76,615 matches
-
inevitabilă reflecția critică asupra cursului literaturii noastre. Doar întîrzierea apariției unor lucrări fundamentale în domeniu ne poate pune pe gînduri. Și aici, ca și peste tot, reforma se face lent și dificil! Dar semnele unei noi concepții asupra istoriei literaturii, încercări de periodizare diferită de aceea pe care, de cîteva decenii, o folosesc manualele de școală și universitate se pot constată tot mai frecvent. Pe de o parte, în multele articole din presă, pe tema revizuirii, pe de alta, în cîteva
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
de sosire o tradiție scripturala la care să-și atașeze demersul. Mării noștri prozatori sunt mai ales lirici, cu o limbă ăca un fagure de mierea, excelând deci în domeniul ămicro-stilistică (caz emblematic: Sadoveanu). Cu asemenea precedente, era firesc că încercările ăanticalofileă din interbelic (Camil Petrescu, Mircea Eliade) sau pledoariile postbelice pentru un aroman citadina (Petru Popescu) să nu fi prosperat; departe de a se constitui într-o ăscriitură, pe alocuri ele lasă, din contră, o impresie penibilă de neglijență stilistica
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
coadă să lungă lăsată sălbatic să crească și care este plină de scaieți uscați prinși acolo de la cine știe ce alte drumuri mocănești spre cîmpia largă, bogată în roade de la miazăzi. Un personaj care simte permanent nevoia să trădeze, punîndu-si la grele încercări fidelitatea socotita că o povară insuportabila deseori. Remușcările lui în mijlocul unei spaime veșnice (că a trădat sau e pe cale sa trădeze ființe sau lucruri atît de însemnate pentru viața sa; să le trădeze, totuși, cu plan sau cu bună știință
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
nu uiți vizită unei mame stinghere și neajutorate la fiica plecată de acasă, nu uiți aerul alienant dintr-o secție de cusătorie, si, mai ales, nu le uiți pe cele două fete care, cu fermecătoare inocentă, iau în primire mari încercări ale vieții: prietenia, iubirea, moartea. Două fețe atît de diferite și atît de asemănătoare. Una că un tăciune incandescent, alta subțire și transparența că o statueta de gheață, dar o gheață surprinzător de pasionala și de fragilă. Două fețe bîntuite
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
nici prestația mălăiața a președinției. Dar asta nu trebuie să ne orbeasca într-atât încât să nu vedem ca pe langă șacalii teleghidați de Moscova ai lui Iliescu actualii mandatari ai puterii sunt niște copilași (minus aripa Român, părtașa, în ciuda încercării de a-și ascunde vină îndărătul costumelor aduse de la Paris, la actele criminale din anii 1990-1991). Oricâte rele am avea de reproșat Convenției Democratice, ea n-a fost, totuși, nici asasina, nici complice a vreunei puteri străine, nici instigatoare la
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
ca legionarii nu stimează atitudinea această omenească a generalului. Dimpotrivă, par a-l disprețui. În primele zile ale înfrângerii erau cuprinși de panică și se așteptau la sancțiuni cumplite. Fiindcă n-au venit, ba s-a accentuat mereu blândețea și încercarea de persuasiune, spaimă lor s-a schimbat în bravada și îndrăzneala. La tribunal își insultă acuzatorii. Pe Lulu Ionescu l-a facut bestie, în fața juriului, faimosul Iacobescu, care a sabotat postul de radio și a împrăștiat groază și îndoiala în
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
cei optsprezece ani administrați lui Cozma sunt multi sau puțini. Judecând că un profan, probabil că el ar fi trebuit priponit pe viață pentru râul pe care l-a facut țării, pentru anii-lumină cu care ne-a dat înapoi, în încercarea noastră disperată de a ieși din bărbărie și de a intra în civilizație. Problema e că, așa cum arată sentința, Miron Cozma e scos țap ispășitor pentru o echipă mult mai amplă (conținând nume sonore, de la Ion Iliescu și Petre Român
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
jurnalistice ale momentului; și de dialogurile cu colegii de la Timpul; și de necesitatea de a lămuri, cu cât mai multă elocventa, situația "celor patru milioane de români." Fiindcă în fiecare moment al acțiunii sale Slavici va urmări cu atenție complotul, încercarea de subordonare, de ocupare, de înrobire. Dualismul a dus la o politică de violență deznaționalizare; iar Dualismul i-a fost impus Austro-Ungariei "din afara"! În documentata să lucrare Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare (traducere C. Litman, Ed. Hasefer
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
trupul, cugetul și truda, o dă veacului ce vine renăscuta"), realitatea de fond la care se referă n-ar putea fi contestată. Regele Carol al II-lea a fost într-adevăr "regele scriitorilor" și nu ne putem reprimă gîndul că încercarea de-a numi astfel pe vreunul din cîrmuitorii de-atunci ai României n-ar sună altminteri decît că o ironie... Emoția poetului care e cordial primit de rege la Palat, pare autentică, în îndoitul înțeles că răspunde, din cîte știm
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Ion Buzași DESPRE Teodor Murăsanu (1891-1966), istoriile literare scriu puțin. De aceea încercările de a-l scoate dintr-o nedreaptă uitare sunt binevenite, pentru că literatura unui popor nu se constituie numai din culmi, ci și din truditori modești care au marcat anumite epoci literare. O asemenea încercare de a-l readuce în actualitate
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
istoriile literare scriu puțin. De aceea încercările de a-l scoate dintr-o nedreaptă uitare sunt binevenite, pentru că literatura unui popor nu se constituie numai din culmi, ci și din truditori modești care au marcat anumite epoci literare. O asemenea încercare de a-l readuce în actualitate pe "omul și scriitorul" Teodor Murăsanu face prozatorul Aurel Podaru, care a publicat la Editură Dacia un volum de evocări, contribuții critice și istorii literare, un grupaj de inedite, colaborări și semnături dintre cele
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
teleplay-ul (adică ceea ce se filmează și în afara platoului Televiziunii) Sub clar de luna, scenariul lui Dominic Dembinski, după Prostii sub clar de luna de Teodor Mazilu și regia tot a domniei-sale va rămîne o întîmplare, nu tocmai fericită, poate o încercare la care regizorul avea dreptul. Din păcate, rafinamentul lui a fost înlocuit prin multe alte lucruri de o calitate îndoielnică. Ce s-a petrecut luni, 1 februarie, pe micile ecrane, m-a stupefiat și m-a pus serios pe gînduri
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
jălbar de elită Cel mai recent număr al revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (9-10/septembrie-octombrie 1998) are 256 de pagini și se deschide cu o memorabilă carte de învățătură succinta semnată de Alexandru Paleologu. După o suită rapidă de disocieri, generate de încercarea de a răspunde la o întrebare provocatoare ("Se poate ajunge la Dumnezeu prin filozofie?"), Alexandru Paleologu conchide în stilul său spectaculos: "Noica spunea (nici nu știu dacă era gândul lui sau un citat cumva din Hegel): aCine nu e capabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
1994). Aflăm pe parcursul unui "jurnal cu Noica", continuat cu "jurnalul unei psihanalize", cum discipolul pasionat într-ale psihanalizei și activ promotor al ei printre reticenții (doar dupa unele teorii) locuitori ai spațiului mioritic se va fi aflat într-o constantă încercare de a convinge asupra importanței culturale a științei lui Freud. Ceva, se pare, tot va fi reușit, în pofida opoziției de principiu a lui Noica - după cum se poate vedea și din acest îndemn la sistematizarea concepțiilor psihanalitice (deși poate că nu
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
bătălia împotriva spiritului dictatorial, împotriva dictaturii însăși. Cărțile care intrau în polemică cu tezele oficiale asupra istoriei erau printre puținele fapte vizibile de împotrivire la dictatură. Așa s-a creat o întreagă literatură în care istoria este un pretext pentru încercarea de ieșire din capcana istoriei oficiale. Practic, aceste cărți sunt acelea care au reușit să depășească astăzi criza de încredere în literatura din perioada dictaturii". * ;Adrian Popescu face o confesiune, pentru ca apoi să contureze o trăsătură comună a poeților pur-sînge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă ne gîndim că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol. I, 1931-1935; Prefață de
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
direct, de care pomenește dl Hurezeanu explică și justifica multe în gazetărie, dar n-au nici o legătură cu manipularea deliberată a opiniei publice. Despre ce e vorba în definitiv? Despre un lucru bine ascuns dedesubtul întregii intoxicări: e vorba despre încercarea d-lui Iancu de a-l face ilicit părtaș pe dl Schlesak la opinia d-sale cum că dl Tudoran și cu mine am dat apă la moară antisemitismului din România ultimilor ani, largînd astfel, în chip rușinos, cu un
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
dominantă în lingvistică românească, dar existența problemelor controversate este în mod onest și informativ semnalată. În privința "limbii moldovenești", tonul explicației e foarte net: se arată că nu motive științifice, ci doar presiuni politice au determinat, după al doilea război mondial, încercarea artificială de impunere a conceptului. Sînt amintite cererile unor lingviști sovietici că limba moldoveneasca să fie considerată o limbă romanica distinctă, ca și faptul că acestea n-au fost luate în serios de specialiștii din Occident; se evocă și disputele
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
și provocări grosolane (precum declarațiile sus citate ale lui Nastase), ei nu-și dau seama că instituie o realitate mai cumplită decât orice coșmar. Discuțiile aberante despre secesiunea Transilvaniei ascund, îmi dau seama abia acum, o fraudă de mari proporții: încercarea de a face uitate promisiunile electorale, de a menține un control absolut, posibil doar în condițiile centralizării, astfel încât grupul select al potentaților să câștige mai ales atunci când țara pierde. E inimaginabil că șefi de partide să-și someze parlamentarii la
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
astfel printr-o meditație asidua". Același Ficino a identificat melancolicul cu saturnianul, într-o combinatorie prodigioasa. Iată-i gîndul rezumat de André Chastel: "Astrul nenorocirii este și acela al geniului; el desparte sufletul de aparente, îi deschide tainele universului; supunîndu-l încercărilor melancoliei îi conferă o sensibilitate mai pătrunzătoare, ad secretiora et altiora contemplanda conducit". E adevărat că, așa cum observa Ficino, " Saturn nu desemnează de regulă calitatea și soarta comună a muritorilor, ci pe omul separat de ceilalți, divin sau bestial, blajin
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
are încotro. Și ce face? Cercetează zarea poate, poate că va descoperi secretul celorlalți, al fiecăruia în parte. Astfel se întipărește pe fiecare, pe învelitoarea să de dinafară, ceea ce numim - fizionomie. Toate lucrurile au o fizionomie particulară. Ea exprimă voința încercării și deziluzia eșecului. Fără lucruri ce-ar fi lumea? Un imperiu al absenței, căci lucrurile fac lumea. Lucrurile sunt prezentul însuși, gândirea formelor și a fizionomiei lor. Pentru că forma este o înfățișare, aproape aceeași a unui anumit lucru, pasivă. Dar
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
ar fi prea scund și n-aș putea trece prin el. Privirea asta care ocolește lumea caută desigur un alt punct familiar, în fapt un punct invizibil. Este o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a lumii încremenita în pragul ei, fără ochi ca s-o privească. Designerul modei încearcă să modifice fizionomiile în fiecare sezon. Nu numai îmbrăcămintea ci și fizionomia umană în întregime
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
nu poate ascunde fizionomia umană cunoscută care se ascunde în spatele ei. Tipurile umane sunt de fapt aceleași, cunoscute de mult și ne vorbesc prin aceleași semne descifrabile cu ușurință. Tipologia fizionomica este aceeași dar ea se ascunde în spatele decorului istoric. Încercarea de disimulare prin schimbarea aparentă rămâne, vâna. Iluzia comună a jocului de v-ați ascunselea trece în trecutul fiecăruia în parte. El o contemplă că pe o veche fotografie din tinerețe, cu aceeași nostalgie. Concluzia se impune inevitabil, am rămas
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
unui partener presupus exterior se suprapune devenind o realitate unică. O mare satisfacție a cuprinderii realului, într-un plan comun interiorului și exteriorului, se instalează. Ea tinde spre o anumita fixitate căci imaginea ideală se cere reținută, oprită din mișcare. Încercarea de a o opri o definitivează, îngrosându-i liniile, perimetrele. Ea devine mai puțin mobilă, măi inapta de adaptare dar în același timp mai iubita, măi adorata. Dar fixitatea ei mai mare ar putea poate s-o îndepărteze, si de aceea
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
ce canalie am putut să fiu, mult mai mare decât afirmați voi!" Iar mărturisirea această o făcea chiar în timp ce se pregătea pentru noi trădări... La un moment dat - își aduce aminte autoarea cărții - Petru Dumitriu a dispărut din Paris. "O încercare de regasire de sine prin Isus Cristos, a declarat el. N-am nici un motiv de a nu-l crede, chiar dacă referirile la religie devin, în ultimele sale texte, laborios de repetitive. Parcă ar vrea să se convingă singur. Ce e
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]