1,815 matches
-
stup (18); viespe (16); galben (15); muncă (12); floare (11); zboară (9); înțeapă (8); durere (7); bondar (6); frică (6); polen (6); roi (6); zumzet (6); flori (5); muscă (5); mică (4); muncitor (4); rea (4); bîzîit (3); dulce (3); înțepa (3); zbor (3); alergie (2); dulceață (2); insecte (2); înțepătoare (2); mare (2); matcă (2); mușcă (2); primăvară (2); regină (2); sănătate (2); țep (2); vietate (2); ace; admirație; ajutor; albine; alergic; alergii; aripă; aripi; fără aripi; aripioară; ascuțit; au
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aripioară; ascuțit; au; august; binefacere; bîz; bîzîie; bzz; copac; crocodil; culoare; deduce; dibăcie; doare; drăguț; dungată; dungi; fagure; floarea-soarelui; fluture; foșnet; frumusețe; fum; furnică; furnicuță; galben cu negru; galbenă; gălăgioasă; gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi de albine; sare; sărut; sîrguință; stăpînă; strîngătoare; teamă; trîntor; țipă; țînțar; venin; veninoasă; viața; viață; vioaie; zburătoare; zgomot; zice; zumzăit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ascuțit; au; august; binefacere; bîz; bîzîie; bzz; copac; crocodil; culoare; deduce; dibăcie; doare; drăguț; dungată; dungi; fagure; floarea-soarelui; fluture; foșnet; frumusețe; fum; furnică; furnicuță; galben cu negru; galbenă; gălăgioasă; gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi de albine; sare; sărut; sîrguință; stăpînă; strîngătoare; teamă; trîntor; țipă; țînțar; venin; veninoasă; viața; viață; vioaie; zburătoare; zgomot; zice; zumzăit (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
demnitate; deștept; dichisit; divă; doamnă; dos; dulap; dușman; ego; plin de el; ele; Elena; fală; fată; față; fetiță; figuri; fundă; gagiu; gay; în grabă; fără griji; grijuliu; haine; Hermine; nicio idee; indignat; informare; ingrat; interesant; ipocrit; bine îmbrăcat; închipuit; înțelegere; înțepat; jegos; juvină; lacom; lăudat; lemn; lene; lucru; lumii; lumină; lună; Michael; mistocar; moale; modern; modest; motan; moțat; nas mare; navei; neadecvat; neatent; de nebăgat în seamă; nebun; neclar; necomunicativ; nedrept; nefudul; negativ; neînsemnat; de neîntrecut; neînțelept; neinteresant; de neatins; nemulțumit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
balenă; buburuză; bucurie; cară; carte; cărătoare; chin; ciudată; colonie; cooperare; deranj; desene; diabolică; dibăcie; dispoziție; drăguț; drum; durere; elefant; făptură; ființă; firav; firimitură; formica; forță; frică; gingășie; gîndaci; glas; grabă; grăunte; grăunțe; grijă; hărnicuță; hoață; indiferență; insectă mică; insecte; înțelepciune; înțepa; lemn; lucru; mama; mazăre; măgar; mărime; mere; microscop; micșorare; mîncărimi; mulțime; muncește; munte; mușcătură; natură; necuvîntătoare; nesemnificativ; nimic; paznic; perseverență; picior; plăpînd; prieteni; punct; punct negru; puternică; rapiditate; repede; sare; semințe; senzație; sîrguincioasă; sîrguincios; sprintenă; stimă; stol; trudă; unică; urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să nu te gîndești; glumă; grea; greu; happy; iartă; idiot; a ierta; incomodare; indecis; a indigna; indispune; a se indispune; indispus; inerva; infect; inimă; intenționat; invidia; a irita; ivită; îmbrînci; încredere; încruntat; îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu te gîndești; glumă; grea; greu; happy; iartă; idiot; a ierta; incomodare; indecis; a indigna; indispune; a se indispune; indispus; inerva; infect; inimă; intenționat; invidia; a irita; ivită; îmbrînci; încredere; încruntat; îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sunteți în această situație. Trebuie să aveți scaun regulat și să evitați constipația. Dormiți mult. Procesul metabolic care îndepărtează surplusul de sebum din piele se produce în timpul somnului, între orele 22 și 2 dimineața. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu înțepați și nu stoarceți coșurile. Renunțați la machiaj, dacă se poate. Dacă nu se poate, nu folosiți decât produse care se aplică pe față cu ajutorul unui burețel sau cu un penson în prealabil înmuia te ușor în apă și demachiați-vă
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
apoi împotriva femeilor nou acceptate ca parte a grupului. De exemplu, să luăm un grup de bărbați care stau pe un culoar la birou. Zeflemeaua lor se concentrează asupra defectelor fiecăruia, cu scopul de a face glume și a se înțepa. Unul îl întreabă pe altul: „Încă te mai suportă la cursurile de golf?”, la care celălalt răspunde: „Au aflat că am jucat o partidă cu tine și m-au exclus pe viață”. Ambii chicotesc. Gluma n-a fost foarte amuzantă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
fructele au ceva din senzualitatea femeii; piersicile au pleoapele umflate de somn, "ca de o tainică dorință", sarea foșnește senzual, piperul este subțire și isteric, fesa femeii este ca o piersică coaptă, în loc de ochi, ea poartă căpșuni și țâțele sunt înțepate de tăuni. Poetul este un rafinat al gusturilor și al emanațiilor olfactive, stimuli care îi dau beții și posibilitatea evadării: și deodată somnul pe frunte, ca o "pată" îl va trece dincolo, în lumea lui. Ca și Ilarie Voronca, închină
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despletea ca salcia de plâns". Natura participă la durerea mamei "frunza se lovește înduioșată, pietrele se macină sonor, ramurile se descărnează de fructe". Un sentiment blagian de liniște absolută încheie poemul: "Și de-atâta încordare și tăcere/ Iarba se aude înțepând bocancii/ și trecând prin piepturile celor șase". Poemul asimilează structura blestemului ce are, de-altfel, în literatura noastră, o străveche tradiție: "brațele-i ca vreascurile codrilor să se usuce,/ pașii să-i rămână nemișcați ce lemnele,/ numele între tâlhari să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la o distanța seculară de cea occidentală! sunt condiții sine qua non. Oricum băieții "de dreapta" români atacă pervers și instrumentalizat mediatic, politic. Cum spunea, odată, Nietzsche, nu e treaba noastră să fim "alungă muște". Muștele vor fi și vor înțepa. Impotență a exercitării puterii, impotență a unei perspective asupra puterii. Puterea nu e scop, ci funcție! E dinamică, e mod de a fi în adevăr și e mod de a exercita dreptatea. Cunoașterea e putere în anumite condiții și condiționări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
l-or lăsa în pace. Cînd simți ferbințeală la obraz e semn că ai dușmani mulți, care te grăiesc de rău; tu te spală cu apă cu oțet și urzică moartă, că-ți trece, iar gura dușmanilor nu va mai înțepa ca urzica vie, ci va tăcea ca cea moartă și va fi ca oțetul tăiat. Nu mînca pînea din care a mușcat altul dacă vrei să nu-ți devie dușman. Se crede că cel ce poartă la sine os de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crăciun [14 noiembrie] și la Trei Sfetitei* [30 ianuarie], se ține trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în toate zilele mari la naș pînă a împlini nouă ani, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături. Nu lucra în Joia Apelor [a noua joi după înviere], că e rău de înțepat. Judecată Cînd cineva are judecată cu altul, își face o ață de cînepă de vară și, după ce a descîntat-o, se încinge cu ea peste mijloc, la genunche, la gleznele picioarelor, la mîni, la coate și la gît, aceasta spre a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
minciuna prin sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a astupa gura dușmanilor, se leagă ațele cînd se începe pînza de țesut. Cînd pui la învălit pînza, dacă jărbiuțele vin sub fuscei, ajunge bă tă tura la pînză, iar de se întîmplă că vin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semicilindru, pe trup un pardesiu, sau un semi-palton ușor. Ghete subțiri, corecte, încheiate anacronic cu nasturi, călcau de-a dreptul pe zăpadă. Melonul și semi-paltonul băteau în verdele lucrurilor prea vechi, prea lustruite, deși ținuta omului era de o corectitudine înțepată de mare gală. Contrastul între acest om și restul trecătorilor era așa de izbitor, încât te gândeai pe dată la un boier scăpătat, inadaptabil, la unul din acei aristocrați arheologici și plini de ceremonii, care înfruntă mucegaiul anilor și pe
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
market, "se ducea prin centru să fure camerele foto și mobilele turiștilor" etc.), pregătindu-și "ascensiunea pe treptele lumii interlope". "Marcu", un personaj "de rezervă", cum se va vedea e "doar" obraznic, în limite, s-ar zice, cunoscute și acceptate (înțeapă un coleg cu un ac de seringă, sparge un geam cu mingea, la fotbal, sare prin balconul de la apartamentul blocului), în vreme ce "Cornel", un copil care, ca atîția alții, văd la televizor "cum arată binele", vrea să devină un "supererou", imaginînd
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o să stea sechestrat în cameră, mama aducîndu-i farfuria cu mîncare la orele de masă. Dacă avea nevoie la baie, trebuia să bată de trei ori în ușă. La drept vorbind, o merita. Săptămîna asta mai făcuse una. Pe holurile școlii, înțepase pe unul în fund, cu un ac de seringă rătăcit prin buzunar. De fapt, nu era chiar rătăcit. Timp de cîteva zile și-a dorit să devină medic, așa că avea nevoie de un astfel de instrumentar. Și tipul și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de bara din spate o mașină care împiedica trecerea lejeră spre intrarea în scara unde locuia, nu face altceva decît să-și zgîrie mîinile, umflîndu-și și înroșindu-și inutil fața. Ca omul-păianjen, a intrat în laboratorul școlii ca să se lase înțepat de un păianjen rătăcit pe lîngă o eprubetă. Cum laboratorul nu era dotat cu gîngănii exotice care să mișune prin cuburi din sticlă, așa cum văzuse în filme, Cornel a apreciat că un păianjen găsit lîngă o eprubetă trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
copios cu tot felul de substanțe linse din eprubete, ci din simplul motiv că murise. Nici unul viu nu i-a fost de folos, deoarece, așezîndu-l pe braț, micuțul a fugit rapid pe pielea repede și a dispărut înainte de-a-l înțepa, cum s-ar fi cuvenit, și înainte ca băiatul să-l repună pe traseu, încît, din enervarea unei a doua încercări, să-și facă treaba. Apoi s-a gîndit că-i inutil să mai caute păianjeni, căci laboratorul și eprubetele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
al tatii și ni l-a adus. Da' uite la ăsta! a spus Radu, înșfăcînd de pe alt raft un pumnal într-o teacă vișinie cu un model dintr-un metal aurit. A scos lama strălucitoare din teacă și l-a înțepat în fund pe Alin. Alin a țipat, frecîndu-și partea vătămată. Radu n-a fost mulțumit. Nu-i adevărat. I-o imitație. Dar tot doare. Nu contează. Se confiscă. Cît poate lua băiatu' pe el? Ai idee? Nu-l dau. E-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]