309 matches
-
păsările libere mai ciugulesc griji Din palmele mele unse cu siropul de mentă Al primăverii în care abia am încăput. Ce vrajba contagioasă a cuprins terenul de joacă? Copiii din fașă-s adulți Și își scuipa năduful de pe scuterul care Zumzăie că un greier cu elitre tocite de drum. APRILE Pure i vecchi topi oggi squittiscono dietro îl cibo promesso. La stanza degli ospiti puzza di fumo di sigarette e quiete. Tiro l'angolo del merletto con becchi d'inchiostro E
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
era întreruptă doar de zumzetul miilor de gâze, invizibile totuși în acea lumină orbitoare, care curgea de pretutindeni, inundând pământul și întrupându-se în licăriri roșii, albastre, aurii, de maci albăstrele și spice. Și îi părea că însăși ea, lumina, zumzăie încet, tolănită printre spicele ce-și plecau capetele spre pământ, într-o mișcare de ascultare atentă. În surdină, tropotul ritmic al copitelor, răsuna calm și profund, venind parcă de undeva din adânc, de sub scoarța pământului, ca o bătaie de inimă
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
o poreclă, pe care-o va duce pân'la sfârșit, ba și prin urmașii sorei sale și poate cine știe până când. Se simțea în al noălea cer când urechile îi erau mângâiate cu vorbe dulci și bine gâdilate, care parcă zumzăiau și alinau multe neîmpliniri, precum „Hai, la Niță Dâră, să ne povățuiască și să ne calea, arate ce și cum!”... Referință Bibliografică: Niță alu Dâră (II) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
nu-mi prea iese nimic, nici pe departe, apă de ploaie. Fericirea își e suficientă sieși n-are nevoie de prezența noastră o stingherim noi două singuratice, două coțofene bântuite de gânduri funebre, două ciori croncănind într-un măr înflorit, zumzăind de albine. Singurătatea mă tace, complice. și pe ea o calcă pe nervi fericirea obraznică, intempestivă nu-i loc pentru noi trei împreună. Oricum fericirea nu ar avea sorți de izbândă. Vârstele singurătății aidoma vârstelor mele, aidoma vârstelor spiritului. Când
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
generația lor. Speranța moare odată cu viața, dar ce nu moare atunci?! Vremea primăverii a devenit prielnică pentru flori. Concitadinii mei au un cult pentru flori și piața s-a umplut de răsaduri ce i-au atras, ca pe albine și zumzăie în târguială prelungă până când pleacă încărcați cu flori. Am luat odată, am luat de două ori, am tot luat până ce am încărcat Casa cu Flori cu ele. De fapt, denumire aceasta îi vine de la Ica - Florica, Florin, Florina, Florea. Zilnic
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
orice bărbat fără discuții ... eram pierduți și supuși din start! Am stârnit ilaritate în local. - Ce caută asemenea exemplare, simulacru de bărbați, adevărate caricaturi umane cu minunățiile astea de femei?! Se întrebau nedumeriți, destul de tare, clienții invidioși și tot localul zumzăia, dar nu i-am prea băgat în seamă, mai ales ca se purtau la costume! Până și Edy arăta elegant, purta sacou și cravată, numai eu parcă eram un pui de bogdaproste în pulover, nepieptănat, șifonat și nedus la biserică
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Dicționarele curente explică rom. șoarece prin lat. sorex. Despre acesta se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Dicționarele curente explică rom. șoarece prin lat. sorex. Despre acesta se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Noi îl comparăm cu i.e. * ... Citește mai mult Dicționarele curente explică rom. șoarece prin lat. sorex. Despre acesta se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
intersecția. Se aflau în plină floare. Crengile le atârnau de greutatea ciorchinelor de flori albe și cu inflexiuni roze pe conturul petalelor. Dar ce parfum degajau și câtă muzicalitate în jurul lor creată de albinele cu piciorușele pline cu polen care zumzăiau, plimbându-se din floare în floare. Nu-mi venea să mai plec, îmbătat de atâta mireasmă plăcută și o deosebită frumusețe, dar cum eram un om liber, dornic să-și folosească timpul după bunul plac și mai ales curios din
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > GRUPAJ POEZII FLORI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului RENAȘTERE Mielușei de soare Se adapă din izvoare. Fluturii ies la plimbare. Mugurii răsfrâng Seva pământului. Zâmbet de albină Zumzăie-n grădină. Flori albe de cireș Absorb lumina din livezi. Flori de bucurie înviază-n mine. Doruri de schimbare Se-ncălzesc la soare. FLORILE SUFLETULUI Flori albe de păr, Flori roze de măr, Flori galbene de ghiocei, Flori liliachii, flori
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
2015 A.D. Zbor veșnic Atârnă-un fir de păr de mâna ta o frază ca o o pânză de păianjen într-o secundă toată teama ta s-a strâns ca o omidă de sihastru discursul minții tale de albină ce zumzăie cu aripi de cristal adună toată mierea cea sublimă în plin căușul tău de bumerang lungite-ți sunt privirile de ploaie ca o madonă din trecute vremi contempli albul pur al cerii de tămâie și te închini cu sufletul pe
POEM HIERATIC XVIII-ZBOR VEŞNIC de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353289_a_354618]
-
un trup fragil, însă în ritmul muzicii, unduindu-se după fiecare notă muzicală într-un alt mod, devenea un punct de atracție care îți capta privirea și te fascina. Mișcările sale erau ca zborul unei libelule. Era ca albina ce zumzăia lângă urdiniș căutând să pătrundă în stup pentru a-și descarce desagii cu polen pe fagurii plini cu miere. Se unduia după versurile cântate de obicei de Cătălin Crișan, dar în această seară de solistul trupei: “Iubito, îți doresc bine
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
Iată-mă că vin! a șoptit el, neputincios în încercarea de a striga tare. S-a deplasat cu greu. Nu putea privi în altă parte. Fixa încordat doar coada care alunga prin mișcarea ei continuă o sumedenie de muște ce zumzăiau amenințător. Când a ajuns aproape de iapă a înțeles că ea este legată de o creangă puternică crescută aproape împletit cu o alta dintr-un trunchi ce fusese cândva viguros. Acum era tăiat la două palme mai sus de acele crengi
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
la maximum. Cum se simțea ea în acele momente de bucurie senzorială? De parcă s-ar fi aflat într-o poiană plină cu verdeață și culoare, în plină lună mai, când totul este înflorit și în deplină armonie. De la gâzele care zumzăie printre flori, la șoapta vântului ce-i mângâie șuvițele de păr. De la ciripitul păsărilor, ca într-un concert fără dirijor, la apusul soarelui, ce coboară în adâncurile mării, pentru ca dimineața să apară cu o mai mare splendoare și voioșie la
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]
-
să i se chircească sufletul de singurătate. Afrodita o ruga să aibă răbdare, o zi de fericire prețuiește mai mult decît un veac de chin, uite și florile, stau cuminți, fixate cu rădăcina în pămînt, și albinele vin să le zumzăie la urechi cîntece de iubire, de ce crezi tu că noi am fi altfel, sîntem și noi, femeile, receptacole deschise pentru polenul bărbaților, rodim și noi, viața este mai gravă decît cred animalele ce ne dau tîrcoale cu sula în flăcări
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
privea de la distanță dar cu o curiozitate intensă, căreia însă niciodată nu-i dădea de capăt, dar cu care nici nu ajungea vreodată la vreun liman. Plutea... ca și această muscă, undeva pe deasupra lucrurilor, vremurilor, evenimentelor, zbătându-se caraghios și zumzăind fără odihnă, dar fără a reuși să ajungă în miezul lor, la esența lor. Ele erau prezente acolo, încremenite în conturul lor atât de clar, doar că între ele și ea, se interpunea ceva, un fel de zid nevăzut, căruia
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
cunoaștem întâi și vă propun pentru aceasta să ne grupăm câte doi și să ne punem pe rând unul altuia, următoarea întrebare: „cine ești și ce cauți aici?” Chiar așa, ce mi-o fi venit și mie să vin aici - zumzăi ca un bondar închis într-un borcan vocea interioară a Irinei, izbindu-se nefericită de calota craniană. Veți asculta cu atenție ce spune colegul și apoi îl veți prezenta grupei, așa cum l-ați perceput din ceea ce v-a povestit pe
ANTREPRENORUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345178_a_346507]
-
Acasă > Stihuri > Semne > FUGĂ ZEULUI Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Sunt un aparat îmbâcsit, aproape gripat, obosit. Aparat de zbor bondăresc, zumzăind ușor și livresc. Din mine ies fire, antene, cu vârf subțire, perene. Am multe butoane, rotite, mufe și banane, chichițe. Toate-s neunse, coșcovite, adânc pătrunse de termite. Dau să pornesc, iau avânt, sughit, tușesc, rămân la pământ. Mă-ntreb
FUGA ZEULUI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342295_a_343624]
-
ca o cometă, praful câmpiei... Mut privirea și o văd pe Rușița, mare, ciolănoasă, pășind rar, rupând iarba cu un zgomot sacadat, rap,rap,rap, aparent nemișcată, silueta sculpturală terminându-se cu o coadă în veșnică zbatere, plesnind coastele unde zumzăie tăunii; uneori se lovește cu piciorul din spate sub burtă, acolo unde coada nu ajunge, sau întoarce capul brusc spre coaste, lingând locul unde un tăune a reușit să muște din piele... Rușița este averea familiei, cea care asigură masa
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
Cu talpa găurită la unul din pantofi, afișat ostentativ de la înălțimea și grosimea portofelului său, Franks de România, se bucură din plin de autoritate pe teritoriul nostru, la fel ca bondarii aduși din Olanda ca să sa facă roșiile românești să zumzăie de gust și sănătate. Pe acest misionar nu l-am auzit niciodată spunîndu-ne: să construim, să oferim, ci doar să tăiem din toate. Românii se zbat pe două fronturi: unul din Afganistan, altul de acasă. Se zbat să supraviețuiască. Din
PANTOFUL GĂURIT de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344303_a_345632]
-
plutesc în aer, frumoșii fulgi de nea. Eu sunt iubita lui acum și-n parc ne sărutăm Sub crengi albite de zăpadă de toate noi uităm. E primăvară și firavi au apărut și ghiocei, Copacii se îmbracă-n floare și zumzăie albine-n ei. Pe un covor multicolor de flori înmiresmate Se joacă raze aurii din Soare scăpărate. Un fluturaș cu aripi blânde, anunță împlinirea, Fetița mea-i aceea care, certifică iubirea. Si ca Balanță a dreptății, sfârșit de septembrie, Se
MUZA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344330_a_345659]
-
aminte la natura, atât de minunată, Ascultă glasul celui care, îți spune fiu și-i tată, Privește pâinea aburindă ce-mbie la hrănire, Te uită și-ai să vezi că-n toate, găsești desăvârșire. Să iei aminte la albina, ce zumzăie în floare, Ascultă cântecul viorii și doina-n șezătoare, Privește vrejul care suie, neobosit, spre cer, Te uită pe-ndelete prieten, căci totu-i efemer. Să iei aminte la cuvântul, ce-l spune-ndrăgostitul, Ascultă plânsul celui care, i s-a
SĂ IEI AMINTE ŞI SĂ CUGEŢI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377409_a_378738]
-
un singur examen, așa că pe luni sigur va apărea. Cu Ionuț la mijloc, cele două prietene plecară să petreacă o seară în care problemele să nu le mai șicaneze, o comedie era numai bună pentru încărcat bateriile. Sala era plină, zumzăia de glasurile amestecate de toate vârstele, de la puști, așa ca Ionuț, până la bunici venerabili. Așteptau cu nerăbdare să înceapă filmul, cu toții aveau nevoie de puțină culoare și bună dispoziție în viața și rutina de zi ci zi. A fost o
EP.24 de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378851_a_380180]
-
se-aplecă vioaie, uitând de orice durere a șirei, trase în sus de capac și...?! Ce văzu nu i se păru tomite adevărat. Își scuipă în sân, își făcu larg trei cruci, asezându-se pierită pe pragul grajdului. Gânduri șiruri îi zumzăiau prin urechile bătrâne, iar în lumina ochilor se perinda strălucind galbenul visteriei aflate. I se păru că e pe altă lume... Doar în poveștile bătrânilor de cândva se iveau așa, din senin, comori, de scăpau de foame și sărăcie vreun
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]