310 matches
-
întorc să mă privească. Parcă s-ar spiona două imperii Peste tristețea unui râu de sulf... De o specială acuitate dispune auzul; cuvintele iubitei sunt "foșnitoare ca iarba"; pe plaje, "înecații foșnesc ca scoicele"; iarba "foșnește sub copaci". Constant, reprezentările zoomorfe și florale sunt valorificate în latura lor simbolică; "păsări mari" vehiculează mesaje erotice, iubita e "templu alb din solzi de fluturi", "păunii umblă din țară-n țară", cerbul "vibrează pe culmi albastre"; plopii par niște "feștile" vibratorii, iar fructele dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
căror existență se încearcă a fi demonstrată pe baza unor descoperiri arheologice, uneori de caracter particular. Vom lua în considerație acele puține elemente identificate la Ruginoasa-Colina lui Drăghici - vase pictate, reprezentările în relief pe pereții unor vase, plastica antropomorfă și zoomorfă, alte elemente plastice (conuri) sau piese de cult (mese-altar, scaune-tronuri), care constituie mărturii incontestabile ale creației artistice de factură religioasă, unele dintre acestea reprezentând, după opinia lui VL. Dumitrescu (1979, p. 72) „sculptura cucuteniană”. Pictura de caracter religios se referă
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Târgu Ocna-Podei (fig. 10/2) (G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005, p. 69, fig. 1), dar si la Bilcze Zlote (fig. 10/1) (D. Monah, 1997, p. 211) sau Căscioarele (Ibidem, fig. 45/7, p. 297). Reprezentările antropomorfe și zoomorfe, identificate pe ceramica cucuteniană, pictate sau sculptate (modelate în relief) fac trimitere la alte manifestări cultice, ale căror cunoașteri depline nu pot fi posibile în lipsa unor elemente clar definite, așa cum au recunoscut majoritatea exegeților religiilor cucuteniene. Dar acestea au existat
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
să acceptăm existența divinității, reprezentată, uneori, chiar și prin semnificația formelor ceramice (vasele antropomorfe sau cu tub de scurgere, de exemplu). Asocierea divinității feminine cu altele, tot feminine, dar de proporții mai mici, cu elementul masculin, dar și cu cel zoomorf, cu pești, șerpi, păsări, ori vegetale (pomul vieții pe amforeta de la Cârniceni), sau numai reprezentarea acestor realități ale lumii vii, completează în mod fericit întreaga gamă de valorizări ale Marii Divinități, indiferent dacă elementele complementare divinității feminine aparțin vieții cerești
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin urmare o divinitate care ocupă un loc de primă mărime în panteonul egiptean, dominat de spirite astrale, vegetale și zoomorfe. Hator mai este „marea vacă a Cerului”, altfel spus, principiul feminin fundamental, iconografia mitică reținînd-o în chip de bovină, leoaică, șarpe. Ea era principalul aliat al zeului Ră în lupta permanentă cu șarpele infernal Apop. În mitologia egipteană „mai nouă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore și chiupuri). Platourile și fructierele bine reprezentate au fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-VI; au fost importate din orașele Asiei Mici. Opaițele (din secolele V-VI), descoperite în stare fragmentară cu excepția unuia intact, sunt de factură locală
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
specifice de manifestare ale acestuia în cadrul fiecărei culturi în parte. Iată, de plidă, cât de bogat este simbolismul reprezentărilor sacre în cadrul culturii egiptene antice, numeroasele înfățișări de zei din picturile murale, papirusurile sau sculpturile acesteia evidențiind diverse reprezentări antropomorfe sau zoomorfe (leu, câine, lup, șacal, pisică, crocodil, taur etc), care, deși diferite, pot fi relaționate, cel puțin în parte, și cu expresiile vizuale ale sacrului din alte culturi străvechi, cum sunt și cea asiro-babiloniană sau cea iudeo-creștină123. Fig. 2. Statuia zeiței
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Buzoianu și neobosiții lui colaboratori. Ceea ce atrage de asemenea atenția vizitatorului este ornamentația măruntă, dantelată și plină de farmec a catapetesmei. Vrejuri cu trasee complicate, frunze care înconjoară icoanele sau se ascund după ele, armonia îmbinării acestora cu motivele ornamentale zoomorfe, dau o caracâteristică aparte întregii catapetesme. Icoana Mântuitorului și cea a Sfântului Gheorghe sunt pictate în anul 1805 de către Eustațiu Altini. În biserică se află morminte ale unor personalități ca: Gavriil Calimach (ctitorul bisericii), mort în anul 1786, mitropolitul Iacob
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nu este continuă, adică nu îmbracă în întregime pereții, ci este formată din icoane pictate pe zid, fiecare având ramă proprie (de asemenea, pictată pe zid), și fără elemente de legătură între ele, realizate prin desene cu motive florale sau zoomorfe. Picturile sunt în ulei. Catepeteasma din lemn este înaltă și sculptată cu motive florale. Deasupra ușii exterioare (ce dă din curte, în pridvor) există o pisanie din care rezultă că, în anul 1875 s-a făcut o reparaț ie cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Vasile Lupu, ca un al treilea ctitor, urmat de familia sa. Pictura din naos are caracâteristicile unei picturi din secolul al XVII-lea. Celelalte sunt din anul 1838. Catapeteasma, construită în anul 1833 are sculpturi care prezintă motive florale și zoomorfe. Găsim în această biserică patru sfeșnice din bronz, donate de Vasile Lupu, confecționate în Danemarca și plătite în argint, după greutatea lor, două candele din argint filigranat, în fața tronurilor domnești, un candelabrâu din secolul al XVII-lea (în pronaos) cu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
zilnic din ceea ce îți aparține. Înlătură-i pe dăunători! Ai acum cea mai bună Soluție anti-corupție.") devin indici ai alotopiei. Termenii lexicali politici ("Alianță Dreptate și Adevăr", "corupție", "anti-corupție") par să violeze regulile de combinare și selecție impuse de elementele zoomorfe (non)verbale ("soluție", "se îndoapă", "dăunători"). Configurația vizuală este structurată pe două metafore iconice, care trebuie interpretate printr-o relație cauză-efect: * în praesentia conjunct (România = mâncare). Părți din elementul conceput și perceput interpenetrează în organizarea spațială: formă hârtii României și
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
al firmei permit identificarea următoarelor componente caracteristice: a) nume de firmă și de produse, ca mărci înregistrate, considerate a fi cu bună reputație; b) emblemă de firmă, asociată unui set de culori specifice, cu un aer ușor vetust; c) simbol zoomorf cu o vechime de 38 de ani; d) eroi asociați unor performanțe cantitative de tip întrecere socialistă - cei oficiali - și cei asociați unor evenimente unice, fără impact economic evident și semnificativ - cei neoficiali; e) norme de comportament specifice unei firme-proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru obiect/ materie primă - baionetă, bauxită, galiu, siamez, șampanie - (Bayonne, oraș situat în sud-vestul Frantei; Baux-en-Provence, comuna franceză unde a fost descoperită bauxita; Galia; Siam; Champagne, regiune in Franta), badminton (Badminton, castel în Anglia), angora (Angor/Ankara) etc. Paternul preconceptual zoomorf nu este deosebit de productiv: med. semnul ventuzei; med. sindromul leopard etc. Constructele formate în baza datelor oferite de habitat și a formelor de cultură materială aparțin deopotrivă moștenirii culturale a Europei: med. semnul scăriței; med. semnul sertarului; med. sindromul de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Mai puțin numeroase decât modelele minerale sunt patternurile animaliere utilizate în cunoașterea științifică a lumii. Constructele metaforice se bazează pe echivalența dintre conceptele științei, în general, și regnul animal - părți ale corpului, atitudini, reacții, efecte ale "prezenței" lumii animale. Dimensiunea zoomorfă însumează modele diferite: a) pești: beloni- "pește teleostean" (cf. lat. belone,-es s.f; gr. βελόνη, -ης "zărgan"); gadi- "morun" (cf. gr. γάδος, -ου s.m. "morun"); salmoni- "păstrăv" (cf. lat. salmo, salmonis s.f. "păstrăv"). b) animale sălbatice: bufo- "broască râioasă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
m², grupat În jurul a două curți. La Început, sculptura a avut un rol decorativ, cu motive geometrice, dar treptat ea s-a Îmbogățit ca mod de expresie cu o serie de elemente Împrumutate (motive persane, turcești, elemente florale și zoomorfe). Pictura, ca și restul artelor s-a aflat multă vreme sub influența Bisericii și astfel că a receptat mai greu noile influențe și modele. Rolul său era unul decorativ, de scoatere În evidență a arhitecturii. Culorile predominante erau galben, cafeniu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
rațională tuturor acestor calități. Eroul nu ajunge În mod Întâmplător un erou excepțional, ci pentru că originea sa, substanța sa au fost excepționale. De aici, frecventa intervenție a elementelor cosmice, a unor date de natură universală, fie că ele sunt astronomice, zoomorfe, botanice etc.; prin toate aceste elemente din care provine eroul, el se Încadrează unor arhetipuri universale; conceperea, nașterea și formarea lui vor fi opera unor simboluri care trec dincolo de limitele individuale și ating prin definiție universalul. În narațiunea populară, miraculosul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în venirea unui zeu (nur ein Gott), ci - așa cum prevestea Nietzsche - ajung să invidieze soarta animalelor. În fond, despre invidierea condiției animalelor în subconștientul umanității căzute vorbește cel mai bine nomenclatorul ascuns al aberațiilor erotice. Sex-shopurile care vând obiecte sexuale zoomorfe beneficiază astăzi de o democratică popularitate. „Acești oameni vor voi să moară - dar nu vor dori Viața. Nu orice zeu ne mai poate salva astăzi - atunci când pretutindeni asupra lumii se întinde umbra morții -, ci Cel care e Viu.”2 Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
scoase la suprafață vase aproape întregi și urmele unor locuințe cu vetre de foc perfect vizibile. Tot în aceste locuri s-au găsit unelte de silex și așchii rezultate din cioplire, greutăți pentru plase de pescuit, fusciole și chiar figurine zoomorfe. Elementul cel mai remarcabil rămâne însă ceramica și mai ales cea comună, mai puțin îngrijită și fără picturi precum și cea de-a doua categorie pictată în trei culori, negru și roșu pe fond brungalben. Decorul în general este liniar iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe teritoriul comunei Hudești nu s-au făcut săpături sistematice. Un rol de seamă l-au avut profesorii de istorie din comuna Hudești care împreună cu elevii au colectat o serie de obiecte ce se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și potârnichi. în vremurile mai îndepărtate existau prin pădurile noastre lupi și urși. Nu e lipsit de importanță toponimul pădurea La Ursoaia și pârâul Ursoiu. Tot în acest sens, pe Dealul Izvorului în așezarea neolitică s-a găsit o figurină zoomorfă din lut ars reprezentând un urs. Antroponimele Ursu, Ursulică, Ursan etc. vin în sprijinul ideii că pe aceste locuri au existat cu adevărat urși. Un argument și mai puternic în acest sens îl constituie și harta generalului austriac din armata
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îndeși cu vite... ( Adrian Păunescu ) 2. Creșterea animalelor Din cele mai vechi timpuri, pe teritoriul de astăzi al comunei Hudești, s-au crescut și animale fie pentru hrană(carne, lapte, ouă, brânză), fie pentru a fi folosite la muncă. Figurinele zoomorfe găsite de-a lungul vremii arată prezența animalelor în viața omului. în documente apar unele informații. Astfel ―Ioniță Costache, bunicul lui Iordache Costache BoldurLățescu era preocupat ca reziduurile de la velnița boierească să îngrașe 300 de boi care erau vânduți la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
școlar și anume cea de arheologie. Printre piesele mai de seamă enumerăm: topoare din silex, răzuitoare, vârfuri de săgeți, lamele, fragmente din vase ceramice aparținând culturii Cucuteni, vase de cult, idoli, fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de ales unt, șeaua de lemn pentru călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghe care a reușit să amenajeze la Școala Vatra un colț muzeistic cu obiecte interesante ca: fragmente de vase ceramice de tip Cucuteni, fragmente din vase pentru păstrat cereale, topoare din silex, răzuitori, vârfuri de săgeți, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, idoli etc. Tot cam în aceeași perioadă la Școala din Mlenăuți a activat profesorul Toma Gheorghe, fost director și care prin activitatea sa a adunat și a valorificat la orele de istorie, obiecte de arheologie și de numismatică. Unii dintre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci și pentru lână. Lâna era prelucrată, toarsă pe categorii și folosită pentru țesut pânza de suman sau diferite covoare cu motive zoomorfe sau florale și uneori cu spice de grâu. Mai există în satele comunei Hudești familii care posedă asemenea covoare vechi care fiind considerate demonetizate sunt așezate ca păretari în bucătărie sau chiar în camera de zi. Uneori sunt stricate, posesorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au fost scoase la iveală vase aproape întregi și urmele unor locuințe cu vetre de foc perfect vizibile. Tot în aceste locuri s-au găsit unelte de silex și așchii rezultate din cioplire, greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, figurine zoomorfe. Elementul cel mai remarcabil rămâne însă ceramica și mai ales cea comună, mai puțin îngrijită și fără picturi, precum și a doua categorie pictată în trei culori (negru și roșu pe fond brun-galben). Decorul, în general, este liniar, iar pe unele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]