4,022 matches
-
Direcția Națională Anticorupție“. ... 202. În ceea ce privește cel de-al doilea sistem, Curtea observă că legiuitorul român a ales să grefeze activitatea de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pe activitatea principală a C.N.I.C., aceea de a pune în executare actele de autorizare emise în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. Această opțiune a legiuitorului a avut ca temei situația extraordinară existentă la data adoptării ordonanței de urgență, generată de publicarea Deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016, legiuitorul, prin legea de aprobare a acesteia, s-a limitat să aprobe „soluția de urgență“ fără a reglementa o procedură conformă normelor constituționale și a stabilit C.N.I.C. ca singura entitate ce pune în executare atât actele de autorizare emise în temeiul art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cât și mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală. ... 203. Curtea constată că C.N.I.C. a fost înființat, în 2002
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
înființare și funcționare a unei astfel de structuri să i se aplice legislația privind protecția informațiilor clasificate, acesta fiind accesibil, însă, celor interesați, potrivit legii. ... 204. În ceea ce privește însă reglementarea unui sistem prin intermediul căruia să poată fi puse în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală, Curtea constată că nu este suficientă indicarea numelui unei structuri/entități/instituții sau al unui organism care nu beneficiază de o reglementare la nivelul legii. Astfel cum s-a arătat, în cazul
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor (Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 48). ... 206. Așa fiind, Curtea apreciază că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală, simpla indicare a unei structuri/entități/instituții menită să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalității, deoarece este fundamental ca înființarea, organizarea și funcționarea instituțiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituțional conferit de Legea fundamentală. Intenția legiuitorului de a reglementa o asemenea
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
a acesteia relevă omisiunea legiuitorului de a adopta o reglementare care să respecte exigențele constituționale, cu consecința persistenței în legislație a unei carențe legislative reflectate în absența, chiar și după 6 ani, a unei reglementări complete a autorității/instituției/organismului îndrituită/îndrituit să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală. ... 208. În concluzie, Curtea constată că dispozițiile art. II pct. 1 și ale art. IV pct. 1 fraza a treia din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
relații sociale primare. Aceste hotărâri se dau în executarea legii, fiind acte administrative atât din perspectiva emitentului, cât și a conținutului lor. Așadar, legiuitorul primar nu a încredințat organelor administrative competența de a reglementa în sfera legislativă, ci de a pune în executare prescripțiile normative ale legii. Prin urmare, nu se poate susține că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 23. Faptul că un organ administrativ a optat pentru o anumită modalitate de desemnare a membrilor completului nu echivalează cu
DECIZIA nr. 758 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250469]
-
drept material fiscal“. ... 20. În acest context, Curtea reține că, în prezent, dispozițiile art. 578 din Codul de procedură penală prevăd că „dispoziția din hotărârea penală sau din ordonanța procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care privește aplicarea cheltuielilor judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală“, iar „în situația în care persoana obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat nu depune recipisa de plată
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, s-a prevăzut că, pentru a putea fi pusă în executare silită, hotărârea arbitrală trebuie învestită cu formulă executorie. Ulterior, prin modificarea adusă prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și a unor acte
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare. Hotărârea arbitrală poate fi pusă în executare silită chiar dacă a fost atacată cu acțiune în anulare (art. 635 din Codul de procedură civilă). Hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie, putând fi desființată prin acțiune în anulare numai pentru motivele prevăzute de lege (art. 608 din cod
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
procentului corespunzător anului în care se va efectua plata, la valoarea titlului executoriu; IPC - indicele prețurilor de consum, astfel cum a fost stabilit de I.N.S. pentru luna în care se efectuează plata sumei, comparativ cu luna în care aceasta trebuia pusă în executare. (5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. Articolul 3 Sumele aferente drepturilor de natură salarială, dobânzile, penalitățile sau alte sume acordate în legătură
ORDIN nr. 872 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266633]
-
inadmisibilă dacă este formulată cu încălcarea alin. (1), ca tardivă dacă este formulată cu încălcarea alin. (3) sau ca neîntemeiată; ... b) admite plângerea și constată nelegalitatea măsurii de supraveghere tehnică, dacă aceasta a fost dispusă, confirmată, prelungită ori, după caz, pusă în executare în mod nelegal. ... (9) În cazul admiterii plângerii, judecătorul dispune distrugerea datelor și a înregistrărilor rezultate din activitățile de supraveghere tehnică nelegal efectuate. Procurorul distruge probele astfel obținute și întocmește un proces-verbal în acest sens, care se depune la dosarul
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
539^1, cu următorul cuprins: Articolul 539^1 Dreptul la repararea pagubei în cazul măsurilor de supraveghere tehnică ori al activităților specifice culegerii de informații dispuse în mod nelegal (1) Persoana față de care s-a dispus, confirmat, prelungit ori s-a pus în executare în mod nelegal o măsură de supraveghere tehnică are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul produs prin această măsură. De acest drept beneficiază, în aceleași condiții, și persoana față de care s-a autorizat ori pus în executare o activitate specifică
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
ori s-a pus în executare în mod nelegal o măsură de supraveghere tehnică are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul produs prin această măsură. De acest drept beneficiază, în aceleași condiții, și persoana față de care s-a autorizat ori pus în executare o activitate specifică culegerii de informații care presupune restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului. (2) Caracterul nelegal al măsurii de supraveghere tehnică se stabilește prin încheierea prevăzută la art. 145^1 alin. (8) lit. b) sau, după caz
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
procurorului sau hotărâre penală definitivă, că cel asigurat în condițiile alin. (1), cu rea-credință sau din culpă gravă profesională, a produs eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii ori, după caz, a dispus, confirmat, prelungit sau a pus în executare în mod nelegal măsura de supraveghere tehnică. ... 60. La articolul 589 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) când persoana condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
intrării în vigoare a prezentei legi, dacă acestea se aflau în curs de executare la data de 6 iulie 2017, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 244/2017, ori au fost dispuse și puse în executare între această dată și data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Dacă anterior intrării în vigoare a prezentei legi nu au făcut obiectul unor hotărâri judecătorești definitive în ceea ce privește legalitatea lor, măsurile de supraveghere tehnică prevăzute la
LEGE nr. 201 din 5 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271920]
-
se face dovada dreptului la despăgubiri, Comisia Specială stabilește și valoarea acestora. În cazul hotărârilor care vizează cereri formulate în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia Specială stabilește valoarea despăgubirilor conform prevederilor prezentei legi; ... c) pune în executare hotărârile judecătorești definitive prin care au fost stabilite obligații în sarcina comisiilor și a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; ... d) ia alte măsuri necesare aplicării prezentei legi. ... (3) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Comisia Specială emite decizii sub semnătura președintelui acesteia
LEGE nr. 188 din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271789]
-
martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reținut că procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Însă, așa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 78 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271832]
-
perspectivă, se susține că examinarea dispozițiilor criticate relevă omisiunea legiuitorului de a adopta o reglementare care să respecte exigențele constituționale, cu consecința persistenței în legislație a unei carențe legislative reflectate în absența unei reglementări complete a autorității/instituției/ organismului îndrituite/îndrituit să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală. ... 12. Autorul obiecției susține, totodată, că prevederile art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1 alin. (2)] din legea criticată contravin art. 147 alin. (2) și (4) raportat la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
legii criticate, dacă acestea se aflau în curs de executare la data de 6 iulie 2017, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 244 din 6 aprilie 2017, ori au fost dispuse și puse în executare între această dată și data intrării în vigoare a legii criticate. ... 106. Curtea reține că, în cadrul acestei proceduri, anterior formulării plângerii împotriva măsurilor de supraveghere tehnică, procurorul informează persoana supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de teren relevant nu putea fi pus la dispoziția reclamantului, întrucât părți terțe își înregistraseră deja propriile titluri pentru aceeași proprietate încă din 2004. Astfel de circumstanțe, în opinia autorităților locale, făceau imposibil în mod obiectiv ca hotărârea să fie pusă în executare. ... 59. Prin urmare, comisia locală Borșa a invitat-o pe reclamantă la 15 martie 2016 să își prezinte poziția cu privire la posibilitatea să primească un alt lot de teren sau o compensație plătită în conformitate cu legea. Invitația nu
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
lot de teren sau o compensație plătită în conformitate cu legea. Invitația nu a fost acceptată niciodată de reclamantă. Întrucât nu a fost de acord să accepte o soluție alternativă, autoritățile nu au putut avansa în încercările lor de a pune în executare hotărârea. ... ... (l) Asociația „Composesorat Mutu Coasta Ursului Straja Lupeni“, Cererea nr. 25.811/19 60. Prin Hotărârea definitivă din 5 mai 2017, Tribunalul Hunedoara a recunoscut dreptul de proprietate al asociației reclamante, care formulase acțiunea de restituire în 2005, asupra unei suprafețe
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
85). În măsura în care procesul penal s-ar finaliza cu o soluție de condamnare, creanța eventuală a statului s-ar transforma în creanță certă, lichidă și exigibilă, care ar avea caracterul unei creanțe bugetare și care s-ar putea pune în executare cu respectarea normelor din Codul de procedură fiscală. ... 20. În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 1 din 20 ianuarie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
temeiul art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală, hotărârea pronunțată în lipsă va fi desființată de drept la momentul admiterii în principiu a cererii privind redeschiderea procesului penal. Ca urmare, hotărârea își va pierde aptitudinea de a fi pusă în executare, iar dacă a fost pusă în executare toate formele emise în acest sens urmează a fi desființate prin efectul încheierii precizate. Totodată, admiterea cererii de redeschidere a procesului penal va anihila și efectul negativ al hotărârii judecătorești definitive, permițând desfășurarea
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
de procedură penală, hotărârea pronunțată în lipsă va fi desființată de drept la momentul admiterii în principiu a cererii privind redeschiderea procesului penal. Ca urmare, hotărârea își va pierde aptitudinea de a fi pusă în executare, iar dacă a fost pusă în executare toate formele emise în acest sens urmează a fi desființate prin efectul încheierii precizate. Totodată, admiterea cererii de redeschidere a procesului penal va anihila și efectul negativ al hotărârii judecătorești definitive, permițând desfășurarea unui nou proces penal, nu în integralitatea
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, au fost efectuate înregistrări ale comunicărilor de către Serviciul Român de Informații. Reține că, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea Constituțională a interzis ca Serviciul Român de Informații să mai pună în executare mandate de supraveghere tehnică pentru infracțiuni de genul celor din cauza penală în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Susține însă că o decizie a Curții Constituționale nu poate produce efecte superioare legii sau Constituției. Consideră că Decizia Curții
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]