938 matches
-
ce mult îi place. Și îi plasează recepționerului suspicios zâmbetul ei de reclamă la desuuri, plin de seducție, misterios, de zici că-i luat din paginile lui Sunday Times. Ah, ce noapte a urmat! Nu că Maimuța s-ar fi zvârcolit și și-ar fi scuturat părul și-ar fi făcut vocalize pasionale mai dihai ca de obicei - nu, drama se consuma în același registru wagnerian cu care începeam să mă obișnuiesc: era un flux de simțăminte inedit și formidabil. Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
revolverul ațintit spre podea, iar Josef Îl Împușcă de două ori la rădăcina spinării. Anna Își duse mâna la gât și Începu să țipe, Întorcând privirile de la trupul victimei. Herr Kolber căzuse În genunchi, atingând cu fruntea podeaua. Se mai zvârcoli o dată Între cele două Împușcături, iar trupul său ar fi căzut Într-o parte dacă nu ar fi rămas sprijinit de perete. — Tacă-ți gura! spuse Josef și când femeia continuă să țipe, o luă de gât și o scutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu spatele la noi, Mona zice: — O să-l aduc înapoi pe Patrick. O să-i aduc înapoi pe toți copilașii, zice. O apuc de talie pe la spate și-o ridic în sus. Mona țipă, mă lovește cu călcâiele peste fluierele picioarelor și se zvârcolește într-o parte și-ntr-alta, ținând cartea strâns, iar eu îmi ridic mâinile pe sub brațele ei până reușesc să ating pielea de mort. Sfârcul de mort. Sfârcurile Monei. Mona nu se mai oprește din țipat și-mi înfige unghiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Abia putuse să cuprindă chestia între degetul mare și arătător. Această imagine îi apărea reflectată, pe un fond de culoarea fructului de avocado, în oglinda mare de deasupra chiuvetei. Cu picioarele depărtate și lenjeria răsucită în jurul gambelor, transpira și se zvârcolea pe colacul de plastic în formă de potcoavă al scaunului ei de tortură. Dar reușise să apuce chestia aia. Și simțind viermișorul între degete, avusese o senzație nefirească. Pe de o parte, acesta se întărise ca o bucată albicioasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
neliniște și cea de vomă, halucinațiile permanente, toate acestea îl luaseră complet prin surprindere. Carol reacționase trimițându-l să doarmă pe canapea. Zăcuse acolo ca o epavă, cu adevărate uragane dezlănțuindu-se în spatele frunții sale înguste. Pe când trupul i se zvârcolea, mintea producea fantasme bizare - femei cu testicule în loc de ochi și bărbați cu urechi în formă de vagin, discutând netulburați într-un bar cu un decor halucinant. În cea de-a cincea zi, se ridicase de pe canapea și se dusese la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe Krishna Naipaul, care, în timp ce Alan și Bull se îndreptau spre Londra, era încă prins în rețeaua de perversități polimorfe la Tiresias Kebab Bar din Wincanton? În încăperea frigorifică luminată cu neon, un sandviș sexual ciudat, cu trei straturi, se zvârcolea printre rafturi. Dedesubt era budinca albicioasă, prietena zoofilului, care i-o supsese lui Alan. Deasupra, hoitul hrănit cu porumb al lui Tiresias însuși se întindea ca glazura fierbinte pe o înghețată. Și cel mai sus, arcuit din pricina freneziei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
animale mult mai blănoase decît Peewee. Se contorsionau singure sau Împreună cu diverși bărbați - a căror prezență vulgară, de alcătuiri de mușchi și tendoane ce-mi aminteau de puii de șobolan, eu personal o găseam inutilă și jignitoare - și, uneori, se zvîrcoleau una În brațele alteia. CÎt tînjeam după acea piele catifelată precum pielea de antilopă cea mai fină - s-o miros, s-o ating, să-i simt gustul ; și după acel păr bogat și revărsat unduitor pe spate - să-mi Îngrop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
rapid de trafic. Perspectivele se schimbaseră sub toate aspectele. Zidurile de ciment ale drumurilor de racord se înălțau deasupra noastră ca niște faleze luminoase. Liniile demarcatoare, cu mișcările lor paralele sau încrucișate, formau un labirint de șerpi albi, care se zvârcoleau, veseli ca niște delfini, în vreme ce purtau în spinare roțile mașinilor. Indicatoarele rutiere suspendate se profilau deasupra noastră ca niște bombardiere în picaj pline. Mi-am apăsat palmele pe bordura volanului, împingând mașina doar cu forțele mele prin aerul auriu. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
că avem de-a face cu un deficit de speranță, cu declinul idealului utopic al începuturilor. În continuare se apreciază că „este de-acum orbitor de clar că revoluția tehnologică afectează datele esențiale ale ecuațiilor sociale, iar economiile planificate se zvârcolesc într-o perpetuă neputință de a ține pasul cu noile cuceriri ale informaticii. Nu greșea, cred, profesorul Seweryn Bialer, de la Universitatea Columbia din New York, atunci când remarca anacronismul simbolului însuși al comunismului. Secera și ciocanul sunt unelte ale unei alte epoci
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
atâta putere ca la început și se așeză mai comod în fotoliu. — Sunt foarte îngrijorat de ceva timp, mărturisi el. În fiecare noapte mă trezesc în toiul nopții și nu mai pot să adorm la loc. Stau în pat, mă zvârcolesc ca peștele pe uscat și nu-mi pot scoate din cap o idee. E acolo, în mintea mea, și o tot sucesc și răsucesc pe toate părțile. E doar o întrebare, pe care mi-o pun iar și iar. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
al ansei. Mai tîrziu, trei bărbați intrară În mare pînă la genunchi, Îndeletnicindu-se cu scoaterea de sub pietre a unor languste enorme, pe care le aruncau direct pe focul aprins Într-o groapă săpată În nisip. Crustaceele săreau și se zvîrcoleau Înainte de a rămîne nemișcate pe fundul gropii, iar cînd reușiră să adune, În mai puțin de o jumătate de oră, aproape o sută, le acoperiră din nou cu nisip, Îngăduind astfel jeraticului să isprăvească munca Începută de flăcări. Debarcă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Îndepărtat al vulcanului se unea cu zgomotul asurzitor al mării și croncăniturile disperate ale păsărilor marine, În timp ce iguanele alergau fără țintă, focile se strigau pe plajă și zeci de broaște-țestoase uriașe pe care prima zgâlțîitură le prinsese În picioare, se zvîrcoleau cu burta În sus, osîndite să moară astfel, cîteva luni mai tîrziu, În cea mai crudă și mai lentă agonie. Îl zări apoi pe norvegian, a cărui siluetă se profila pe fundalul Îndepărtatului incendiu, mergînd În patru labe, cu lanțurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; când stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii să vă pustiască turmele. Când vi se naște un prunc, Îl zvârcolește, doar s‑o prăpădi. Ce Dumnezeu mai e și ăsta? Nu, ăsta nu este Dumnezeu din ceruri, nu este Elohim. E un altul. Căci Elohim, creatorul, creatorul cerului și al pământului, al bărbatului și al femeii, al șarpelui și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
directorilor de corporații și ale vedetelor de cinema. Ale regilor și reginelor. Știm cu să facem ca un asasinat plătit să pară o moarte naturală. Asta îți spune Angelique în timp ce coborâți cu liftul. După ce Lenny a gemut și s-a zvârcolit. După ce Angelique i-a lucrat piciorul cu gura până în clipa aia lungă în care Lenny s-a ridicat pe saltea, ducându-și mâinile la piept și uitându-se cu gura căscată cum ea încă îi sugea călcâiul. După ce inima a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
se reped înspre gura căscată. Miss America ține un cuțit în mână. Cu cealaltă apucă nodul cravatei domnului Whittier și-i trage fața aproape de-a ei. Cafeaua domnului Whittier se varsă fierbinte, aburindă, pe podea. Mâinile îi atârnă tremurând, zvârcolindu-se prin aerul prăfos. Punga de clătite a Sfântului Fără-Mațe cade și împrăștie pe covorul vioriu cireșe lipicioase și frișcă. Și pisica se repede să guste. Cu ochii aproape atingându-i pe cei ai domnului Whittier, Miss America spune: — Așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Whittier se chircește cu capul între genunchi. Doamna Clark face un pas înainte, și zice: — Brandon? Și domnul Whittier alunecă pe podea, cu genunchii la piept, horcăind. Notăm cu toții în minte: „Brandon!”, pentru scena din film cu un actor celebru zvârcolindu-se în chinuri false pe covorul oriental roșu cu albastru. Doamna Clark se lasă pe vine ca să ia punga de Mylar goală de unde a scăpat-o el între perne. Ochii îi fug la cuvintele înscrise acolo, și doamna Clark spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Bine. Ce vrei? Te rog să mergi cu mine la discotecă în seara asta. Luana rămase fără grai. Se întoarse spre Cristina. Du-te! îi făcu semn colega. Discoteca era ticsită de studenți. Muzica îți spărgea timpanele, trupurile tinere se zvârcoleau ca apucate de mâncărimi fără leac. Ernest Radak dansa superb. Își mișca trupul cu o naturalețe de parcă se născuse în ritmul muzicii. Luana, îmbrăcată într-o flaneluță albastră împletită de Sanda, încheiată până la ultimul nasture, cu fustă neagră și lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lui, care o vreme fuseseră liniștite, cu somn adânc, au redevenit tulburi. Senzația de absență care l bântuia a revenit, mult mai adesea și mult mai intens. Când dormea, se simțea suspendat În gol, s-ar fi smuls din somn zvârcolindu-și picioarele nebunește. Dacă se trezea În Întuneric, avea senzația că-și visase fratele, dar nu păstra nici o imagine de-a lui Johan și Înțelegea că dormise fără vise. Mai degrabă Își Închipuia că l-ar fi visat pe Johan
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a uitat la ceas a constatat că trecuseră zece minute de când Îl zărise. Dansatorii, numai bărbați, purtând tradiționalul sarong alb, țineau În mâini niște cuțite Încovoiate cu care Începuseră să se lovească pe ei Înșiși. Unii se prăbușeau și se zvârcoleau de durere, alții se răsuceau și tremurau, cu lamele cuțitelor ținute strâns lipite de piept. Aveau musculatura puternică, bine dezvoltată, iar din pricina transpirației păreau unși cu ulei. Ochii Îi țineau larg deschiși, dar priveau În gol, iar unii dintre ei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
amicul nostru, poetul, ținea cu tot dinadinsul să ne facă să-l îngurgităm pe nemestecate pe unul care reușește să deruteze pe mulți prin felul lui de a fi, o face pe drăcosul, mușcă în dreapta și-n stânga, atacă, se zvârcolește, aruncă venin, face echilibristică pe o muchie de cuțit, se leagă de unul, de altul, nimic nu-i convine, nimic nu-i priește, face o mie de coțcării, fără răsunet, cu gândul că nu-l știe nimeni, împroașcă, lansează fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
consecințe, erau imuni în sfera lor prea plină cu de toate, erau intangibili astfel încât sulițele ei ascuțite întâlneau două stânci de granit, neclintite și cădeau la pământ neputincioase. Sidonia avusese o perioadă tulbure, era obsedată de viziuni amoroase, dorința se zvârcolea în ea ca un șarpe, mușca din intestine, simțea înțepături în sâni, pielea îi era cutreierată de frisoane, privea la bărbatul ei prăbușit în somn, cu părul lui blond fără nici un fir alb, cu fața întinsă, ca de copil, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
masă. Mama fierbea o pasăre, în cameră mirosea apetisant a carne. Sidonia intrase cu mult curaj în încăpere, din momentul în care pășise peste prag, își spusese sieși că totul era nemaipomenit de normal, gura sobei în jarul căreia se zvârcoleau câteva lemne, calendarul religios, dulapul cu vase, tăcerea dintre cei doi soți preocupați de problemele lor mărunte. În definitiv așa e în viață și viață însemna și ceea ce era în jur. Încurajându-se astfel, a dat drumul spectacolului. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
gata să-și dea parcă sufletul, lasă imnul, l-om cânta mai târziu, știu toate cuvintele... Steagul, Înfige steagul, Îl Îndemna Eleonora, până În Marea Marmara, până În Baszforró... Atunci, Macavei Înfipse lancea tricolorului În inima de omidă a redutei. Eleonora se zvârcoli o vreme, apoi doar zvâcni de câteva ori din tot trupul, apoi se liniști... Începu să cânte Încetișor: Trei culori cunosc pe lume... În colțul ochilor avea lacrimi pe care Macavei nu le putea Înțelege. Își scoase Însă șuba și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
său - mâinile și coatele împingându-se în ea și alunecând și laba piciorului drept întins lovind și scârțâind pe email - dar piciorul stâng intrase în gresie și-n ciment, ca și când pardoseala ar fi fost complet imaterială. Trupul lui care se zvârcolea neîncetat execută o singură smucitură puternică în jos. Rămase tăcut și nemișcat. Înghiți, scuipă, înghiți din nou. Capul i se bălăngăni. — O, Doamne, murmură. Preț de câteva secunde, rămase pur și simplu atârnat acolo, apoi - o nouă smucitură. Gura i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
virușilor, de microbii din lumea interlopă a microbilor, de zi strâmbă, de noapte rotundă, de gânduri protestatare, de încărcare cu energie divină, de descărcarea aghesmelor lacrimilor tuturor celor ce au atins și s-au învelit, au bolit, au transpirat, au zvârcolit acele rufe. Eram tobă de istorie la vârsta de o lună. Ce e aceasta, prin podele au scos capul spice de grâu și iarbă, multă iarbă, nu mai prididesc acum să o smulg, spicele se clătinau fără vânt, le sărutam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]