384,087 matches
-
care ne amintim cam rar atunci când vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
aia nu m-am mai spălat pe mână! - Ce a însemnat Parisul pentru dumneavoastră? - A fost, poate, șansa mea de a nu mă pierde așa, ca un profesoraș de desen și caligrafie prin vreun orășel de provincie. După asta am început să expun des și să primesc diferite premii, care mi-au permis să mă dezvolt ca artist. Acolo m-am recules, mi-am pus ordine în gânduri, reușind să elimin tot ce era dăunător și să păstrez ce era bun
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
nici nu mai dorm nici măcar pe taburetul din bucătărie unde am domiciliu forțat, fiindcă o imit în somn pe Gabriela Vrânceanu-Firea prezentând la Antena 1 săptămâna pătimirilor noastre existențiale. E a șaptea noapte de când „dorm” rezemat de perete și, culmea, încep să visez chiar și în poziția asta. Văd mulțimi de oameni buimaci privind pe pereți, parcă niște tabele - că e cam haos și nu se vede bine -, care citesc nu-știu-ce, își fac trei-patru cruci scuipându-și în sân, mai citesc
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
-mi păstrez sărăcia și independența sufletească”. Galaction nu are cum să nu-și dea seama de alunecarea accelerată a României spre comunism și de situația poporului său cotropit: „... lanțurile văzute și nevăzute pe care le purtăm de gât”. Foarte curând, începe să fie decepționat că „sărmanele sale idealuri democratice”, umanitariste, nu-și găsesc împlinirea în noua societate, așa cum spera. Când află că Blocul Partidelor Democrate (B. P. D., condus de comuniști) vrea să-l „aleagă” deputat, exclamă aproape îndurerat: „E cazul
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
o falsă democrație, atitudine pe care Galaction n-o ignora, chiar dacă nu se pronunță mai clar împotriva ei. El e pe deplin conștient că noua postură (pe care o acceptase) îl pune în cea mai proastă lumină: „... de aici încolo, încep să fiu, dacă nu odios, cel puțin atacabil.” Avea perfectă dreptate. Diaristul vorbește despre foametea din1946-1947, când într-un sat din Moldova au fost 20 de înmormântări într-o săptămână. Toți decedații erau morți de foame, în timp ce în Italia, „americanii
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
Două ziare centrale și un post de televiziune au anunțat săptămîna trecută demisia lui Cornel Nistorescu de la EVENIMENTUL ZILEI și trecerea cunoscutului cotidian în proprietatea trustului de presă Ringier. Informațiile proveneau, zice-se, din surse din interiorul ziarului. Speculațiile au început fiindcă două zile la rînd comentariul lui Nistorescu a lipsit din Bulina roșie. Zvonurile au alimentat la rîndul lor alte zvonuri, încît marți 30 septembrie, mare parte din echipa Evenimentului era convinsă că ziarul devenise proprietatea trustului Ringier și că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
arată cu totul altceva. În mecanismul de propagandă și dezinformare s-a produs o defecțiune: timing-ul ieșirii la rampă și al împărțirii cadourilor nu prea corespunde unui calendar eficient. Dacă acum, cu un an și jumătate înainte de alegeri, au început să secătuiască vistieria, ce se va întâmpla, pentru Dumnezeu, în iarna și primăvara lui 2005, când vor avea loc alegerile? Ori și-au pierdut mințile, ori, de spaimă, au început să-și taie, febril, venele. Înclin spre a doua ipoteză
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
Dacă acum, cu un an și jumătate înainte de alegeri, au început să secătuiască vistieria, ce se va întâmpla, pentru Dumnezeu, în iarna și primăvara lui 2005, când vor avea loc alegerile? Ori și-au pierdut mințile, ori, de spaimă, au început să-și taie, febril, venele. Înclin spre a doua ipoteză — pentru că prima e verificată demult. Ivirea unui concurent serios, prin alianța PNL-PD, a avut efectul uneri izbiri cu capul de zid, într-un peisaj în care pesedeii vedeau doar un
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
este dat afară din redacția “Perpendiculaire”-i, sub acuzația de a împărtăși principii reacționare. Foarte interesant este că tocmai această carte, “fascistă” sau măcar “reacționară”, apare nominalizată pe traseul avangardei literare europene conceput de redactorii lui “Magazine littéraire”5, traseu început în 1830 cu Hernani și cuprinzînd, pînă la menționarea autorului Particulelor, încă vreo treizeci de autori, printre care Baudelaire, Rimbaud, Barthes, Foucault, Deleuze sau Fukuyama. Scriitor de-acum notoriu, militant, Houellebecq provoacă un scandal încă și mai mare anul trecut
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
nu lipsit de importanță: disprețul auctorial față de musulmani, respectiv ura protagonistului din Plateforme pentru aceeași are drept una dintre surse trecerea mamei autorului la islamism. O a doua sînt chiar musulmanii înșiși: aflat în excursie în Thailanda, pentru a-și începe lucrul la carte, Houellebecq constată mulțimea turiștilor arabi veniți la “tratament”. Dintr-o dată austeritatea regimului lor de viață i se pare o mare ipocrizie. Cinismul sordid al unora dintre afirmațiile lui Houellebecq este desigur voluntar. Nu se poate omite însă
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
Magdalena Boiangiu Ia naștere Dada Pe cîtăvreme Cabaretul lăsa impresia unei brambureli simpatice, mișcarea care începea să se contureze pornea de la un protest radical. Tinerii strigau că nu au încredere în artă și în concesiile impuse de ea. În mod confuz, refuzau să întemeieze o nouă școală de artă modernă. Lucrurile au explodat la Cabaret. «Cei
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Se simte impetuozitatea tînărului, energia lui disperată, voința sa de a se afirma ca purtător de cuvînt incontestabil al acestei aventuri iconoclaste. Hugo Ball n-a mai putut să îndure și, după cîteva scandaluri, a închis cabaretul și și-a început propria «traversare a deșertului», departe de Zürich, în cantonul Tessin. Hans Richter, care a fost martor la aceste gîlcevi, a rezumat foarte bine miza confruntării: «Tzara era un individualist și, într-un anume sens, mai curînd un cinic , iar Ball
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Corespondam cu A. Savinio, care locuia pe atunci împreună cu fratele lui, F. de Chirico, la Ferrara. Prin el, adresa mea s-a răspîndit în Italia ca o boală contagioasă. Am fost bombardat cu scrisori din toate colțurile Italiei. Aproape toate începeau cu „caro amico”, dar cei mai mulți dintre corespondenții mei mă numeau „carissimo e illustrissimo poeta”. Asta m-a făcut să rup relațiile cu acest popor prea entuziast.» 16) Într-adevăr, proiectul unui volum de literatură neagră elaborat împreună cu futuristul Mériano avea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
primul număr al revistei dada apare pe 1 august 1916. Prețul: 1 fr. Redacția și administrația: Spiegelstrasse 1, Zürich, ea nu are nici o legătură cu războiul și încearcă să introducă o activitate modernă, internațională, hi hi hi hi.» Micul grup începea să supraliciteze. Găsea că tonul dat de Ball era prea timorat. Trebuia lovit mult mai tare! Cu aceleași mijloace derizorii, grupul scrie texte incendiare și le testează pe spectatori la seratele zbuciumate din Zürich. Cu talentele sale de agitator și
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
grjă fiecare cuvînt din articol și puneți-le pe toate într-o pungă. Scuturați-o ușor. Scoateți apoi tăieturile din ziar una cîte una. Copiați conștiincios, în ordine...» Ce succes! Prietenii l-au purtat pe Tzara în triumf și au început să circule cele mai absurde zvonuri despre adevărata sa identitate... Alberto Savinio, care apare în sumarul lui Dada 1, mărturisește: «Mai mult decît o ființă în carne și oase, Tristan Tzara este un nume, o siglă, un strigăt de luptă
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
mai absurde zvonuri despre adevărata sa identitate... Alberto Savinio, care apare în sumarul lui Dada 1, mărturisește: «Mai mult decît o ființă în carne și oase, Tristan Tzara este un nume, o siglă, un strigăt de luptă. Pînă într-atît, încît începuse să se răspîndească bănuiala că Tristan Tzara ar fi un personaj inventat, doar un nume de ființă, un fel de baterie camuflată pentru a deruta inamicul și a masca patrulele ce acționează sub acoperirea ei.» 19) Tzara era o mașinărie
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
său în formația de istoric literar, deși modelul Gh. Bogdan-Duică, istoric literar pozitivist, de informația stufoasă, pe cât posibil exhaustivă, nu este de neglijat. Asistent universitar la catedra de istoria literaturii române condusă de D. Popovici, după 1958 pentru Iosif Pervain începe o spectaculoasă ascensiune universitară. A scris puțin totuși. În afară de teza de doctorat, susținută la D. Popovici, în 1948, despre influența preromantismului englez asupra literaturii române, a publicat doar o singură „carte de autor”, în Studii de literatură română, Editura Dacia
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
joace fotbal. Perseverența nordicilor e un loc comun și mă mir că nimeni nu s-a obosit să le explice jucătorilor noștri că, într-un stil verificat de multe ori de istorie, aceștia au triumfat prin insistență atunci când adversarii lor începeau să se culce pe lauri. Ca simplu microbist, cred că victoria ne-a scăpat din cauza fricii subite care l-a cuprins pe Iordănescu. În loc să-și încurajeze echipa să lupte până în ultima clipă, să pună în pericol poarta daneză, el a
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
în felul în care suntem priviți atunci când mergem în străinătate? Nu văd ce motive de încântare ar avea germanul sau francezul când mă vede poposind pe gazonul lui, dormind în curtea lui din spate, apoi cerșind, pentru ca la urmă să încep să-i cotrobăi prin frigider? Personal, sunt uimit de toleranța occidentală, supusă unui nesfârșit val de imigranți. Mai întâi cei din colonii (pe care și-i binemerită, de altfel!), apoi cei din Estul Europei, sau, mai precis, dintr-o anumită
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
că românii sînt răuvoitori față de ceea ce li se pregătește. Cînd cartiere întregi ale acestui oraș au fost puse la pămînt, în praful general al demolărilor, activiștii de partid cei mai zeloși te întrebau dacă ai ceva împotriva politicii oficiale, dacă începeai să strănuți din cauza prafului. Edilii de azi ai orașului vor să ne convingă că avem nostalgii ceaușiste dacă ne revoltăm că Bucureștiul se umple de apă după prima ploaie mai zdravănă. Dar au încercat ei, din ’90 încoace, să umble
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
Premiul Nobel pentru literatură, autor a peste 50 de romane. * Rodica Binder: Domnule Ismail Kadaré, în drum de la Otopeni la Neptun am discutat deja despre multe din temele pe care mi-am propus să le reluăm în acest dialog. Să începem cu impresia pe care mi-a făcut-o mai ales peisajul „citadin” de la periferia Bucureștiului și apoi tot restul. Putem vorbi de un peisaj totalitar? Ismail Kadaré: Da, putem. Este o dramă a peisajului care a urmat dramei umane, provocată
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
de figura lui Ahile și de tradițiile literare balcanice. Asemănările existente se explică prin persistența anumitor coduri și ritualuri ale locuitorilor de munte din Balcani, pe care le regăsim și în capodopera Orestia. Studiul este amplu și am crezut la început că el îi va exaspera pe greci, care ar fi putut spune: „Aha, iată un scriitor din Albania care vrea să explice misterul acestei trilogii prin codurile comportamentale din celelalte state balcanice!”. Din fericire, presa elenă a întîmpinat foarte favorabil
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
António Lobo Antunes exact pe malul mării. Am discutat despre literatură tocmai în acel loc, fiindcă scriitorul îmi declarase că iubește marea și că ar dori să o vadă...A fost una din cele mai emoționante întîlniri literare, și aceasta începînd cu intervenția lui António Lobo Antunes la colocviu, cu discursul său despuiat de orice ornamente stilistice, dar avînd o aproape insuportabilă încărcătură afectivă. Am avut impresia că scriitorul s-a confesat în public. * Rodica Binder: În intervenția dumneavoastră ați evocat
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
doar despre lucrurile colaterale. Știți, eram locotenent și căpitanul mă însoțea și în postura de ideolog al revoluției. Am rămas foarte buni prieteni, dar nu am vorbit niciodată despre război. Numai cînd era pe moarte, răpus de un cancer, a început să povestească. Dar cînd soția sa se apropia de noi, el nu mai putea vorbi. Era ceva mult prea intim. Ceea ce mă uimește cel mai mult este că nu am visat niciodată războiul. Doar atunci cînd am fost în Germania
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Mircea Mihăieș Prin anii ’80, câțiva prieteni care aveau să facă serioase cariere literare, se specializaseră în parodierea cruntă - muzică și text - a „creațiilor” ideologice ale vremii. Una din melodiile mobilizatoare începea, în varianta Buduca-Groșan-Morar-Țeposu, în felul următor: „Eu sunt bolnav de schizofreniiieeee/ Țară frumoasă, dragă-mi ești miiieeee...” Nemuritor-sinistrele „versuri” mi-au venit în minte urmărind recenta beștelire a diplomaților români de către Ion Iliescu și, în aceeași (i)logică de idei
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]