140 matches
-
ce devine din ce în ce mai intolerabilă... Ceva trebuiește făcut, și cel mai bine acum, aici, la această mică răscruce : de aici, o alee o ia grăbit înapoi, cealaltă merge spre bătrânul nuc, unde sunt pregătite fotoliile de răchită... Dacă este atât de zurlie încât să-și riște propria situație pentru un nimic, nu-i este permis să riște și situația ta, care știi cât de greu ți-ai făcut-o !... Grăbește-te deci, postează-te în fața ei și chiar dacă glasul ți se taie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
turuie, Niki-n sus, Niki-n jos... Când o auzi, stai și te crucești ; păi, ce vremi să fie alea s-ajungă el ministru ? Parcă-i ia ăl-de-Sus mințile când e vorba de el, și numa așa o vezi cât e de zurlie ! Că suflet rău n-ar avea, uite-o ce se mai dă acu de ceasu morții să mă împace... Atâta că nu mai zice nimic de cinzeci de leii ăia. Poate când o fi gata cafelile, poate-atunci să-i vie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
uite-o ce se mai dă acu de ceasu morții să mă împace... Atâta că nu mai zice nimic de cinzeci de leii ăia. Poate când o fi gata cafelile, poate-atunci să-i vie și gându-ăl bun. Ei, săraca Ivona !... Zurlie, zurlie, da uite-o cum vine cu ceștile de cafea, puse pe tavă, ca la musafiri... Ba încă a mai scos, ea știe de unde, pișcoturi ! Lasă, madam Ivona, lasă ! Lasă că viu io, nu mai urca tot dumneata cu ele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-o ce se mai dă acu de ceasu morții să mă împace... Atâta că nu mai zice nimic de cinzeci de leii ăia. Poate când o fi gata cafelile, poate-atunci să-i vie și gându-ăl bun. Ei, săraca Ivona !... Zurlie, zurlie, da uite-o cum vine cu ceștile de cafea, puse pe tavă, ca la musafiri... Ba încă a mai scos, ea știe de unde, pișcoturi ! Lasă, madam Ivona, lasă ! Lasă că viu io, nu mai urca tot dumneata cu ele ! Eee
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ăla de coniac, că nici să vreau cu tot dinadinsu, și tot n-aș putea să mă mișc ! Da nici tu nu te-ndemni să scoți cinzeci de leii ăia... Așa că nici io nu mă mișc, că cum ești de zurlie, poa’ să-ți vie-n minte să mi-i dai când oi fi ieșit pe poartă ! Că la ce să nu mi-i dai acu, dacă mai e o săptămână și tot mi-i pui la poștă ? La ce să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mă leg cu alea ale mele toate, da el de colo : Parc-ai fi Napoleion în Rusiia, mătușă ! — Cum ți-a spus, madam Delcă ? Napoleon, în Rusia ? — Păi ! E, las, în gândul meu. Că asta o să i-o spui lu zurliu de Niculaie ! Ia uită-te la mine, o să-i zic, și zi-mi, cu cine semăn ? Cu cine-a zis nepotă-tu Gelu că semăn ? Să vezi ce-o să mai râdem ! Că Niculaie, pân la Stalingrad a ajuns, unde erea urgia
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
stea, că nu ne uită moartea aici pe niciunu ! Doamne, iartă mă, să nu fie-ntr-un ceas rău ! Că-ți vine-așa pân cap și pe limbă ce nici n-ai gândi să-ți vie ! Și-o fi ea zurlie, o fi ea apucată, da vezi că din ei doi, tot ea e cu baza ! N-o fi ea pricepută la gospodărie, da femeie de casă tot e ! N-are suflet rău, că ea s-a gândit să-mi dea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe urmă... Acesta a fost adevărul nu știu dacă ai înțeles... — Las’ că-nțeleg io ! înțeleg io, ce nici pân cap nu-ți trece că înțeleg ! Dar mai bine zi din scrisoare... Fată bună Ivona asta, da prea de tot zurlie ! Și fii-su, la fel, po’ să zici că nu era băiat rău, da tot avea o zminteală ! Că și asta e o zminteală, să tot stai cu nasu-n carte ! Păi dintr-asta nu mai scapi cu mintea-ntreagă ! Nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
doliu național, o țară întreagă o ține minte ! — Eee, că nici nu prea înțeleg ce spui... Doliu ? Doliu știu c-a pus când a murit Regele Ferdinand... P-ormă știu când a pus mov în loc de negru, pentru Regina Maria... Ce zurlie și-asta, Dumnezeu s-o ierte, că toată viața ei a fost rea de muscă... Astea e care-am apucat io zile de doliu... p ormă când a murit Stalin și Gheorghiu-Dej. Cel mai bine țiu minte când a murit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe mine mai arătoasă... Poate-mi găsesc v-un moș pân tramvai și-l duc acasă... Râd toate trei... Ei, spune ! Spune și dumneata dacă ai mai văzut așa ceva ! Parc-acu o văz prima oară ! N-o știu io, ce zurlie și ce apucată e ? ! — Dumneata râzi ! Da, poți să te amuzi ! Dar eu tremur de enervare... Și n-aș fi crezut să fiu silită, tocmai într-o asemenea zi îngrozitoare, la atâtea eforturi... Ah ! Am și o durere de cap
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un telefon rezolvă multe, iar Bucureștiul e plin de telefoane... Până la urmă tot găsești unul care să meargă, dacă vrei să dai... Dacă vrei însă, dacă vrei... Păi o dată te-a sunat, bietu om ! Adineaori te sună, pân să plece Zurlia... — O dată ? M-a sunat Niki în după-amiaza aceasta ? — Ce-ai, Ivona dragă, ce-ai ? Că mă și bagi în sperieți ! Nu veniși când era Zurlia aci, să spui c-a sunat domnu Niki... Ivona se uită enigmatic, puțin teatral la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dacă vrei... Păi o dată te-a sunat, bietu om ! Adineaori te sună, pân să plece Zurlia... — O dată ? M-a sunat Niki în după-amiaza aceasta ? — Ce-ai, Ivona dragă, ce-ai ? Că mă și bagi în sperieți ! Nu veniși când era Zurlia aci, să spui c-a sunat domnu Niki... Ivona se uită enigmatic, puțin teatral la ea, pe urmă bâjbâie după pachet, își aprinde o țigară. — N-a sunat Niki deloc ! Au sunat două prietene ale mele pe care le-am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
așezându-se pe scaun, simțise cu un șaselea simț că se așezase pe-o pioneză. Cine i-o pusese? Bineînțeles, se gândise atunci Ramza-pașa trecând cu un surâs diplomatic peste durerea din dos ce-i reverbera în creieri, vreunul din zurliii ăștia de moldoveni: deși, meditase el scoțându-și pioneza cu grijă, la mijloc putea fi și mâna altora. Nu mult în dreptatea lui Ramza-pașa, vistiernicul Ximachi își ștersese buzele subțiri, vinete și se plecă spre urechea lui Metodiu. — Preacuvioase - șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Să zicem că avea pentru mine, ca și alți scriitori ai epocii ceaușiste, o oarecare simpatie. Nu pot să cred că se prăpădea după literatura mea... Îi plăcea omul, nu opera! Ce-i drept, omul era pe vremea aceea destul de... zurliu. Și inofensiv. Ca să nu mai spun că nu aveam nici un fel de șansă în competiția literară. Așa că nu suscitam nici cea mai mică invidie! Asta e bine, mai ales în lumea scriitoricească... Eram un fel de miel. Sau pui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Ai participat la alegeri, nu te-a votat nimeni! Gicu se Îmbățoșează vizibil. Am participat, da, recunosc. Nu mi-e rușine... Da’ când a fost vorba despre alegeri mi-a făcut contracandidatul farmece, că s-a dus la o vrăjitoare zurlie și m-a bombardat. N-am avut mov și nici nu știam cu ce se mănâncă flacăra violetă. Aia e! Gore Îi ia apărarea lui Gicu. Sandule, mă doare capul, să nu mai aprinzi bricheta aia cu flacără mov că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ritz. Am zărit silueta unui bărbat. —Excusez-moi, monsieur, am murit? am șoptit năucă. Nu, mi se răspunse. Très supărător. De ce nu murisem? Ce n-a funcționat cum trebuie? Te-am găsit. — Cine naiba ești? am strigat furioasă. Sunt eu, fată zurlie. Am deschis ochii. L-am zărit pe Charlie Dunlain uitându-se în jos la mine cu o expresie dezaprobatoare. Cum îndrăznește să mă facă zurlie? Eram întreagă la minte și dacă, presupunând prin absurd, n-aș fi fost, își găsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
funcționat cum trebuie? Te-am găsit. — Cine naiba ești? am strigat furioasă. Sunt eu, fată zurlie. Am deschis ochii. L-am zărit pe Charlie Dunlain uitându-se în jos la mine cu o expresie dezaprobatoare. Cum îndrăznește să mă facă zurlie? Eram întreagă la minte și dacă, presupunând prin absurd, n-aș fi fost, își găsise un moment foarte nepotrivit să mă eticheteze drept țicnită. Ținea în mână testamentul meu. Băgăciosul. Am încercat să i-l smulg din mână, dar eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vadă señor Claudiu cât de conștiincios devenise fratiorul alintat cu nenorociții lui de dolari, trecuți peste două oceane și douăzeci de mări și două sute de mâini, până să ajungă în contul fără cont, c-așa e năucul Anatol, ghinionist și zurliu și fără un sfanț, ca și țara lui zurlie și fără sfanț și fără noroc. Din bulevard spre dreapta și iar spre dreapta. Laterală liniștită. Arbori, zumzet neauzit, tăcere tenebroasă. Poarta grea de fier, trepte solemne. Clădire princiară, bolți, ogive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu nenorociții lui de dolari, trecuți peste două oceane și douăzeci de mări și două sute de mâini, până să ajungă în contul fără cont, c-așa e năucul Anatol, ghinionist și zurliu și fără un sfanț, ca și țara lui zurlie și fără sfanț și fără noroc. Din bulevard spre dreapta și iar spre dreapta. Laterală liniștită. Arbori, zumzet neauzit, tăcere tenebroasă. Poarta grea de fier, trepte solemne. Clădire princiară, bolți, ogive, piatră lemn oțel, ferestre severe și coloane și policandre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Tolea tace, nu bea nimic și tace. Parcă n-aude poveștile doctorului, parcă e absent. Chiar când reia, în sfârșit, conversația, pare absent. — Deci, tot musaca a fost... Al dracului Bazil! A pus suc de roșii, dar nu e rea. Zurliul face și asta, așadar zurliul știe și asta. — Vasile gătește excelent. Da’ nu-l lasă Jeny. Să-l vezi cum calcă rufele. Extraordinar, ca o englezoaică de la curtea reginei. Iar când gătește, e perfect. Numai că la el nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și tace. Parcă n-aude poveștile doctorului, parcă e absent. Chiar când reia, în sfârșit, conversația, pare absent. — Deci, tot musaca a fost... Al dracului Bazil! A pus suc de roșii, dar nu e rea. Zurliul face și asta, așadar zurliul știe și asta. — Vasile gătește excelent. Da’ nu-l lasă Jeny. Să-l vezi cum calcă rufele. Extraordinar, ca o englezoaică de la curtea reginei. Iar când gătește, e perfect. Numai că la el nu are același efect terapeutic ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fără șir, ca un bătrân senil, și erapalid, bătrân, supt de insomnie. Un fanfaron, o gogoașă, asta era, un fâs, ce să mai vorbim. Un înlocuitor, într-o lume de înlocuitori. Neimplicat, un intermediar, un palavragiu cabotin și imatur. Dar zurliul care dă din mâini și lovește din greșeală paharele poate atinge, cine știe, și circuitele de alarmă. Pentru asta e potrivit Tolea al nostrum!Năzbâtiile pot provoca încurcături, defecțiuni, dar și revelații involuntare. Îl împingem în colcăiala tenebroasă: să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ce ți-am cerut eu dumitale, tovarășa Vasilică? Flegmaticul șef Gică, tenebros, ca în zilele lui rele. Blând porcul, crescut între orătănii, nu știi de ce n-o fi motan sau vreo cățea slută, până îi vine așa, într-o zi zurlie, să se arate mistreț, de-i plesnește pielea la cusături și ia foc râtul ăla gros, puturos, plin de otrăvuri și bălegar. Ce-am stabilit noi, o dată pentru totdeauna, tovarășa Vasilică? Îi spunea Vasilică, în loc de Vasilica, era de rău! Nefericita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mea. Aiureală, cum vrei s-o numești. Gratis. — Bine, am luat notă. La primul impas, te solicit. Deocamdată, funcționez mulțumitor. — Avantajele sunt extreme. Atunci când imaginația scrutează zona interzisă, perimetrul de protecție, punctul de fisură... — Bine, îmi explici la masă. — Fantezia zurlie, iar a mea ar putea să tindă spre asemenea performanță, poate izbuti acolo unde somnolența voastră medicală nici nu aspiră. — Recunosc, suspină doctorul Marga. Dar tu ai venit, de fapt, pentru cu totul altceva decât aceste discursuri. Atâta lucru pricepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să-ți dăm, domnule Bender, cât zici? Tolea se aplecase mult spre aparatul de taxat. Șoferul uluit de bacșișul neobișnuit nu mai încercă să lămurească nimic, bucuros de aiureala provincialului. Se și auzise sunetul sec al portierei trântite. Tolea sălta, zurliu, tinerește, cu geanta pe umăr, spre intrarea hotelului TRANZIT. Ziua își confirma repertoriul, dar amurgul nu pacifica. Degajări de magneziu și iod ridicau în aer uriași păuni pastelați, curcubee de fosfor. Ceață fumurie și roz. Cerul înghețat, timpul înghețat. Domnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]