1,835 matches
-
fi fost un fir de ață, se strecură prin gaura broaștei. Dar cât de repede se strecură, împăratul tot văzu că are un picior mai lung cu zece coți ca celălalt." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) (b) " Când ajunse la curtea împărătească, le ieși împăratul înainte, și rămase înmărmurit când văzu în loc de zâna frumusețelor, cu fața ca soarele și cu părul de aur, pe o arapină neagră ca fundul căldărei. Și măcar că fiul său îl încredința că soarele îi arsese fețișoara și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Testul nr.11 1. Alcătuiți câte patru enunțuri în care cuvintele o și cea să aibă valori morfologice diferite. 2. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: ,,A fost odată ca-n povești / A fost ca niciodată, / Din rude mari împărătești / O preafrumoasă fată." (Mihai Eminescu, Luceafărul) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul copil să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival genitival; b) adjectivul bun să fie la gradul superlativ relativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana întâi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ajunge să stârnească interesul unor călugări iezuiți, care în dorința de a stopa expansiunea calvină, cer împăratului austriac Leopald I să acorde drepturi politice românilor, dacă aceștia acceptă condiția de a trece la catolicism. Mitropolitul Teofil al Ardealului acceptă oferta împărătească cu gândul de a-și scăpa neamul de primejdia maghiarizării și convoacă în 167 un mare sinod la Alba Iulia care hotărăște întoarcerea românilor la Biserica Romei, cu condiția ca limba bisericească să fie română, de asemenea, rânduielile, slujbele, sărbătorile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Adusă din Slatina, Numai din topor cioplită, Și din bardă bărduită, Pe la vârf cam ascuțită, Pe la mijloc e strujită, La tulpină văruită, Pentru Corbe-al tău gătită. Babo, am mai îngrijit Lăutari de i-am tocmit, Lăutari de București, Pe galbeni împărătești, Cu papucii gălbiori, Cu ceacșirii roșiori, Când îi vezi te înfiori Și te cutremuri să mori!". Bătrâna se duca la închisoare și-i repetă aceste vorbe lui Corbea, care se înfurie, spunând: "Ci taci, maică, la naiba, Că așa e
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aș vedea viitorul... N-ar fi simpatic? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Un amor d’antan Luiza VASILIU Pentru viol, pedeapsa era tăierea nasului, iar pentru sodomie, moartea prin tăierea capului și arderea trupurilor. În fapt, sentințele date de diferitele tribunale (ecleziastice sau împărătești) nu erau decât arareori atât de aspre: erau preferate detenția ori plata gloabei (cea din urmă pentru delicte „minore“, cum ar fi deflorarea unei fecioare neluate de nevastă). Am aflat atâta din cartea Constanței Vintilă-Ghițulescu, Focul amorului. Despre dragoste și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
tipărită în limba română. Pravila are un caracter preponderent bisericesc, deși cuprinde și elemente de drept laic (apud http://ro.wikipedia.org). footnote> (1640) se pomenește despre cei care și-au pierdut auzul. În „Cartea românească de învățătură”, în ,,Pravilele împărătești” din vremea lui Vasile Lupu<footnote apud Popa, M., Stănică, I.,Popovici,D.V., Psihopedagogie specială - deficiențe de auz, Editura Pro Humanitate, București, 2001 footnote> și în „Îndreptarea legii”, apărută în 1652 la Târgoviște, pe vremea lui Matei Basarab, legiuitorii erau
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
era construită din lemn-bârne din partea locului și avea pe sfintele vase inscripția Iordache Costache Boldur-Lățescu-1803. Clopotul așezat pe 4 stâlpi dinaintea bisericii purta inscripția Vatra, Hramul Adormirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu-1825. Catapeteasma avea trei rânduri de icoane nesculptate pe lângă cele împărătești. Pe o icoană veche din Sfântul Altar era dat de 20 februarie 1772, deci înainte de 1774 dată la care s-a făcut Catagrafia Moldovei. Aceasta era probabil din biserica veche despre care am scris anterior sau poate chiar de la biserica
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unele informații se arată că și sătenii ar fi contribuit cu sume între 10 și 15 lei, iar proprietarul ar fi dat lemnul, ajungând în 1902 la suma de 7.000 lei. Catapeteasma în trei rânduri de icoane, pe lângă cele împărătești e zugrăvită de I. Cristescu din Botoșani. Clopotnița de lemn din apropierea corpului bisericii are două clopote. Prăznicarul este construit prin contribuția sătenilor în anul 2000. Cimitirul închis cu gard este în apropierea bisericii. Casa parohială se află în centrul satului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sfântului Ilie continuă să ardă reaua-credință, ignoranța și necinstirea unicului și marelui Dumnezeu. Sfânta Cruce și paradoxurile netransfigurate În fiecare an, pe 14 septembrie, este sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. În cuvântul său la Evanghelia din Duminica dinaintea acestei pilduitoare sărbători împărătești, Părintele Patriarh Daniel a interpretat subtil anumite înțelesuri duhovnicești ale crucii din actualitatea nesfârșitei noastre tranziții. Astfel, sensul major al crucii este biruința lui Iisus Hristos asupra morții și asupra "șarpelui nevăzut și viclean" (diavolul). In joc este o profundă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
amintește cum: În tratatul de la Kuciuk-Kainargi, impus de Rusia turcilor, la 10 iulie 1774, după un război ce a ținut mai bine de cinci ani, împărăția drept-credincioasă a făcut să se înscrie, la articolul XVI, consimțământul Porții ca „miniștrii Curții împărătești ai Rusiei acreditați pe lângă ea să poată vorbi în favoarea Principatelor, când împrejurările acestora vor cere și făgăduința să-i asculte cu toată considerația datorată unor puteri amice și respectate”. Iar prin articolul XI al aceluiași tratat obține învoirea să numească
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
avu grijă să insereze, în Convenția explicativă a tratatului de la Kainargi, încheiată la Constantinopol, în anul 1779, articolul VII, prin care Poarta se îndatora din nou să respecte stipulațiile tratatului de la 1774. Ele urmând a rămâne literă moartă, un sened împărătesc din 28 decembrie 1783, dat în urma stăruințelor Rusiei și Austriei, hotăra câtimea și natura îndatoririlor bănești ale Țărilor Române către Poartă. Aceste stipulații au mai fost inserate, tot în urma stăruințelor Rusiei, atât în hatișeriful dat domnilor Moldovei și Țării Românești
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
printr-o stabilitate mai mare, a permis ca locuitorii să se bucure de un sistem mai statornic și mai puțin jacaș, prielnic dezvoltării țării; 4.îmbunătățirea simțitoare a administrației și înfrânarea jafurilor prin privegherea exercitată de consuli numiți de Curtea împărătească în Principate; 5.libertatea comerțului și libertatea de navigație pe Dunăre și în Marea Neagră, care a permis dezvoltarea economică a Principatelor și avântul uriaș luat în veacul trecut de această dezvoltare; 6.întemeierea unei largi autonomii, bine închezeșluită și alcătuirea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
stăpânirea turcească și provinciile mărginindu-se cu Rusia, atât acele ce le stăpânea mai înainte, cât și acele ce le-a smuls mai în urmă Poloniei, Principatele Moldovei și Țării Românești au devenit obiectul ambiției cotropitoare a celor două curți împărătești, precum și a intrigilor diplomatice câte chinuiesc Divanul de la Constantinopol. Prin pozițiunea lor geografică între Banatul Timișoarei, Transilvania, Polonia și Marea Neagră, aceste provincii înfățișează foloase politice și comerciale, atât pentru Casa Austriei, cât și pentru Rusia. Aceasta de pe urmă, după extensiunea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
din funcționarii săi care, fiind partizani ai francezilor, îl îndeamnă să rupă legăturile lui cu Curtea Rusiei, Majestatea Sa Imperială va face ca trupele sale să se întoarcă în limitele împărăției sale. Aceasta o făgăduiește, legându-se pe cuvântul său împărătesc...” Iar printr-o proclamație citită în Divanele ambelor țări, la 23 decembrie 1806, Michelson, în numele împăratului Alexandru, anunța românilor că numai din grija pentru păzirea liniștii lor și pentru drepturile lor câștigate pornise războiul, care are ca scop păzirea intereselor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
împăratul Rusiei, care i-a dat moșii în vecinătățile Moscovei, cu un sat de vreo cincizeci de case, poruncindu-i să se ducă acolo și să-1 cultive. Astfel încep să se deschidă drumurile pentru cei doi domni, cărora Majestatea Sa Împărătească le-a arătat interes...” Napoleon nu evacuă Silezia precum îl îndatora tratatul de la Tilsit, dar împăratul Rusiei urma să ocupe Țările Române; și unul, și altul voia să păstreze o pradă prețioasă. Iată ce citim în instrucțiunile date de Alexandru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
15 aprilie a anului următor, 1810, se petrecu un fapt ce până acum n-a fost menționat de istoricii noștri. În acea zi, atât solul francez la Petersburg, Caulaincourt, cât și acel austriac, contele de Saint Julien, primeau de la cancelarul împărătesc o notă în următorul cuprins: „... Majestatea Sa Imperială, privind Moldova și Țara Românească ca niște provincii care fac parte din împărăția sa (subl. a.) și care ca atare trebuie să fie ocârmuite de legile sale, a prescris chiar acum să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
instalase ea în locul altora, pentru totdeauna. Însă am văzut că, prin tratatul secret, împăratul Alexandru anexa țările noastre fiindcă nu voia să le lase pradă barbariei turcești. În ce privește desfătarea ce avea să pricinuiască țărilor noastre șederea într-însele a oștilor împărătești, vom vedea mai departe de ce fel a fost acea desfătare. Consulul austriac din Iași, Duldner, scria la 23 august 1810, Cabinetului din Viena: „... Starea de anarhie care domnește în această țară, în care mulți din boieri găsesc mulțumirea lăcomiei lor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
arme. În unul din memoriile mele asupra Arhivei Senatorilor din Chișinău, am avut grijă să adun la un loc amănuntele mai de preț date de Langeron. Din ele reiese că aproape toți generalii ruși prădau în chip nerușinat atât visteria împărătească, cât și țara în care se aflau, că ei se dedau la tot soiul de jafuri și de abuzuri, de la prădăciunea cu mâna armată până la contrabandă, iar intendența și serviciul sanitar erau putrede de corupție. Picante sunt mai ales amănuntele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mare parte acestor relații greutățile ce le întâmpină astăzi din partea consulului rusesc... Hotărârile luate de Adunare în privința sporirii dărilor fiind trimise la Petersburg cu observațiile consulului rusesc; iată ce raportează, la 18 februarie 1835, Cochelet despre neaprobarea lor de către guvernul împărătesc: ... Ministerul împărătesc... n-a văzut necesitatea de a se spori contribuțiile și a transmis un proiect de buget alcătuit de generalul Kiseleff, pentru a demonstra că veniturile actuale trebuie să ajungă pentru trebuințele țării. Este, totuși, pozitiv că administrația rusească
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
acestor relații greutățile ce le întâmpină astăzi din partea consulului rusesc... Hotărârile luate de Adunare în privința sporirii dărilor fiind trimise la Petersburg cu observațiile consulului rusesc; iată ce raportează, la 18 februarie 1835, Cochelet despre neaprobarea lor de către guvernul împărătesc: ... Ministerul împărătesc... n-a văzut necesitatea de a se spori contribuțiile și a transmis un proiect de buget alcătuit de generalul Kiseleff, pentru a demonstra că veniturile actuale trebuie să ajungă pentru trebuințele țării. Este, totuși, pozitiv că administrația rusească, premergătoare acelei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pe Domnii lor ocârmuindu-le sub controlul veșnic al Rusiei. S-a văzut în zilele din urmă, în Iași, la ușa Consulatului, o publicație care dovedește că acest control este mărturisit fără teamă în public, ca un drept câștigat: Consulatul împărătesc al Rusiei aduce la cunoștința obștească că oricine, de orice protecție ar fi, ar voi să deie plângeri d-lui consul general, la București, nu poate adresa plângerile direct acestui din urmă, dar trebuie să le remită pecetluite Consulatului din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la rușinea unei destituiri... Precum reiese din scrisoarea de mai sus, sub protectoratul rusesc, situația unui Domn român era mai prejos de aceea a unui gubernator rus, prin faptul că acesta din urmă nu era pus sub controlul unui funcționar împărătesc instalat chiar în orașul lui de reședință. Trebuie să observăm, însă, că deficitul pentru care se învinovățește aici Vodă Ghica, provenea din reaua administrație a lui Kiseleff și din lipsa lăsată de el în casele publice, și că acuzația era
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a lui Kiseleff și din lipsa lăsată de el în casele publice, și că acuzația era cu atât mai puțin întemeiată cu cât, chiar atunci, Obșteasca Adunare constatase existența unui mic excedent al veniturilor asupra cheltuielilor. Apoi, de la început, consulatul împărătesc impusese lui Ghica niște mari vistieri care erau creaturi ale rușilor: ... Se pare că astăzi i se reproșează această alegere ce i s-a prescris, precum i se impune, în fiecare zi, cutare sau cutare individ, pentru cutare sau cutare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Adunării și să dea lui Kiseleff autorizația formală de a primi onorurile ce i se conferiseră de către Obșteasca Adunare din București. Ceva mai mult, vedem chiar că țarul alege tocmai acel moment pentru a trimite pe Kiseleff să inspecteze domeniile împărătești din Crimeea și guberniile vecine cu Basarabia. Posibilitatea împingerii lui la domnie părea atât de mare, chiar celor mai bine informați, încât vedem pe Mihai Sturdza găsind cu cale să declare consulului francez că jertfa ce ar face-o părăsind
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
interesul ei. Intervenția lui Palmerston făcu ca intriga țesută de politica rusească, pentru a aduce pe Kiseleff în scaunul țărilor noastre, să dea cu desăvârșire greș. Dar și agenții secreți, ajutați de alții, învestiți cu calități oficiale, cum era viceconsulul împărătesc de la Galați, Carneiev, ajutau și susțineau, dacă nu puneau chiar la cale, o nouă uneltire împotriva șubredei împărății turcești: răscoala bulgarilor. La sfârșitul lui iulie 1841, o adunătură de indivizi fără căpătâi: bulgari, sârbi, arnăuți și greci, spuma Răsăritului, se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]