1,310 matches
-
grav avariat, și neputându-i veni în ajutor, stângul a capitulat și iată-mă prăvălit la dușumea, așteptând cu inima strânsă iminenta scurtare a părții superioare a corpului meu prăpădit. Dintr-un salt schizofrenicul a fost lângă mine. M-a înșfăcat violent de hăinuțele mele mototolite ținându-mă suspendat ca pe o găină jumulită apoi m-a trântit cu brutalitate pe masa chirurgicală, hotărât să-mi separe repede și degrabă fără anestezie căpățâna de restul corpului. Dar era un practician eminent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pătrunzi în sufletul meu, care acum este liniștit, îți dau cartea mea. Sunt norocos. Am reușit în sfârșit să realizez ceva interesant. În sfârșit, sistemul universal m-a înregistrat... Dacă rechinul care se freacă de chila ambarcațiunii mele m-ar înșfăca astăzi, lucrul n-ar avea importanță, din moment ce mai târziu ar fi găsită cartea mea. Dacă, dimpotrivă, aș ști că ambarcațiunea și jurnalul meu ar sfârși în flăcări, aș fi disperat, fiindcă ar dispărea impulsul meu de viață” . 12: Experiența Zhuangzi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
puțin crăcănată, iar când mă opream, lăsam geanta jos și mă uitam de jur-împrejur, să văd dacă mă bagă cineva în seamă. Dacă da, îmi frecam șalele și gemeam tare ioai, ioai sau mai înfundat mâh, mâh, iar dacă nu, înșfăcam geanta și plecam în pas săltat mai departe, în timp ce cântam în poiana verde veselie multă cu băieți și fete cântă cucii cântă cu-cu cu-cu aaa-a aaa-a odiridi odirdidina odirididina u-ha. Eram țanțoșă ca fata de împărat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
alint Vulturaș, îmi pansează genunchiul și cum zâmbesc când văd ce transport mă așteaptă. Las cofrajul cu un singur ou spart, plus merele, îmi îndes în geantă un xerox franțuzesc despre strategiile narative pe care Nelu mi-l împrumută și înșfac cu dreapta toarta unei sacoșe negre de sport, din vinilin ordinar, în care se lăfăie o jumătate de porc. În stânga țin strâns plasa cu borcanul și cadourile de la Fodori. Așa cobor de la etaj, șontâc-șontâc, împreună cu Vulturaș. Fără să scoatem vreun
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
două-trei vreascuri, ca o rândunică hărnicuță. Apoi acționez mai tehnic. Adun preț de două-trei zile toată crengăraia în spatele unui tufiș din stânga intrării, leg prada cu sfoara de la cepurile din tipografie și, când se întunecă destul de mult, mă strecor în parc, înșfac snopul și-l duc rapid în vizuină. Târâș-grăpiș, ieșim cu bine din iarnă. Mi-e limpede însă că problema încălzirii e atacată amatoristic, de parcă aș fi un soldat neinstruit. Lucru greu de înțeles, fiindcă stau toată ziua cu nasul în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să aduc căruciorul înapoi a doua zi și rezolvă el restul. După ce vârâm comoara în pivniță, Mircea pleacă acasă. În loc să mă prăbușesc, simt din senin că prind puteri și mă apucă o poftă năpraznică de acțiune, de parcă aș fi Superman. Înșfac căruciorul, zdroncănesc cu el prin toate gropile până pe Fucsik, unde dau o comandă scurtă lui Rigo și Cristi hai încărcați tot mă descurc singură, în timp ce Teri îmi face o cafea adevărată din Germania. Mai e un singur sac de cărbuni
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
rărunchii hua. Dar și așa, discret, pe muțește, într-o secundă, prind puteri și mă simt un fel de Nikita, G.I. Jane, Lara Croft sau Yu Shu Lien din Tigru și dragon. Arunc rucsacul în spate ca pe-un fulg, înșfac scurt, cu o mișcare hotărâtă sacoșele burdușite și pornesc în pas săltăreț spre casă. De multe ori, în timp ce străbat parcul, îmi dau drumul și fredonez voios, tot mai tare și mai neînfricat o-di-ri-di-di-na u-ha. Anamaria Beligan S-a născut în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
petrecea la farmacia spitalului - în zona neutră dintre oraș și spital -, unde lipseau medicamentele, feșile sau leucoplastul, dar mișunau sârbii, polonezii și ungurii cu consumabile. Când primeam telefonul cu parola „condică“ (ăsta era necesarul de materiale pentru fiecare zi), ne înșfăcam halatele de molton direct peste costumul steril și alergam, cum numai în Spitalul de urgență am mai văzut, spre farmacia transformată în duty free. E clar că nu nevoia strictă ne mâna (căci fiecare își avea chirurgul său), cât mirajul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
direcția. Nu. Eu mai am treabă pe aici. Uite cheia, îi zic, du-te înainte. Bine, mă duc, spune Vlad, aruncînd cheia în sus ca pe un ban, privind-o cum se rotește în aer, apoi întinde brusc mîna, o înșfacă din rostogolirea ei spre pămînt, desface palma și se uită la ea. Da, cade bine, surîde el, al naibii de bine! Să... Ar vrea să mai zică ceva, dar se oprește și mă privește surprins, cum stau cu ochii în jos, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cinci lei, dar înainte ca ea să fi atins banii, eu lovesc pîinea cu palma, trimițînd-o ca pe o săgeată printre rafturi, tocmai în magazie, peste niște borcane de iaurt, care fac un zgomot strident. Întind apoi mîna și-o înșfac pe vînzătoare de piept, trăgînd-o peste tejghea, în timp ce-i strig printre dinți: La închisoare era locul tău, criminalo, nu la raionul de pîine! O mai trag încă puțin peste tejghea, o văd cum își mărește ochii plini de groază, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nervozitate când îi văd expresia, așa că îmi chinui mintea să găsesc o ieșire din situație. Uite, știu că am zis că nu mai cumpărăm mobilă. Dar asta e altceva. Pe bune, când vezi așa un unicat, trebuie neapărat să-l înșfaci! Nu mai zic nimic și îmi mușc buza. Luke se apropie în tăcere de dulăpior. Își plimbă o mână pe blatul acestuia, apoi ridică un shaker de cocktail, cu buzele strânse. — Luke, am crezut c-o să te amuze! Și c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
i-l arăt și lui Becky...“ Se apleacă și scoate un teanc de reviste cu coperți lucioase. Brides. Modern Bride. Wedding and Home. Toate strălucitoare, suculente și îmbietoare, ca o farfurie cu gogoși lipicioase. — Dumnezeule! zic, sforțându-mă să nu înșfac lacomă una dintre ele. N-am citit încă nici o revistă de-asta cu chestii de nuntă. Nu știu nimic despre ele! Nici eu, zice mami imediat, răsfoind cu gesturi sigure un exemplar din Wedding and Home. Adică nu mare lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe o canapea de culoarea untului. — Mă întorc imediat, spune cordială. Între timp, puteți să vă uitați pe niște reviste. Suze și cu mine ne zâmbim încântate una alteia, după care ea se repede și ia Contemporary Bride, iar eu înșfac Martha Stewart Weddings. Dumnezeule, ador Martha Stewart Weddings. În adâncul sufletului, îmi doresc SĂ FIU Martha Stewart Weddings. Să mă strecor ușor în paginile revistei, în mijlocul tuturor acelor oameni ireal de frumoși, care se căsătoresc în Nantucket și Carolina de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care îmi zâmbește foarte amabil. Nu ați reușit să dați de lista pe care o căutați? Simt că ard de jenă. Nu pot în ruptul capului să recunosc că trăgeam cu ochiul la alții. — Ăă... păi... tocmai am găsit-o. Înșfac grăbită lista pentru Richard și Fay. Sunt prietenii mei. Richard și Fay. Îmi dreg glasul. Aș vrea să le cumpăr un cadou de nuntă. De asta am venit. Și, de asemenea, vreau să mă înregistrez și eu. — Păi, haideți întâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
viziune subită cu Richard și Fay holbându-se nedumeriți la mesaj, apoi unul la celălalt. Ei, asta e. Primesc patru castronașe de salată gratis, ce vor mai mult? — Așa. Acum haideți să ne ocupăm de lista dumneavoastră! spune Bud vesel, înșfăcându-mi cardul. Uitați formularul pe care trebuie să îl completați, în timp ce vă uitați cu atenție prin magazin... veți vedea că marfa noastră este împărțită pe mai multe secțiuni... — Aha. Și ce fel de... — Orice vas imaginabil, pentru gătit, pentru apartament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
privește victorioasă, de parcă tocmai i-am confirmat toate bănuielile. Nu! zic cu glasul tremurându-mi. Nu refuz să-l semnez! Semnez tot ce vrei! N-am de gând să te las să crezi că sunt ahtiată după banii lui Luke! Înșfac stiloul de pe masă și încep să-mi scriu semnătura pe prima pagină, atât de tare că perforez hârtia. — Becky, nu te prosti! exclamă Luke. Mamă... — Nici o problemă! Semnez orice nenorocită... de porcărie de... Roșie ca focul la față și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și mă opresc. Ia stai așa. Ce-a fost asta? Mă întorc și mă holbez la New York Times. Exact pe prima pagină sus, văd un semnal care trimite spre o pagină din mijloc, cu o mică fotografie a lui Elinor. Înșfac ziarul și dau repede la pagina menționată. Citesc titlul, CUM POȚI COMBATE OBOSEALA MUNCII DE BINEFACERE. Sub el este o fotografie a lui Elinor cu un surâs înghețat, pe treptele unei clădiri impozante și înmânându-i un cec unui tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Dumnezeule, a fost cât p-aci. Nu-mi vine să cred c-am scăpat așa ușor. — Hei! aud deodată o voce din spatele meu. Ia uite la astea! Sunt noi, nu? Peste umărul meu trece o mână cu manichiură perfectă, care înșfacă un tricoul de-al lui Danny de pe stativ, înainte să apuc să fac ceva. Îmi răsucesc capul și mă irit brusc. E Lisa Farley, o clientă dulcică, dar tare tâmpițică de-a lui Erin. Are vreo douăzeci și doi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
zice veselă nevoie mare. Hei, e foarte haios! Nu le-am mai văzut până acum. Adevărul e, spun repede, că încă nu le-am pus la vânzare. De fapt, trebuie să... ăă... să le duc înapoi în depozit. Încerc să înșfac tricoul, dar ea pleacă repede de lângă mine. Mă duc doar să mă uit un pic în oglindă. Hei, Tracy, ce zici de astea? Altă fată, îmbrăcată cu noua jachetă imprimată Dior, se apropie de noi. — De ce anume? — De tricourile astea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
strong. În cele din urmă ajung clătinându-mă de la greutate la parter, roșie la față și gâfâind. Sper doar că am luat tot ce trebuie. N-am găsit nici o minge gonflabilă în tot magazinul ăsta nenorocit, așa că până la urmă am înșfăcat și eu o canoe gonflabilă și l-am făcut pe bărbatul de acolo să mi-o umfle. Acum o am sub un braț, în timp ce în celălalt am un pouf cu Teletubbies și un coș Moses plin ochi, și cinci șacose
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rochie? Ai ochi foarte bun. — Ba nu, deloc! E groaznică! spun fără să mă gândesc și ea îmi aruncă o privire stranie. Adică, vreau să spun că avem o rochiță roz superbă care cred că ți-ar veni ca turnată... Înșfac repede umerașul. Imaginează-ți doar cum ți-ar sta cu asta! Sau cu asta, care se înnoadă la ceafă!... Amy Forrester se uită la mine cu ușoară nervozitate. — O iau pe asta. Vrei, te rog, să mă ajuți s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cânte „Rock DJ“, pentru că basistul lor nu poate să cânte decât la patru corzi. Așa că mi-au trimis o listă de melodii pe care pot să le cânte... O, fuck. Într-o secundă sunt în colțul opus al camerei și înșfac telefonul. — Mami! zic cu respirația întretăiată. Bună! Auzi, te superi dacă te sun eu mai încolo? Am puțină treabă acum. Dar, scumpa mea, trebuie neapărat să-mi aprobi lista de melodii! Îți trimit un fax? — Da. OK, da. E foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e OK. Pe bune... Mă opresc în clipa în care din colțul camerei se aude un zgomot egal și lin. Faxul lui mami. Arunc repede cutia pe canapea și mă arunc spre fax. Dar Michael e mai agil ca mine. Înșfacă pagina din aparat și începe s-o citească. — „Muzica pentru nunta Rebeccăi și a lui Luke. Data: 22 iunie. Locație: The Pines, Elton Road 43... Oxshott...“ Ridică privirea, încruntat. Becky, ce-i asta? Tu și cu Luke vă căsătoriți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
continuare șocat. Și negru de supărare. Simt un junghi cumplit. Nu pot să suport ideea ca Michael să fie supărat pe mine. Îmi bubuie capul și simt că mai am un pic și-mi dau lacrimile. Cu mâini tremurătoare, îmi înșfac geanta și-mi iau haina. — Ce faci? Glasul îi e și mai aspru. Becky, unde te duci? Mă uit la el și simt că îmi plesnesc creierii. Trebuie să scap. Din apartamentul ăsta, din viața mea, din porcăria asta îngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
reflexele men tale Încetățenite <endnote id="(vezi 282, 534 și 576)"/>. 3. Evreul cămătar În Europa de Vest și Centrală, prototipul profesional al evreului a fost cămătarul. Acesta și-a găsit Întruchiparea nu atât În personajul balzacian Gobseck (de la fr. gober = „a Înșfăca, a Înfuleca pe nemestecate”), cât În Shylock, bancherul nemilos din piesa lui William Shakespeare Neguțătorul din Veneția. „Shylock este o formulă generală, aplicabilă către toți ovreii În particular. Shylock este tipul judanilor !”, scria B.P. Hasdeu În 1865 <endnote id="(246
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]