34,380 matches
-
pentru călătorul dornic să-l cunoască. Intrarea o poate mijloci doctorul palatului, un... român. Cititor al Universului, la care musafirul colaborează. "Tremuratul plai de vis/ Prielnic potrivirilor de stele", cu vorbele lui Ion Barbu, e această lume din marginea lumii. Împăratul citește reviste franțuzești. Vizitatorul i se înfățișează în frac, procurat cu greutate. Eticheta e la locul ei. Împăratul primește un exemplar de colecție din Universul, la semicentenarul ziarului. Numele îi era cunoscut din presa franceză. Puțin înainte de al doilea război
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
care musafirul colaborează. "Tremuratul plai de vis/ Prielnic potrivirilor de stele", cu vorbele lui Ion Barbu, e această lume din marginea lumii. Împăratul citește reviste franțuzești. Vizitatorul i se înfățișează în frac, procurat cu greutate. Eticheta e la locul ei. Împăratul primește un exemplar de colecție din Universul, la semicentenarul ziarului. Numele îi era cunoscut din presa franceză. Puțin înainte de al doilea război, lumea e mică și civilizată. Cu aceste gînduri, despre bucuria călătoriei, despre desfiderea distanțelor, într-o vreme cînd
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
cînd la Moscova se serbează a 63-a aniversare a Revoluției proletare, la Stockholm conducătorul României Socialiste stă la masă cu regele Suediei. (S-a văzut la televizor!)". Pregnantă apare imaginea dictatorului, într-o transparentă impresie datată 1979, pe motivul "împăratului gol": "Mă uitam la Cutare om de stat, un mărunt și prezumtiv Cezar contemporan, care umple ecranul televizorului cu aparițiile lui zilnice în diferite poziții și ipostaze, și îmi spuneam că dacă cei ce-l Ťprindť în obiectiv ar scoate
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
a recunoscut, la B1 TV, dintr-un probabil orgoliu irepresibil al prostiei, că ProTV-ul îl mediatizează în contul unei datorii neplătite, Gigi a mărturisit, modest, pentru postul din Pache, că studiază ipoteza dacă nu cumva e urmașul unui fost împărat al Bizanțului, de la 1413, Fernando Becali, după cum i-a spus lui un istoric.(Locul era însă ocupat de unul dintre reprezentații dinastiei Paleolog, Emanuel al II-lea.) Gigi o ține însă pe-a lui, Fernando Becali, împărat bizantin, 1413. Ziarele
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
urmașul unui fost împărat al Bizanțului, de la 1413, Fernando Becali, după cum i-a spus lui un istoric.(Locul era însă ocupat de unul dintre reprezentații dinastiei Paleolog, Emanuel al II-lea.) Gigi o ține însă pe-a lui, Fernando Becali, împărat bizantin, 1413. Ziarele, agențiile de presă și televiziunile care au propagat această inepție n-au avut minima curiozitate de a consulta o cronologie a Imperiului Bizantin. În schimb, ProTV-ul întreabă un istoric. Iar acesta afirmă că, de fapt, părinții
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
bizantin, 1413. Ziarele, agențiile de presă și televiziunile care au propagat această inepție n-au avut minima curiozitate de a consulta o cronologie a Imperiului Bizantin. În schimb, ProTV-ul întreabă un istoric. Iar acesta afirmă că, de fapt, părinții împăratului roman Aurelian se numeau Becali și părea dornic să facă o paralelă între Gigi și împăratul retragerii din Dacia. Ce înseamnă economia de piață! Lui Ceaușescu istoricii de acest soi nu-i găsiseră decît rubedenii boierești autohtone de pe la 1800.
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
minima curiozitate de a consulta o cronologie a Imperiului Bizantin. În schimb, ProTV-ul întreabă un istoric. Iar acesta afirmă că, de fapt, părinții împăratului roman Aurelian se numeau Becali și părea dornic să facă o paralelă între Gigi și împăratul retragerii din Dacia. Ce înseamnă economia de piață! Lui Ceaușescu istoricii de acest soi nu-i găsiseră decît rubedenii boierești autohtone de pe la 1800.
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
-i ceară părerea hatmanului Neculce. Turcii înaintau. Tătarii prădau, jefuiau, pârjoleau. Cazacii într-un vârtej nebun de cai roiau în jurul avangărzii lor, s-o apere. Cei 4000 de muscali, câți alcătuiau avangarda, se retrăgeau încercând să se unească cu oastea împăratului, dar la Stănilești sunt opriți. Petru cel Mare văzându-se încolțit, în primejdie de a fi prins ...atunce m-au chemat pre mine, fiind hatman și mi-au dzis... Neculce are acea convorbire dramatică împreună cu țarul tuturor Rusiilor aflat la
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
de scriitor de peste Prut... Acesta îl sfătuiește că e foarte periculos ce voiește a face, turcii și tătarii roiesc în jur ca lăcustele, și dacă pun mâna pe Dânsul... Judecată de popor mic, deprins cu nenorociri de tot fielul. Și împăratul, punându-i o mână pe umăr, zice: hatmane, știi că ai dreptate,... și nu s-au mai cutedzat! Putem să ne mândrim că o figură ca Petru cel Mare a urmat sfatul unui scriitor român, orice s-ar zice. Dacă
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
Editura Academiei Române, 2007). Trama epică a colindului, foarte esențializată, în spiritul brevilocvenței în genere a colindelor românești, este astfel sintetizată, în patru tipuri: I. Lupta junelui cu leul; II. Junele, leul și muntele fără oi; III. Uciderea leului/ Leul lăudăros, împăratul și junele și IV. Gonirea și prinderea leului. Subtipurile celui dintâi tip sunt: A. Junele își ia arcul din cui și calul din grajd și pornește pe urmele leului în codru; B. El află leul adormit sub un spin/ rug
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
să-l prindă pe individ, decât feciorul lui Constantin Cantemir, pe nume Dimitrie, un băiat deștept, studios, îndrăzneț, talentat, cântă la tambură ca un înger... Am auzit, am auzit! (sultanul)... cred că acest Dimitrie e omul nostru (continuă hanul). Deci împăratul cum au audzit acele cuvinte într-acel ceas au și răpedzit, făr de știrea vizirului, de-au adus pre Dumitrașco beizade de la gazdă... și l-au adus saraiu la împăratul. Și îndată l-au îmbrăcat cu cabaniță, cu spinare de
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
cred că acest Dimitrie e omul nostru (continuă hanul). Deci împăratul cum au audzit acele cuvinte într-acel ceas au și răpedzit, făr de știrea vizirului, de-au adus pre Dumitrașco beizade de la gazdă... și l-au adus saraiu la împăratul. Și îndată l-au îmbrăcat cu cabaniță, cu spinare de soboli, în loc de căftan, și l-au pus domnu în }ara Moldovei... E informat și Vizirul, peste care se trecuse, fapt ieșit din comun. în câteva zile alaiul noului domnitor (Cantemir
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
public lua o înfățișare cu totul particulară. în această lume în care individul era respectat în mod natural, iar colectivitatea era însuși garantul bunei funcționări a mecanismului social și administrativ, s-a născut în timp un umanism cu coordonate proprii. împăratul de la Viena, o abstracțiune, de bună seamă, însă una cu o enormă autoritate, garanta coerența simbolică și demnitatea supraindividuală, în timp ce rigoarea administrației, funcționarea firească a instituțiilor și a mecanismelor economice și sociale dădeau persoanei un sentiment de siguranță și de
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
chef să piardă, așadar, vremea cu povești? Cine le mai citește, cine le mai pigmentează cu intervenții personale, cine mai cutreieră lumi, cine mai zboară, măcar în vis, peste mări și peste țări ca să o găsească pe fata lui Verde Împărat sau chiar tinerețea fără bătrînețe?... Privind "Telefonu', omleta și televizoru'", am înțeles, iarăși, că nu prea mai spunem povești. Că, nespunîndu-le, am pierdut din voluptățile statului împreună, al strînsului laolaltă. Că, în consecință, ne risipim, ne îndepărtăm unii de ceilalți
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
un sentiment colectiv a cărui intensitate a fluctuat după concursul de împrejurări. Să luăm de pildă cazul mithraismului. Ivită în Iran cu un mileniu înainte de apariția creștinismului și atingînd apogeul occidental în secolul al treilea după Hristos, cînd, odată cu convertirea împăraților romani Commodus și Iulian Apostatul, mithraismul a fost la un pas să cucerească definitiv Roma, religia aceasta de origine persană (căreia i se mai spune și mazdeism sau religia magilor) a îndeplinit toate condițiile pentru a fi o credință viguroasă
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
adăpostit puternice comunități mitraice, cu o pondere numerică ce întrecea vizibil firavele adunări creștine. A treia cauză a fost legată de interesul cezarilor față de o erezie pe cale de a deveni religie de stat. Atuul mithraismului era că, potrivit doctrinei lui, împăratul roman căpăta lesne un statut pe care alte religii nu li-l acordau deloc sau doar în urma unor concesii dureroase. Se înțelege, e vorba de obîrșia divină. Odată cu Aurelian (270-275 d. Hr.), împărații romani aveau să capete denumirea de pius
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
Atuul mithraismului era că, potrivit doctrinei lui, împăratul roman căpăta lesne un statut pe care alte religii nu li-l acordau deloc sau doar în urma unor concesii dureroase. Se înțelege, e vorba de obîrșia divină. Odată cu Aurelian (270-275 d. Hr.), împărații romani aveau să capete denumirea de pius, felix și invictus (pios, fericit și neînvins), nume care încep să facă parte de acum încolo din limba protocolară obișnuită a casei imperiale. Rostul epitetelor era de a înștiința plebea că monarhul își
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
un înzestrat gospodar, foarte priceput în ale agriculturii și mișcării de bani, cum i se aduceau lăzile cu caltaboși, cum se făcea comanda pentru o sută de litri de palincă. Era vorba și de un vițel, de un purceluș, pentru împăratul, cum sunau vocile ce-l revelau ca pe un bun stăpân. Ce scandal, ce hai, câtă izbucnire de patimi, din ce obscure străfunduri, lovind într-un senior al locului ce-și chivernisea pivnița, hambarul, podul, acareturile în fine, cu cele
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
într-o lărgime fără repere, nu mai trebuie spus. Iarna bărbaților atîrnă de multe ceasuri, bijuterii de veston, ceasuri ale morților, ceasuri ale iubirii. Ceasuri din pași, din bătrîneți amînate și din obsesiva privire peste zare. Spre iarnă. Ceasurile servesc împăraților de mucava, avuților care închid în lada lor cu bani reflexe funebre - oare nu se-arată gloria Milionarului la o reuniune ce seamănă bine a parastas, Soldaților pe care lumea i-a pomenit așa și nu i-a fost, firește
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
Pavel Șușară După cum bine se știe, încă de pe vremea romanilor, schimbarea împăraților - prin extensie, a regimurilor - aducea după sine schimbarea capetelor vechilor busturi sau, la rigoare, înlocuirea în întregime a unei statui cu alta. Existența simbolică, în efigie, cea care prelungește o prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
Odobescu, pus în funcțiune aici, este compensația de la mai mare - unde a scuipat boierul, sărută Vodă Cuza. Locul unde s-a găsit, sub soare, un om mai puternic decît imperiul are ceva din lumea celuilalt tărîm. Mergînd cu jalba la împăratul, eroul acesta dintre munți, capată, zice-se, dezlegare ca el și al lui să-și facă singuri dreptate. Și de aici răscoală. Sfîrșită, firește, cu trădare. Însă lecția ei este - concluzia lui Odobescu - adevăratul iluminism, adevărata Școală Ardeleană. O ultimă
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
bronzuri romane, fresce pompeiene, unul dintre cele mai bine păstrate care etrusce, prea împodobitul sarcofag cunoscut sub numele de "Badminton"... Colecția este însă uriașă și relatează în detaliu istoria artei occidentale începând cu epoca de bronz și terminând cu domnia împăratului Constantin. Nenumărate obiecte au fost scoase din depozite și expuse acum într-un spațiu de dimensiuni impresionante pe care alte muzee și l-ar dori pentru întreaga lor colecție. Cele două manifestări temporare au reunit și ele sute de exponate
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
poporului român, numai contactul zilnic cu spiritul unei întregi națiuni, numai satisfacțiunea că fac eu singur ceea ce chiar dușmanii mei au recunoscut că nu poate face nimeni, numai aceasta mă scapă de urâtul ce m-ar prăpădi. După vorba unui împărat roman, simțesc că mă fac zeu, și simțind-o - îmi vine a râde."; Așa ceva nu existase în literatura română și nici chiar în celelalte" (Gustav Weigand). Despre educația în familie: "să le dovedești că româncele prin inteligența și prin silința
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
cel Mare, desprins dintr-o uriașă statuie pierdută, sau mici busturi imperiale din argint, lipsite de luciul gratuit al suvenirurilor ordinare, sînt peste tot prin oraș. Și turiștii se bucură de ele, mai cu seamă de degetele fără sanda ale împăratului din antichitatea tîrzie, destul de chinuite de mulțimea celor care le folosesc ca loc de odihnă sau de poză. La asta e bună istoria... De care, spuneam, Trierul nu duce lipsă. Porta Nigra, o impresionantă citadelă crenelată asortată lîngă un cîmp
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
Simona Vasilache Sînt împăratul lumii, am douăzeci de ani". Dacă e să fim sinceri, nu i-a împlinit niciodată. Nici măcar în poeziile unde se mai și moare puțin, și deloc în aproape teatru, aproape poeme, aproape povești, niște... instalații (sic!) care i-au apărut
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]