rezervă financiară „Telecolorul“ pe care-l cumpărase pe repartiție și care valora pe atunci cam 20 000
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
mai ieftin, alb-negru. „Agenda“ a avut însă succes încă de la început. Bănățenii au apreciat faptul că au la îndemână și un ziar care nu făcea politică, precum majoritatea celorlalte ziare ale anului 1990, așa că primul număr s-a vândut tot-tot. Zoli a achitat datoria la tipografie, a rămas și cu profit (5 000 de lei, prețul unei butelii de aragaz). Peste zece ani, însă, va tipări un ziar „cărămidă“, cu o sută de pagini și cu un tiraj maxim de 105
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
cu profit (5 000 de lei, prețul unei butelii de aragaz). Peste zece ani, însă, va tipări un ziar „cărămidă“, cu o sută de pagini și cu un tiraj maxim de 105 000 de exemplare. Afacerea a crescut constant, așa că Zoli controlează azi șase firme în Trustul său de presă. În anul 2004 a ajuns în TOP 300 al celor mai bogați români, cu o avere estimată la 5-6 milioane de dolari, la egalitate cu un alt celebru om de presă
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
acum peste două milioane de dolari, iar în anul 2004 profitul holdingului a fost de 15 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de peste o sută de miliarde! Ca în viața oricărui om de succes, au existat și destule dezamăgiri. Zoli nu crede în oamenii politici care sunt înregimentați într-un anumit partid, indiferent care ar fi coloratura acestuia. Crede că independenții sunt mai devotați comunității și că peste vreo douăzeci de ani independenții vor avea un rol mult mai mare
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
îi pregătea președintelui datele necesare pentru cunoașterea economică a euroregiunii, a potențialului întreprinderilor din zonă, a vieții culturale și artistice a comunității românești din Ungaria. A făcut o muncă utilă în acest sens. Ar mai fi o nemulțumire a lui Zoli Kovacs, una mare. În anul 1999 a pregătit un dosar „beton“ pe care l-a trimis la București pentru a primi frecvența necesară lansării unui post de radio local, care urma să se numească, evident, „Radio Agenda“. A obținut cele
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
Cei din comisie au primit de la Cotroceni un telefon din partea unui consilier de-al președintelui (Emil Constantinescu - n.n.). Imediat, frecvența a fost dată unui post de radio din Capitală (controlat de Adrian Sârbu - n.n.). A fost o mare dezamăgire pentru Zoli, una mare de tot... Zoli Kovacs și-a făcut norocul singur. A muncit de s-a spetit pentru a ajunge azi la o avere estimată la cinci-șase milioane de dolari. Totuși, pe vremea regimului trecut, a avut o dată baftă chioară
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
de la Cotroceni un telefon din partea unui consilier de-al președintelui (Emil Constantinescu - n.n.). Imediat, frecvența a fost dată unui post de radio din Capitală (controlat de Adrian Sârbu - n.n.). A fost o mare dezamăgire pentru Zoli, una mare de tot... Zoli Kovacs și-a făcut norocul singur. A muncit de s-a spetit pentru a ajunge azi la o avere estimată la cinci-șase milioane de dolari. Totuși, pe vremea regimului trecut, a avut o dată baftă chioară... A câștigat la loz în
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
puțin protocolar. Stimatul cititor și-a dat seama cu siguranță că este vorba despre Zoltán Kovács, directorul Trustului de Presă Agenda, editor și redactor șef al celor două publicații omonime din Timișoara. După cum ne-a împărtășit la începutul dialogului nostru, Zoli a fost atins de acest microb care este ziaristica încă de pe vremea când obișnuia să scrie în publicația „Jóbarát“ a Liceului nr. 2 cu limba de predare maghiară (azi Liceul Teoretic Béla Bartók). - Într-adevăr, prima scriere mi-a fost
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
-l așeza în mijlocul odăii dușumite, ne lua pe rând și ne spăla pe cap cu săpun făcut în casă cu aromă de mentă și pelin. După aceea ne cufunda tot pe rând, în apă preparată cu leșie de cenușă, ne zolea ( freca) cu o cârpă albă de in iar când ne scotea din găletar eram roșii, ca un rac. Pe timpul acela nu existau șampoane, spumante de baie, halate, cazi cu hidromasaj și cabine de duș. Se făcea baie în găletar - ciubăr
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
piesă clasică, unde doar al treilea străjer și a doua doamnă de onoare scapă vii până la ultima cădere a cortinei, rând pe rând, soția lui Vasi s-a aruncat în lacul de acumulare, fiica mai mare s-a spânzurat, iar Zoli a murit izbindu-se cu mașina de un zid. Bineînțeles că, neavând banii necesari pentru terapia atât de scumpă în cazul suferinței ei, buna mătușă Esmeralda, mai ales după decesul soțului, n-a mai luptat cu boala și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că, neavând banii necesari pentru terapia atât de scumpă în cazul suferinței ei, buna mătușă Esmeralda, mai ales după decesul soțului, n-a mai luptat cu boala și s-a stins și ea. Deci: unchiul Petrache, soția, fiica mai mare, Zoli, buna mătușă Esmeralda = cinci decese în aceeași familie în răstimpul a doar nouă zile. Al șaselea deces survenit în urma nesăbuitului refuz al "netrebnicului Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat" a urmat imediat și el: verișorul Gaby, venit la
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
unul spre altul, după o pândă și o așteptare de-o viață: „abia acum cine trece trece cu adevărat”, și se înțelege că trecerea prin sine, regăsirea înseamnă de fapt prăbușire. Acest straniu „celălalt” ia adesea chipul unor personaje: Hans, Zoli, Mircea, Elvira, copilul, tatăl, vecinul, străinul, amicul, fiecare cu drama lui, cu simbolistica lui. „Celălalt” este atât „el”, cât și „eu”, de aceea pronumele care exprimă cel mai bine identitatea poetică este „noi”, un dublu cuprinzător, care conține, desparte și
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
unii nu au nici măcar nume (colecționarul de fluturi, „femeia utopică”, orbul), alții, cei mai mulți, poartă sau sunt desemnați fie prin numele de familie, fie prin prenume (Lucuță, Gotlieb, Marcovici, Paramon, Logofet, Apăchioară, Diamantopol, Boboc, Dina, Ortansa), chiar numai prin numele mic (Zoli) sau printr-o simplă inițială (V). Actorii secvențelor de spectacol istoric contemporan repetă, cu modificările de rigoare, acte ale protagoniștilor mitici. Participant la asasinarea lui Pătrășcanu, Lucuță intră în categoria ucigătorului de frate, a cărui spiță urcă până la Cain. În
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
de rigoare, acte ale protagoniștilor mitici. Participant la asasinarea lui Pătrășcanu, Lucuță intră în categoria ucigătorului de frate, a cărui spiță urcă până la Cain. În aceeași tipologie se încolonează, prin complicitatea la crime sau la asasinat moral, Marcovici, Paramon, Gotlieb, Zoli și Tibor Antal, procurorul care, fără intenția expresă de a-l preda călăilor, a deconspirat ascunzătoarea unui tânăr hăituit pe nedrept. Omologi ai acestor fratricizi sunt paricizii Loga și Beldeanu, medicii în stare, prin intrigă și calomnie, prin teroare morală
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
prin teroare morală permanentă, să grăbească moartea superiorilor (Iuliu Hațieganu, Sebastian Voiculescu) spre a le lua locul. Victimele acestor monștri, ale acestor „centauri”, inși incapabili să își înfrâneze instinctele bestiale, sunt Dora Roza, Teofil Boboc și alții. Personajul principal e Zoli, fost militant, bărbat ce se crezuse constructor al unui pod de aur și care, în realitate, a zidit unul de gheață. E un suflet dezamăgit, torturat de căințe, de remușcări. Drama acestui om sfârșit, retras în satul natal, unde nu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
În a noastră făceam focul prin salon, unde dormeam mama și cu mine, domnișoara stătea În dormitor; acolo nu era gură de sobă... - Fată dragă, zice mama, dacă voiam să-mi iau pe cineva să-l lau și să-l zolesc, Îmi luam un bărbat! Că tot n-am... - Dacă găsești doi, ăl mai fain: pentru mine, zice domnișoara. Da să aivă avere - altufeli’... Altufeli’, vorba ei, ba! După un timp: - Fată dragă, spală-ți măcar chiloții... - Io cu mânile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se întâmplă la mall, dar identificarea brandurilor este mai dificilă și necesită un studiu aprofundat. Vă ofer niște exemple ca să vă familiarizați cu terminologia. În prima piață unde mi-am făcut eu stagiatura* cei mai buni cartofi erau de la nea Zoli, leușteanul mai proaspăt era de la tanti Maria (n-am cumpărat niciodată, dar așa se spunea), iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu din Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu că
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să afli dacă acea persoană chiar deține marfa ori doar o administrează cu împuternicire de la acționarii tarabei, ca să știi dacă și cât are mandat să negocieze. În lipsa acestor informații riști să ratezi achiziția*. Am negociat eu odată cartofi de la nea Zoli, dar vânzătorul m-a dus cinci tarabe mai încolo și mi-a dat marfă piratată: cartofi de Giurgiu, nu de Covasna, mici, stricați și plini de pete negre. Când am înțeles asta, l-am cunoscut și pe numărul trei; era
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sfântă, este ținută cu strășnicie de femei: ele nu cos și nu coc, de teama bubelor și ca să nu împungă cu acul în ochii Sfinte Vineri; nu spală rufe, nu fac leșie, nu torc, nu scot gunoiul din casă, nu zolesc, nu opăresc de teamă ca Sfânta Vineri să nu le apară noaptea în vis ca să le certe și să le schilodească. Vinerea bărbații nu lucrează la vie, nu găuresc în lemn, nu încep nici un lucru, nu cumpără și nu vând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lucrînd vreun lucru de acestea, li s-arată, adică femeia care lucră pățește ceva: o cuprinde vreo boală, îi coace vreun deget, i se aruncă abuba* etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de boală. Spre vineri nu se zolește, ca să fie ferit de primejdii. Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boală, îi coace vreun deget, i se aruncă abuba* etc. Unele femei nu lucrează vinerea, fiind rău de boală. Spre vineri nu se zolește, ca să fie ferit de primejdii. Femeile nu cos vinerea, ca să nu rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin care curge făina vrau - vraf; arie cu snopi Z zăbală - boala caș-la-gură zăcea de gură (a) - a fi pe moarte zăpri (a) - a nu putea urina zdreveț - plantă zgrepțăna (a) - a se cățăra zloată - belșug; noroc zlot - duh rău zoli (a) - a spăla rufe cu leșie zvîrcolac - vîrcolac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
p.43-69 KLEIMAN, Rita Ia., Dostoievskii: konstantâ poatiki, AȘ a Moldovei, Chișinău, 2001 KRAKOVSKI, Anna, La condition de la femme dans l'œuvre d'Émile Zola, Nizet, Paris, 1974 KRISTÉVA, Julia, Histoires d'amour, Denoël, Paris, 1983 KUCIBORCAIA E., Realizm Ămilea Zolea, Năuca, Moscova, 1973. LAINE, Pascal, La Femme et șes images, Stock, Paris, 1974 LANSON, Gaston, Caractère de la race, în L'Ame française, Choix de textes sur la civilisation française, Paris, 1932, p.35-38 LARCHER, Louis-Julien,. La femme jugée par leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972 MELIC-SARCHISOVA, Nina V., Conțepția celoveka i tvorceschii metod Emilea Zolea, Dagknogoizdat, Mahacicala, 1975 MÉRÉ, Antoine Gombaud, Leș Conversations, 1668, în Oeuvres complètes, 3 vol., C.-H. Boudhors, Leș Belles Lettres, Paris, 1930 MESCHONNIC, Henri, Modernité. Modernité, Gallimard, Paris, 1998 MICHAUD, Guy, Esquisse de l'ethnotype françis, în La mentalité française
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]