20,977 matches
-
că face epigrame. Rasele inteligente care fac comerț de mii de ani se ocupă și cu scrisul, citesc cărți. Comerțul merge cu poezia... - Hermes? exclamă Babis, care avea lecturi. - Da, Hermes, care circulă, poezia ca și filozofia vin cu corăbiile încărcate cu mirodenii... Poezia și filozofia, spun, sunt ca femeile răpite... în antichitate, femeile erau fericite când erau răpite și duse încolo și-ncoace pe corăbii, mai vedeau și ele lumea, ultima modă, nu?... - Așa-i? face Babis râzând și întinzându
Cifra norocoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8757_a_10082]
-
nepot, de altfel, al consulului rus) a unor personalități politice de primă mână este determinantă, cât înzestrarea acestora cu un talent al povestirii ieșit din comun. Generalii cu sânge nobil și cu abilități legendare - Vessiolkin sărea, la Capșa, peste masa încărcată de pahare cu șampanie fără să atingă vreunul - se întâlnesc cu cartofori isteți de provincie care se dedau la răsfățuri monden-amoroase bucureștene - conu' Cocriță, eroul unei riscante partide de poker, în urma căreia se alege cu câteva serioase acuze de asasinat
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
fără însușiri, cu propriul lui vis mare, care apare transformat într-o ploaie de mărci poștale, asemeni unui nor de confetti. În serviciul tuturor, ignorat cu desăvîrșire de majoritatea, el reapare redimensionat în episoade care-i conferă o măreție pasageră, încărcată de ictusuri ironice. Primește o decorație importantă din partea regelui Etiopiei, din greșeală, trece prin brațele unor frumoase femei și devine milionar grație timbrelor pe care le "colecționează" soția sa de la familiile evreiești deportate. Jan Dite reprezintă acel spin doctor prin
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
unei suite de ședințe de psihanaliză) și cea a prietenei părinților, în relatare indirectă. De aici se creează impresia de imprecizie și mister, ca și cum spectacolul vieților ar fi abia ghicit dincolo de perdeaua și draperia amintirii, fluide amândouă. O anume patină încarcă narațiunea de o atmosferă desuetă, care dă iluzia de roman sentimental, poate chiar patetic, iluzie realizată printr-o strategie rafinată a psihanalistului care învăluie prin dezvăluire și viceversa. O asemenea strategie aplicată ca tehnică narativă adâncește misterul, căci secretul nu
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
praznicul cel mare de a doua zi. Am făcut la stânga pe o ulicioară. - Mai e mult? - Tucă! mi-a răspuns Stancio, împingând cu umărul o portiță într-un gard de nuiele. Am văzut în fundul ogrăzii o casă cu streșini joase, încărcate de zăpadă. Era lumină la fereastră. Un câine a hămăit de câteva ori și ușa s-a deschis: în privazul ei luminat s-a ivit o femeie tânără și, la spatele ei, un moșneag. - Stancio! a strigat femeia, c-o
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
după sine neputința de a mai prelucra artistic un sentiment. și astfel se cade în tărîmul extraestetic al traumelor relatate pe viu. Consecința e o reacție de inhibiție dictată de nevoia de protecție. Închizi cartea spre a nu te mai încărca cu durerile autorului, așa cum, de pildă, eviți băuturile prea tari sau parfumurile prea stridente. Tocmai de aceea, în cazul volumelor de memorialistică penitenciară, valoarea lor e cu precădere una documentară și nu una literară. Ce spune autorul contează, nu maniera
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
actorul își configurează personajele pregnant. Le investește cu adevăr și semnificație. Indiferent că sunt tragice sau comice, bune sau rele, că ascund sau dezvăluie sunt totdeauna expresia unor acumulări interioare îndelungi. Îl bănui pe Victor Rebengiuc că e în permanență încărcat de energii implozive, strunite probabil cu greu, premeditat, pentru a le folosi cu o dezlănțuire miraculoasă când e provocat. Am auzit uneori spunându-se că e un ins dificil, complicat, morăcănos, înclinat să pună bețe în roate, să iște conflicte
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
și fragedă, murmuri!// Cui să mă dărui blând, cu pasul crud/ În ierburile ude de lumină?/ Sinceritate, unde se termină/ Zborul rotund pe care ți-l aud?" Dacă prezentul (vârsta adolescenței) este privit și savurat din perspectiva viitorului, trecutul este încărcat în imaginar de o voluptate sănătoasă a traiului rural. Ca și Eminescu, tânărul Brumaru are pulsiuni paseiste, iar trecutul este în viziunea lui o bucurie a simțurilor și a simplității vieții. Poemul devine mica simfonie a unui mod de viață
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
în plin proces de industrializare forțată, într-o epocă în care toată lumea proslăvea isprăvile fruntașilor în producție și îi denunța pe chiaburii din mediul rural, poetul descrie frumusețea cvasi-sălbatică dar sublimă a traiului la țară, din alte vremuri. Versurile sunt încărcate de voluptatea senzorială care va deveni principala caracteristică a poeziei lui Emil Brumaru. Pe măciulii gustoase de maci, într-a amiezii,/ Urca domol cireada de buburuze roșii/ Umflați cu știr de steve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
a unui infern (antiutopia), care să fie plasată într-un spațiu real, imaginar sau într-un anumit timp, și care să fie descrisă în termenii unei călătorii imaginare, verosimile sau nu." (pag. 17) De aici începând, discursul tânărului critic se încarcă de precauții și de mici corijări ideatice. Cum ar fi aceea că - sub aspectul intenționalității - un atât de ferm purism literar nu e adecvat. Nici o utopie nu se încheagă strict din necesități evazioniste și nu se limitează la un estetism
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
-i lăsa pe alții să muncească, să producă și să administreze bunuri. Există "săraci" care își trăiesc viața ca musafiri pe Pământ: ei locuiesc în camere confortabile fără să aibă o casă a lor, merg cu mașina fără să se încarce cu grija de a fi proprietarii unei mașini, se bucură de pomii înfloriți primăvara fără să fi plantat vreodată vreun pom. Ca musafiri pe Pământ ar trebui să trăiască numai artiștii, pe care merită să-i ocrotim și să-i
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
poezia lui Eminescu era proprietatea familiei Eminovici. Am înțeles mai bine de ce copilul Mihai își putea permite să se oprească pe malul lacului și să-l contemple, fără teama că apare vreun paznic gata să tragă în el cu pușca încărcată cu sare. ... Astă-vară stăteam culcat în iarba din grădina mea și mă gândeam cu dragoste la șopârlele, la greierii, la fluturii care îmi însuflețeau grădina. Le rugam pe albinele specializate în polenizarea cireșilor să-mi polenizeze și prunii, ale căror
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
scriitori anticonservatori (în care a apărut), Malraux deținea prioritatea, prezența lui decidea ce se va face, observă și Drieu La Rochelle Era un temperament vivace, apt să ia iniațiativa, dar avea și căderi în melancolie, în plus mișcările lui erau încărcate adesea de teatralitate. I se acorda spontan funcția de conducător, de călăuză. Marile mitinguri antifasciste au fost organizate de el, împreună cu Gide. Arthur Koestler insistă pe predilecția lui pentru ceremonial și taină. Venit să-i ceară o participare la o
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
independență. Se pot distinge mai multe trepte ale desprinderii. Surprinde modul în care înțelege documentarea. El nu se supune automatismului realist, impus de o doctrină. Părând că împrumută norme ale reflectării literare într-un program, el se amuză substituindu-le, încărcându-le cu un alt sens decât cel prevăzut. Mă rezum de aci inainte în aceste disocieri doar la Malraux, situându-l deocamnadată între paranteze pe Drieu. După ce revista NRF (Nouvelle Revue Francaise) a tipărit romanul Les Conquérents, redacția a fost
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
mai slab al ei, joacă pe cartea unui examen moral, a unui caz de conștiință, încît o clipă poți avea impresia că te afli în piesa lui Camil Petrescu, Jocul ielelor și că și jurnalista "a văzut idei". Regizorul o încarcă cu prea multe scrupule pentru un profesionist al manipulării opiniei publice chiar într-un sens pozitiv, transformînd într-un caz de conștiință luarea unei decizii în privința susținerii sau nu a campaniei senatorului Jasper care-i acordase darul otrăvit al exclusivității
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
impecabil al mașinii de tocat destine, efectul pe care-l produce munca operativă i se înfățișează acum direct, este un film lipsit de imagini, ca o piesă de teatru ascultată la radio, dar nu mai puțin intensă. Viața celor doi, încărcată de acestă tensiune dramatică mai puternică decît cea aparținînd scenei, invadează viața seacă a acestui celibatar care-și poartă hanoracul peste costum și al cărui aspect ascetic ascunde un deșert de tristețe și monotonie. Wiesler asistă la proliferarea răului al
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
Flora se simte o atitudine participativă, tentația de a privi lumea prin ochii acestor personaje, de a le înțelege personalitatea dincolo de comportamentul banal și aparenta lor lipsă de miză în contextul social al timpului. Rezultă de aici o poezie gravă, încărcată de tensiune, a cărei semnificație constă mai degrabă în ceea ce se ascunde dincolo de cuvinte. Ca și alt scriitor bănățean, prozatorul Daniel Vighi, Ioan Flora are capacitatea de a redesena destine, prin simpla înșiruire a obiectelor din arealul celor în cauză
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
un dublu soclu, cvasi-brâncușian, de lemn și de piatră, lucrare figurând în catalogul italian (2004) și în cel francez (2006). La un ceas sapiențial al carierei sale, pictorului de altădată îi procură o intensă plăcere "să pună în operă" materiile încărcate de poetica arhaicității, cele pe care le oferă, îndeobște, o veche gospodărie țărănească. Alături de Drumul robilor închipuit de țepii unei mari grape, stă un Cuplu adamic, uriaș și hirsut, cioplit din bardă și garnisit cu piroane, pene și scoici. Pe sub
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
născut la Timișoara în 1939. La început a cochetat cu muzica din ipostaza autodidactului. Apoi și-a instituționalizat vocația pe băncile Conservatorului bucureștean unde i-a avut profesori, printre alții, pe Mihail Jora și Constantin Silvestri. A urmat o perioadă încărcată de aventuri creatoare și detente boeme, în care a dirijat orchestre de notorietate, precum cele ale Radioteleviziunii, Cinematografiei, Electrecordului, dar când a fost și șef de big-band-uri în marile restaurante bucureștene; când a compus muzica la peste 25 de filme
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
sau, pur și simplu, ghiduri turistice cu informație bine structurată, cu imagini minunate despre, să spunem, bisericile săsești din zona Sibiului. Și asta de ceva vreme, nu acum, doar fiindcă Sibiul este, în acest an, Capitală Culturală Europeană. Locurile sînt încărcate de mister, de un anume tip de austeritate, sînt atrăgătoare prin poveștile pe care le conțin, prin faptul că devin, în fond, certificatul existenței și tradiției îndelungate. Aceste locuri atît de palpabile mărturisesc întru redescoperirea identității, atît de disprețuită în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
Iată de ce, cu toate că Mureșan scrie bine, el nu scrie încă adevărat. Are o ureche sintactică perfectă, dar alunecă în fandoseli stilistice la a căror vedere cititorul se scutură înfiorat. Întîi de toate, se simte pornirea aproape irepresibilă de a-și încărca textele cu oțioase figuri de stil, manie ce le împrumută acestora aerul unor alcătuiri specioase, sufocate de zorzoane calofile. Prea multe volute și prea dese piruete stilistice, într-o risipire de energie ce nu e răsplătită de mesajul pe care
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
Ghearele fine întipărite pe neaua nu de mult trainic așezată. O crustă de zăpadă care îngemăna sus două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte... uneltele... cutiile de ulei - unde am urinat discutând împreună. Grafia clară pe piatra netă în decorul încărcat de omăt. * Mulți băieți înghesuindu-se duminica la poarta unei școli de munte (fete). Vorbeau peste gard cu mâinile agitându-se cu o mare iuțeală. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali ca "li se bat turcii la gură
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
să schimbe nici o literă și dă hasna. Piațeta care la Istanbul putea să aibă fântâni și să fie mărginită de minarete și palate devine în românește maidan. Fraier, care în germană înseamnă cu seriozitate om liber, dar și logodnic, se încarcă la noi de un dispreț atoatecuprinzător. Iar bine cunoscutul șmecher care a făcut o carieră de-a dreptul existențială în limba română provine dintr-un nevinovat schmecken însemnând bun la gust, care a dat, ce-i drept, un derivat care
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
e trecut prin prisma sacrosanctei ideologii spre a dobîndi o fasonare "principială". Ceea ce acum ne apare drept o grotescă echilibristică verbală pe "linia" partidului, unica permisă, de altminteri, să capete expresie publică, era în acei ani grei o normă obligatorie, încărcată de sumbre amenințări în cazul celei mai mărunte abateri: "Cum se împacă activitatea de îndrumare a Uniunii și organelor ei, în spiritul liniei partidului cu libertatea? - și în continuare ar putea, după logica sa, spune (Beniuc îl are în vedere
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
și e Chiva. Și mai cine? N-o să ghiciți: "Și am așteptat altceva./ Și altceva a venit imediat./ Din divizia B, din subteranul memoriei, a venit la Brașov cea mai frumoasă echipă din țară./ Era o echipă fără vedete,/ dar încărcată cu iubire ca un detonator.// Galeria Rapidului a cântat într-una./ N-a fost un scor grozav pentru ei,/ dar galeria lor cânta, cânta într-una - / și era o galerie mare și colorată - / un sfert de stadion vișiniu.// Nu țin
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]