413 matches
-
aproape egală cu aceasta. Înotătoarea ventrală, culcată, ajunge până la orificiul anal; ca și înotătoarea pectorală, are marginea rotunjită. Înotătoarea caudală excavată, cu lobii subegali. Coloritul corpului este foarte viu, acestui fapt i se datorește și numele ("boiștean", dela "boit" = vopsit, zugrăvit). Are spatele cenușiu-verzui sau verde închis. Pe mijlocul spatelui se află o dungă neagră. Flancurile sunt galbene-verzui, cu un luciu auriu; abdomenul alb-argintiu sau gălbui. Pe mijlocul flancurilor, se află o serie de 5—8 pete negre. Înotătoarele sunt slab
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
patru sfinți reprezentând cele patru virtuți. Pereții din din stânga și din dreapta sunt împodobiți de scene din viața Madonei și a Sfanțului Ștefan. Excepțională este bogăția cromatică a cestor fresce, pentru care Uccello a renunțat chiar și la fidelitatea față de realitatea zugrăvita. "Vânătoarea" (1470) este ultima compoziție a lui Uccello, executată în "tempera" pe lemn. Uccello reda cu o deosebită sensibilitate jocul fin și anmat al luminilor din desișul pădurii. Pictorul utilizează o paletă bogată a culorii verzi, de la pastel la cele
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
Sfânt" sub formă de porumbel. În părțile laterale ale bolții naosului erau zugrăvite scene din Noul Testament cum ar fi "Cina cea de taină" sau "Sărutarea lui Iuda". Pe bolta pronaosului se distingea "Jerfa lui Avram", în timp ce în altar se aflau zugrăvite "Sfânta Treime", "Preamărirea Fecioarei" și cete îngerești. Realizată în timpul preotului Gherasim Grigore, în anul 1832, prin analogie cu biserica dispărută din localitatea învecinată Cornești, pictura a fost realizată de către zugravii Porfirie și Leon, ambii reprezentanți ai școlii de la Feisa.
Biserica de lemn din Chinciuș () [Corola-website/Science/320596_a_321925]
-
credincioșilor. În anul 1959 s-a acoperit cu țiglă de către același meșter și din contribuția în mare parte a epitropului Ioanăș Nicolae și a celorlalți credincioși. În anul 2004 s-a reparat interiorul și exteriorul, care s-au tencuit și zugrăvit, lucrări care s-au făcut din contribuția credincioșilor, bani proveniți de la Composesoratul Vojdoci.
Biserica de lemn din Luncșoara-Vojdoci () [Corola-website/Science/316789_a_318118]
-
fiindcă nu a fost zugrăvită niciodată! S-ar zice că e doar o întâmplare, dar nici Putna, cea mai mare ctitorie a lui Ștefan, nu a fost pictată. Despre Putna, cronicarul Ion Neculce scrie, din auzite: "mai mult poleită decât zugrăvită". În acest sens, enigmele sporesc odată cu cele două deshumări ale lui Ștefan cel Mare, pe vremea ocupației habsburgice, când s-a descoperit că voievodul fusese înmormântat pe 13 drugi de fier, cu capul tăiat, sprijinit pe cărămizi, și fără sicriu
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
fost văruiți în culoarea albă. În perioada 1995-2000, s-au efectuat o serie de reparații curente, fiind revopsit interiorul, iar pereții exteriori au fost retencuiți și văruiți în culoarea kaki. Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind recent zugrăviți în culorile galben, albastru și roșu. Catapeteasma datează din secolul al XIX-lea, pictura sa fiind refăcută. Ea provine de la Schitul din Pădurea Boroșești (care aparținea de Epitropia Sf. Spiridon), iar icoana "Crucea răstignirii" datează din secolul al XVIII-lea
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
construcție de lemn, terminate în elevație cu două turle înalte, așezate peste coama acoperișului. La naos apar două abside laterale iar spre răsărit se detașează absida altarului. La apus, intrarea este adăpostită de un pridvor înalt. Pereții sunt tencuiți și zugrăviți, dând impresia unei biserici de zid.
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
de odihnă vecinică din jurul ei”. Această biserică din bârne de stejar, lucrată numai cu securea și închiotorată cu măestrie, după anul înscripționat deasupra ușii, care cu greu se mai poate descifra, pare să fi fost ridicată în anul 1781 și zugrăvită mai târziu. Deasupra strănii e scris pe perete: ,S-au zugrăvit această s. biserică în zilele Înălțatului Împărat Ferdinand, fiind Episcop Ardealului Măria Sa Ioan Lemény și protopop acestei Dieceză Theodor Baldi, iar preot local Pop Ananie și s-au zugrăvit
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
fost sfințită în anul 1956 la 8 noiembrie, de un sobor de preoți în frunte cu ieromonahul Serafim Popescu de la Sâmbătă de Sus. Astfel s-a reparat biserică și acoperișul în întregime, s-a îmbunătățit turnul; în interior a fost zugrăvita din nou, s-au cusut ștergare cu motive populare, s-au cumpărat un rând de vesminte albastre și diferite cărți de cult. În interior, biserica e îmbrăcată cu un strat de trestie, peste care s-a tencuit și s-a
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
terenul numit Grui ale cărei ruine se mai păstrau în secolul al XIX-lea. Biserică din sat cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1662 - 1680 de logofătul Radu Crețulescu, fiind monument istoric. A fost reparata și zugrăvita în anul 1819 de către biv vel banul Constantin Crețulescu și polcovnicul Panaitu, după cum se menționează în pisania nouă.
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
feminin tolstoian: spontană și simplă, delicată și afectuoasa, devotată familiei și compătimind pe țăranii obidiți. Concepția operei lui Tolstoi s-a complicat treptat. Renunțând, la începutul operei sale, să introducă în român personalități istorice și oameni de stat din epoca zugrăvita, scriitorul a ajuns ulterior la ideea de a completa „concepția caracterologica”, cu „concepția istorică”. La 19 martie 1865 el scria în jurnalul sau: Totuși „concepția istorică” complică enorm muncă la român și în altă privința: s-a ivit necesitatea studierii
Război și pace () [Corola-website/Science/308513_a_309842]
-
se zbate cu gândurile, rupt între cele două lumi. Scena multora dintre povestiri este cea a Munților Carpați, în care a crescut Baal Shem Tov, întemeietorul hasidismului, si care, se pare a servit drept sursă de inspirație pentru figurile mistice zugrăvite. În afara acestora din urmă, un loc însemnat ocupă personajele feminine, ne-evreice, care întruchipează vitalitatea pură, livertatea și lumea către care încearcă evreul să ajungă, fără un succes deplin. Într-un interviu gazetei Globus, în 18 august 2008, Appelfeld a
Aharon Appelfeld () [Corola-website/Science/313288_a_314617]
-
în satul Strâmba-Jiu din județul Gorj. Este situată la 9 km de Mănăstirea Dealu Mare. În privința originii etimologice a denumirii satului „Strâmba” -Jiu există două ipoteze: Mănăstirea de astăzi se află pe locul Schitului Strâmba, de care ne vorbește inscripția zugrăvita în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, conform căreia acesta există deja la 1519. Dintr-un document emis la 1487 de cancelaria lui Vlad Călugărul, aflăm pe Danciu și Oprea ca fiind doi mari proprietari ce-și întindeau moșiile de
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
la mituri și zei pentru a găsi îndrumare și inspirație. Venerarea unui număr mare de zei era un lucru obișnuit în Orientul Mijlociu și Apropiat.Pe la mijlocul mileniului III î.en., listele zeilor mesopotamieni ajunseseră să cuprindă sute de nume, organizate sistematic, zugrăviți ca figuri umane, plante, animale, simboluri și corpuri cerești sau fenomene naturale, cărora li se atribuiau puteri enorme. Egiptenii au creat o religie vastă, incluzând un panteon complex, cu peste o mie de zei și zeițe, cu infățișări mixte de
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cu mai mult timp în urmă, într-un tren de noapte. În compartimentul de clasa a II-a nu se afla decât o familie de bătrâni; „un moș și-o babă” - m-am gândit, fără să vreau, prea îmi apăreau zugrăviți ca într-o poveste de demult, din apele copilăriei. Un timp, ne-am drămuit unii pe alții din priviri. Apoi bătrânul a început să vorbească - să mi se adreseze, de fapt - firesc, așezat, fără grabă, dar mai ales apropiat și
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
biserică ctitorită de Ștefan cel Mare și demolată de către austro-ungari în timpul primului război mondial). Conform schițelor originale, a rezultat un voievod cu barbă, de statură medie. Motivul erorii lui Asachi s-a datorat faptului că picturile lui Ștefan cel Mare, zugrăvite chiar în timpul vieții sale, se aflau la mănăstirile din Bucovina, provincie care intrase în Imperiul Austro-Ungar. Prof. univ. dr. Adriana Ioniuc, directorul științific al Complexului Muzeal Național Moldova din Iași precizează că: ""Barba lui Ștefan a apărut după restaurarea picturii
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
anul 1795. Ea fost distrusă într-un incendiu, fiind reconstruită în anul 1852, din piatră și cărămidă. Edificiul are dimensiuni mari, cu ziduri cu grosimea de circa 1 metru și ferestre înalte. Înfățișarea exterioară este modestă, fațadele fiind tencuite și zugrăvite, dar lipsite de volumetrie. În aceeași clădire se află și Sinagoga "Terkis", care era folosită în trecut de credincioșii hasidimi. Interiorul clădirii este decorat cu pricepere și sensibilitate artistică, într-un stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental. Pereții interiori sunt
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta Treime în redactare occidentală, cu Dumnezeu-Tatăl și Fecioara încoronată, stând pe nori. Biserica de lemn din Rădășeni este menționată în romanul "Nada Florilor" (1950) de Mihail Sadoveanu, fiind considerată un „monument religios, unic între rămășițele trecutului”. Scriitorul descrie ospățul
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
având deasupra două cruci care se unesc. Pictura în naos este simplă, pe pereții laterali se află câte două portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru. Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Maria, Ana.1910. Altarul nu are valori deosebite în afară de Sfânta Masă și de epitaful înrămat, folosit numai în zilele de Paști. În altar se mai găsește un sfeșnic de bronz cu două brațe și un potir. Pe pereții altarului sunt zugrăviți Sfinții Ierarhi: Nicolae, Ioan, Vasile și Grigore.
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
e din scânduri așezate vertical, iar acoperișul este din tablă. Interiorul este în stare bună. Intrarea se face printr-o tindă cu arcade în fata căreia acoperișul se lățește, rotunjindu-se spre a adăposti pe credincioși. Biserica e boltită și zugrăvită, pictura însă nu e așa de bine conservată ca cea din exterior și pe alocurea este ștearsă sau înnegrită. Este interesantă mai ales din punct de vedere al picturii și al cadrului natural în care e așezată și, în orice
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
toată țara Moldovei". Patimile Sfanțului Ioan cel Nou au fost reprezentate în pictură multor biserici din Moldova. Chipul sau apare pentru prima oara în pronaosul bisericii de la Dobrovăț, de lângă Iași, în 1529. Câțiva ani mai tarziu, în 1546, a fost zugrăvita viață și pătimirea să în 12 scene, pe peretele de sud al bisericii mănăstirii Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare. Scene asemănătoare apar și în pictură catedralei episcopale din Român. în pridvorul închis al bisericii mănăstirii Sucevița, ctitoria Movileștilor
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici. Lucrările realizate spre sfârșitul secolului al XIX-lea de artiști precum: Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu Mirea și Ștefan Vasilescu, vorbesc de stilurile și schimbările care se produceau în
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
clipă. Tâlharul din stânga lui Iisus este răstignit în același chip particular, din crucea lui însă nu cresc flori, dimpotrivă, în urma refuzului căinței capul său este înclinat spre umărul strâng. Alături de scena Răstignirii se desfășoară scena păcatului cu Adam și Eva zugrăviți nud de o parte și de alta a pomului din grădina raiului. Amândoi au trăsături înspăimântătoare, urâțiți de păcat cu privirea plină de teamă datorită sentimentului de vinovăție de care par a fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
ul este o școală filosofică fondată în Atena de Zenon din Citium (Kition) în jurul anului 300 î.Hr., în perioada elenistică a istoriei antice. Numele derivă de la un portic cu coloane, stoa poikile (gr.: portic zugrăvit), decorat de pictorul Polygnotos cu aspecte de la distrugerea Troiei, luptele Atenienilor cu Amazoanele și bătălia de la Marathon. Aici își ținea lecțiile Zenon și aveau loc discuțiile cu discipolii săi. ul s-a dezvoltat ca o reacție împotriva epicurismului, având originea
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]