252 matches
-
scăpăra cremenea cuvântului printre pașii sămânței de plumb, până la durerea desprinderii cojii de bobocul uimit de lumina soarelui. m-am rătăcit o clipă în pumnul fiarei. m-a strâns fără milă, jinduind la fulgerele fără culoare ale tăcerilor false. un zvâcnet de ape m-a trezit, lăsându-mi pământul să primească metalul daltei izbăvirii printre lacrimi, nerostiri și roua dimineților netrăite. Referință Bibliografică: dăruiește-mi, Doamne, grația pietrei / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29
DĂRUIEŞTE-MI, DOAMNE, GRAŢIA PIETREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360569_a_361898]
-
publici ideile, trăirile tale, să fii tu însuți în tot ceea ce așterni în versuri sau proză. Este un moment extrem de dificil, plin de teama unor răni care vin sigur din partea celorlalți. Nu scapi niciodată de răutatea umană. Dar important este zvâcnetul cuvântului: Vreau! Și al celor ce urmează: Pot! Nu am de ce să mă tem! Ce înseamnă pentru tine poezia, acea stare care crește și descrește, ca o flacără vie, de când adevăratul Poet vede „lumina” zilei - și până apune? Poezia este
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
“Onkel Michael vrea și el să spună ceva, însă nu bate, precum Otata, cu cuțitul în pahar, ci se ridică încet de pe loc și imprimă mesei, cu burta sa mare, un zvâcnet simțit de către întreaga adunare. Liniștea se lasă de îndata din nou. - Vater - începe el ezitant și de data asta în germană -, Tată, când s-a isprăvit războiul ne-ați scris să vedem cum ne putem descurca aici Îngermania ..., adică..., acolo
Claudiu M. Florian: Vârstele jocului, Strada Cetăţii, Editura Editura Cartea Românească, 2012, pag 109 () [Corola-blog/BlogPost/339523_a_340852]
-
Acasă > Versuri > Iubire > SUNT FRUNZĂ... Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă regasești prin gândurile tale Și mă alungi că pe-un blestem cuminte Zvâcnet îți sunt sub tâmpla și-n trăire Și-ți sunt întruchiparea din cuvinte. Mă cauți printre ore adormite În visul tău pășesc fără sfiire Te amăgesc cu ore de tandrețe... Nu sunt femeie ,sunt doar o-nchipuire Sunt frunză ce-
SUNT FRUNZA... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340802_a_342131]
-
malului rupt Împletit cu rădăcini Copilul subțiratic și negricios Ieșind din șuvoi lângă bolovanul alunecos Pe care se cațără săgeata trupului Înălțată spre frânghia salciei, Balansul larg pe deasupra ochiului Verde și cald în rotire blândă Jerba de stropi acoperind scufundarea, Zvâcnetul trupului ridicându-se Împletit cu mătasea broaștei Moliciunea de catifea a îmbrățișării Cu mireasma de frunză putredă A înserării, Timpul acela înrămat într-o După amiază de duminică Expus pe umbra năruită a înverzirii ULTIMA ORĂ Cred că până-n ultima
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
l-atingi pe sub pământ. E-acolo-n așteptare și durere Un vis de-al meu în care tu mă prinzi În fiecare briză de plăcere Când firul ierbii-n brațe îl cuprinzi. Ascultă-i sângele cu dor de ducă În zvâcnetul cel verde-n rădăcini! Acolo-i primăvara cea năucă Și-i vara ce-mpletește alte vini. Tu îmi aduni păcatele din stropii Ascunși în iarba nopții-n care eu Mai bâjbăi visul verde ca miopii Și-ntineresc la braț cu
EU ÎNVERZESC TIMID de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341297_a_342626]
-
corpul. Îi plăcea să se lase mângâiată de aceste adieri ușoare și pline de senzații de nedescris în cuvinte. Buzele lui Ștefan se abătură cu insistență asupra sânilor și mesteca cu grijă între dinți mameloanele, ca apoi să le liniștească zvâcnetul cu vârful limbii. Le simțea cum se întăresc și cum tresaltă la fiecare atingere. Gloria își lăsă mâinile libere pe lângă corp și se zvârcolea în pat de plăcere pătrunsă de senzații care o transfigurau. Se afla sub greutatea corpului lui
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
corpul. Îi plăcea să se lase mângâiată de aceste adieri ușoare și pline de senzații de nedescris în cuvinte. Buzele lui Ștefan se abătură cu insistență asupra sânilor și mesteca cu grijă între dinți mameloanele, ca apoi să le liniștească zvâcnetul cu vârful limbii. Le simțea cum se întăresc și cum tresaltă la fiecare atingere. Minela își lăsă mâinile libere pe lângă corp și se zvârcolea în pat de plăcere pătrunsă de senzații care o transfigurau. Se afla sub greutatea corpului lui
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
un moment dat tactica. Îl luă deoparte pe copil și încercă să îl facă să înțeleagă că oricând s-ar fi putut întâmpla ceea ce se întâmplase la primul lui antrenament. Știa că băiatul fusese speriat, îi simțise groaza în fiecare zvâcnet al membrelor firave pe care le atinsese în momentul îmbrăcării. - Mama spune că am să fiu ca Superman dacă am să învăț să înot. Cuvintele copilului îl lăsaseră interzis. Își amintise atunci de ce se însurase cu Silvia, de zilele acelea
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
eului convențional, un statut indiscutabil aparte. Prin farmecul fără de cusur al trupului ei străbătut de lumină, Plisetskaya a resemantizat conștient grația mișcărilor scenice de o asemenea manieră vizionară, că nu te poți duce cu gândul decât la amplitudinea generoasă a zvâcnetului ei interior. Cu alte cuvinte, acest Orfeu slav, care a învins cu stăruință negura deasă din infern, nu s-a întâlnit deloc degeaba cu planeta Pământ. Trecerea ei longevivă prin arta dansului a ajutat-o să-și alcătuiască din vreme
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
iubirii fuioarele de fum și zădărnicie s-au lipit de ferestrele tale și-au ofuscat zâmbetul înlăcrimat al ciobului de lună ce-ți săruta pleoapa nepăsătoare te ascundeai parșiv după colțul nopții și priveai cu obtuzul orgoliu obrazul palid și zvâcnetul orb al păsării soarelui cum își strivea zborul în căutarea luminii de ferestrele opace ale împietritei nopți a inimii tale azi plouă cernit cu singurătate prin ochiul rănit căzut în uitare și prizonier al pustiului ți-ai amintit de razele
NOAPTEA INIMII TALE ( TRADUCERE ÎN ITALIANÈ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344161_a_345490]
-
odoare vii, menite să-i împodobească doar pe acești aleși! Dar jocul răsunator al pintenilor și clopoțeilor?! Dar îndemnurile Vătafului!? Dar vorbele rostite ca răspuns?! Și perindarea între plimbarea lentă și începutul mișcării ritmate?! Dar toiul dansului în zbor de zvâcnete scurte, rotiri în aer?! Toate-i plăceau! Toate-l făceau să creadă că e frumusețe de vis! Și totuși, Filu simțea c-ăl mai grozav lucru făcut de aceștia era truda lor de-a-l scăpa pe vreunul luat din Căluș
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
și promisiuni nespuse, pline de mistere. Emoția revederii fostului coleg de liceu, pe care-l iubise pătimaș în adolescență, îi înroșise obrazul. Capotul de mătase roz, mulat pe trupul tânăr, nu reușea să ascundă jocul agitat al sânilor și nici zvâcnetul coapselor, parcă electrizate de prezența acestui idol al tinereții ei. Zamfirescu a -ncremenit și el la vederea trupului senzual, plin de sănătate și prospețime. Pur și simplu se zăpăcise și nu găsea cuvintele potrivite pentru acest moment. Bâigui: --Bună, Olguța
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
am repetat mișcarea, într-un ritm mai alert. Iubita mea părea înnebunită... gura i se înfipse în umerii mei și mă mușcă destul de tare... De plăcere, nu am simțit durerea și m-am pierdut de tot. Ea gemea la fiecare zvâcnet. Cu o mână îi mângâiam sânii și cu cealaltă o ridicam de funduleț, împingând tot mai apăsat. Se descărcă, din nou, în același timp cu mine... Câteva clipe, am rămas ca morți amândoi... Când ne-am revenit, era rușinată de
DRĂCUŞORUL DIN CASĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378351_a_379680]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CUVINTELE-MI CER VIAȚĂ! Autor: Claudia Archip Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cuvintele cer viață! Ca un zvâcnet puternic ce l-ar face un mut; Deschideți-vă sufletele, Cum o făceam mai demult! Nu știu să exprim note, Nici să învăț măcar, Nici să dansez încât astfel Să transmită trupul ce l-a încărcat. Nu știu cum să pătrund minți
CUVINTELE-MI CER VIAȚĂ! de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378599_a_379928]
-
iubirii fuioarele de fum și zădărnicie s-au lipit de ferestrele tale și-au ofuscat zâmbetul înlăcrimat al ciobului de lună ce-ți săruta pleoapa nepăsătoare te ascundeai parșiv după colțul nopții și priveai cu obtuzul orgoliu obrazul palid și zvâcnetul orb al păsării soarelui cum își strivea zborul în căutarea luminii de ferestrele opace ale împietritei nopți a inimii tale azi plouă cernit cu singurătate prin ochiul rănit căzut în uitare și prizonier al pustiului ți-ai amintit de razele
NOAPTEA INIMII TALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379485_a_380814]
-
Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Gând înflorind Când soarele se-nclină pe drum spre asfințit Și se răsfrânge-n ochii rotunzi de păpădie, Din mugure de floare-n parfumuri presimțit, Tresare-n zvâcnet visul și iar doruri învie. Și iar aștept ca drumul ce-n lume pașii-ți poartă Prin bucle încurcate și-ntortochieri năuce, Din propria-ți voință sau printr-un dat de soartă, Să te oprească astăzi din rătăciri caduce. Să-mi
GÂND ÎNFLORIND de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381373_a_382702]
-
ÎNFLORIND, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016. Gând înflorind Când soarele se-nclină pe drum spre asfințit Și se răsfrânge-n ochii rotunzi de păpădie, Din mugure de floare-n parfumuri presimțit, Tresare-n zvâcnet visul și iar doruri învie. Și iar aștept ca drumul ce-n lume pașii-ți poartă Prin bucle încurcate și-ntortochieri năuce, Din propria-ți voință sau printr-un dat de soartă, Să te oprească astăzi din rătăciri caduce. Să-mi
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
fruntea, timid, s-o miruiască. Și liniștit alături să-mi stai în ... Citește mai mult Gând înflorindCând soarele se-nclină pe drum spre asfințitși se răsfrânge-n ochii rotunzi de păpădie,Din mugure de floare-n parfumuri presimțit,Tresare-n zvâcnet visul și iar doruri învie.Și iar aștept ca drumul ce-n lume pașii-ți poartăPrin bucle încurcate și-ntortochieri năuce,Din propria-ți voință sau printr-un dat de soartă,Să te oprească astăzi din rătăciri caduce.Să-mi bați
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
cenușă, dintr-o rochie de păpușă, din firicel de nisip, dintr-un tril fără cirip, dintr-un puf de păpădie, din lacrima de la vie, cine țipă tare-n mine licărul unor rubine? solz pierdut de dinozaur? muget sfârtecat de taur? zvâcnet mut de ciuta moartă? cuiul ruginit din poartă? sau atomul regăsit într-un grajd neprihănit? cine sunt, unde mă duc care cale o apuc ? mai precis, dacă se poate sau oi fi un pic din toate?! Referință Bibliografica: MAI PRECIS
MAI PRECIS, DACĂ SE POATE ? de DORA PASCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380835_a_382164]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ FĂPTURĂ! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ca o zăpadă însângerată ești tu dragoste! mătase și volbură cerșind pe sub lut neanturi de piatră, zvâcnet de catifea sub creneluri celeste, fluturi cu aripi întinse spre diminețile tale, mirosind a poveste. Ca o mireasă însângerată ești tu dragoste! aripi de trandafiri zbătându-se sub tălpi de pelin, fecioară îngenunchind sub falduri de destin, umbră de foc
EȘTI CEA MAI FRUMOASĂ FĂPTURĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373377_a_374706]
-
cu jind conturul palid al lunii fragilă ca o costiță de miel alunecată-n bolta înghețată și un răstimp numai ca una noi neființe - ființe împărtășim aceeași răsuflare valsând pe pașii visurilor strecurate între noi către magia vag întrezărită până când zvâcnetul scurt al șarpelui - mobil cu clopoței - își șuieră din nou avertizarea undeva cineva mai vrea- o bucată din mine Referință Bibliografică: PULBERI DE VISE / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2213, Anul VII, 21 ianuarie 2017. Drepturi de
PULBERI DE VISE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371631_a_372960]
-
Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Aici, la țărmul mării scrutez întinderile încercând să descopăr ceva, dar parcă înadins totul a încetat să se mai miște împrejur. Doar ampla respirație marină, din când în când un zvâcnet spintecă scurt apele ca o aripioară înotătoare. Percepția e pur vizuală nimic logic; apare și dispare, ca la orizont aripa unui delfin. Impresiile acestea - constatări simple, pe care cândva, cine știe când, le vor scoate la iveală niște amintiri. Atunci
PESCĂRUŞII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375056_a_376385]
-
a ridicat brațele să atingă cu degetele ei umerii lui Becky. Becky cea înaltă se îndoise că o ramură aplecată, trasă în jos să-și dăruiască fructul. Trupurile lor atât de apropiate între pânzele subțiri ale bluzelor îngăduiau transmiterea fiecărui zvâcnet stârnit și fierbinte. Îmbrățișarea de atunci stăruia în amintirea ei și acum. Amintiri nemărturisite nimănui vreodată. Acum, încă o dată ele invadară memoria lui Becky. Atunci năvăliseră să-și primească alinarea sub dezmierdările Aialei: Iaron care-i respinse gestul de tandrețe
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului apoi, așează-mă gând ne-ntrupat la răspântia dintre două clepsidre. un braț îmi va fi nisipul lunecând încet spre nimic. celălalt braț va fi zvâcnetul gurilor foc ale vieții, când infinitului i se aduc jertfele secundelor fără aripi. într-o piatră de lună ascunde-mă, Doamne, să-i simt iubirea nervură, în arterele blocate ale ființei de lut. nu mă lăsa, Doamne, să răspund dorințelor
LOVEŞTE-MI, DOAMNE, TIMPUL, CU FUNIILE NEUITĂRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346798_a_348127]