74,982 matches
-
a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul autorității sau instituției publice prevăzute la alin. (4) nu sunt limitative. (6) Autoritățile și instituțiile publice pot identifica și implementa și alte măsuri pentru a preveni încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul autorității sau instituției publice, care sunt considerate adecvate domeniului de competență. Articolul 29 Rubrica nr. 25 „Număr practici sau proceduri instituționale care
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul autorității sau instituției publice, care sunt considerate adecvate domeniului de competență. Articolul 29 Rubrica nr. 25 „Număr practici sau proceduri instituționale care pot conduce la încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită în activitatea funcționarilor publici“ din tabelul nr. II „Implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/ standardelor de conduită a funcționarilor publici în cadrul autorităților
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
profesionale a funcționarilor publici și a normelor/ standardelor de conduită a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice“ cuprinde numărul total al practicilor sau procedurilor instituționale identificate de către consilierul de etică în îndeplinirea atribuțiilor care pot conduce la încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită în activitatea funcționarilor publici. Articolul 30 Rubrica nr. 26 „Descrierea pe scurt a practicii sau procedurii instituționale“ din tabelul nr. II „Implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
Implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice“ cuprinde practicile sau procedurile instituționale identificate de către consilierul de etică în îndeplinirea atribuțiilor care pot conduce la încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită în activitatea acestora. Articolul 31 Rubrica nr. 27 „Număr sesizări și reclamații analizate de consilierul de etică, formulate de cetățeni și ceilalți beneficiari ai activității autorității sau instituției
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
autorităților și instituțiilor publice“ cuprinde numărul total al chestionarelor aplicate cetățenilor și beneficiarilor direcți ai activității autorității sau instituției publice de către consilierul de etică. Articolul 34 Rubrica nr. 30 „Măsuri adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită“ din tabelul nr. II „Implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice“ cuprinde măsurile
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
Implementarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice“ cuprinde măsurile implementate la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici. Articolul 35 Informațiile prevăzute la art. 11-34 se sintetizează de către consilierul de etică din cadrul autorității sau instituției publice pe baza rezultatelor activităților desfășurate
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
publici împotriva cărora au fost formulate sesizări de către avertizorul în interes public, astfel cum este definit la art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii. Se menționează numărul de funcționari publici pentru care procedura de cercetare administrativă a fost finalizată în anul pentru care se realizează raportarea. Articolul 48 (1) Datele cuprinse în rubricile nr. 3 și 4 din tabelul nr. II „Capacitatea
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
publici; c) normele/standardele de conduită a funcționarilor publici; d) alte norme juridice încălcate; e) niciuna dintre categoriile predefinite, prevăzute la lit. a)-d) 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Număr practici sau proceduri instituționale care pot conduce la încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită în activitatea funcționarilor publici Descrierea pe scurt a practicii sau procedurii instituționale Număr sesizări și reclamații analizate de consilierul de etică, formulate de cetățeni și ceilalți beneficiari ai
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
cetățenilor și beneficiarilor direcți ai activității autorității sau instituției publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relația directă cu publicul sau opinia acestora cu privire la calitatea serviciilor oferite Măsuri adoptate pentru înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au favorizat încălcarea principiilor aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și normelor/standardelor de conduită 25 26 27 28 29 30 Anexa nr. 2 la metodologie Formatul de raportare privind implementarea procedurilor administrativ-disciplinare aplicabile funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice I. INFORMAȚII
METODOLOGIE din 11 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250448]
-
pe rolul instanțelor judecătorești, competență ce aparține puterii judecătorești. În caz contrar, instanța constituțională ar soluționa cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești. ... 12. În fine, mai susține că orice imixtiune a altor autorități în actul de justiție conduce la o încălcare nepermisă a principiilor constituționale. Interpretarea modului de aplicare a dispozițiilor legale revine autorității judecătorești, conform art. 124 și 126 din Constituție, iar în vederea aplicării unitare a legilor, Înalta Curte de Casație și Justiție pronunță decizii în soluționarea recursurilor în
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
acestea sunt asimilate unor bunuri, statuându-se că noțiunile de „bun“ și „proprietate“ au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde și alte drepturi și interese patrimoniale“. ... 10. Autorii excepției invocă și încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituție, sens în care fac referire la importanța socială a muncii personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, astfel cum rezultă din art. 2,59 și 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele nr. 3.003/2/2018 și nr. 3.000/2/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în măsura în care se reține că aplicarea prevederilor normative contestate ar putea crea o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 41 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție. În Dosarul nr. 3.958/2/2018, se pronunță doar cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. În dosarele nr. 5.471/2/2018, nr.
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
categorii profesionale, dar și necesitatea lui. În sensul celor arătate, a fost invocată Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002. ... 22. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin.
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
stabilească faptul că arestarea sa a fost nelegală. Susține că, dacă s-ar accepta interpretarea instanței supreme, nicio persoană arestată, ulterior achitată, nu ar putea să primească despăgubiri pentru perioada cât a fost privată de libertate, ceea ce este o încălcare a spiritului Legii fundamentale și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, face o comparație între regimul juridic al răspunderii civile delictuale și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
procedură penală, se ivesc temeiuri noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. Consideră, în esență, că norma procesual penală criticată este neconstituțională, fiind de natură să îngrădească liberul acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că textul criticat inhibă complet posibilitatea reparării prejudiciului cauzat prin privarea nelegală de libertate, dacă nelegalitatea nu a fost constatată explicit prin acte jurisdicționale întocmite în cursul procesului penal, astfel că în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
fără niciun drept la despăgubire ori de câte ori autoritățile statale ar dori acest lucru. Or, dreptul la despăgubiri nu constituie un instrument juridic de garantare a libertății individuale (circumscris cazurilor și condițiilor prevăzute de lege), ci de reparare a încălcării acesteia. ... 27. Curtea a reamintit, de asemenea, în Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, că rațiunea și finalitatea existenței statului se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție, iar printre acestea se numără și
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
intrinsec legate între ele. Aceste dispoziții constituționale reprezintă temeiul pentru justificarea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. Totodată, având în vedere obligația statului de a valoriza dreptatea, Curtea a constatat că încălcarea inviolabilității libertății individuale în ipoteza normei examinate constituie o eroare judiciară în sensul art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție. ... 31. În consecință, Curtea a reținut că recunoașterea dreptului la despăgubiri în cazul privării nedrepte de libertate nu este
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
conform art. 18 din Codul de procedură penală, pentru a obține o soluție de achitare, care dă dreptul la despăgubiri. Însă dreptul la repararea pagubei este și rămâne garantat în situația în care privarea de libertate a fost dispusă cu încălcarea legii într-o cauză soluționată prin aplicarea motivelor de încetare a procesului penal sau prin condamnarea persoanei. ... 34. De asemenea, Curtea a reținut că, în ipoteza privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale. ... 23. Curtea Constituțională, prin aceleași decizii, a respins și criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul procedural discriminatoriu, din perspectiva accesului primarului la dublul grad de jurisdicție prin raportare la ceilalți cetățeni sau
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
de la data pronunțării hotărârii instanței, în condițiile alin. (5) al art. 69 din Legea nr. 215/2001 [s.n.: în prezent, art. 160 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019]. Prin urmare, nu s-a reținut nici pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, deoarece principiul egalității și al nediscriminării impune, pe de o parte, instituirea unui tratament juridic egal/asemănător pentru situații egale/echivalente, dar și justifică, în egală măsură, instituirea unui regim juridic diferit pentru situații care se deosebesc
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că textul de lege criticat instituie posibilitatea persoanelor interesate să conteste, pe calea apelului, hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță, astfel încât nu se poate susține încălcarea prevederilor constituționale care garantează accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, existând reglementată posibilitatea legală de a accede la o instanță judecătorească și, mai mult, de a supune hotărârea pronunțată de aceasta controlului unei instanțe ierarhic superioare
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
mod imperios existența mai multor grade de jurisdicție și nici exercitarea acestor căi de atac de către toate părțile din proces. ... 18. Cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. ... 19. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), art. 53, art. 124 alin. (2) și art. 136 alin. (5), autorul excepției nu arată în ce constă această încălcare. În aceste condiții, Curtea reține că simpla enumerare a unor
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
și în prezenta cauză. ... 19. În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2), art. 53, art. 124 alin. (2) și art. 136 alin. (5), autorul excepției nu arată în ce constă această încălcare. În aceste condiții, Curtea reține că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
cadastru și publicitate imobiliară, aspect ce nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate. Pe de altă parte, se arată că suportarea unor cheltuieli judiciare sau faptul că există mai multe litigii cu privire la același bun nu echivalează cu încălcarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, invocarea lipsei celerității judecării unor astfel de cauze excedează controlului exercitat de Curtea Constituțională. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 26 iunie 2019, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007. În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]