4,538 matches
-
și cercetării au dovedit că, în aceleași condiții de viteză și înclinație a suprafeței de alergare, lipsa rezistenței opuse de curenții de aer, reduce numărul de calorii consumate la alergarea pe bandă; acest aspect ar putea fi compensat prin modificarea înclinației benzii cu câteva grade 1% -, lucru care ar face ca efortul să fie mai mare, însă ar modifica contactul cu solul și comparația nu ar fi obiectivă, din acest punct de vedere); O situație de dorit și, uneori ideală, în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
astfel de planificări a ședințelor de jogging, Rodgers, B., Douglas, S., (1998), recomandă o atenție crescută la transferul tehnicii de la alergarea pe bandă la alergarea pe șosea, alei, poteci, pistă de stadion, știut fiind faptul că suprafețele din natură au înclinații diferite, atât pe direcția de alergare, cât și în plan lateral (străzile prezintă înclinații atât în sensul de rulare, cât și de la axul central spre margine). Atunci când trecem de la joggingul standard, în aer liber, la joggingul pe bandă specială, aceeași
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
atenție crescută la transferul tehnicii de la alergarea pe bandă la alergarea pe șosea, alei, poteci, pistă de stadion, știut fiind faptul că suprafețele din natură au înclinații diferite, atât pe direcția de alergare, cât și în plan lateral (străzile prezintă înclinații atât în sensul de rulare, cât și de la axul central spre margine). Atunci când trecem de la joggingul standard, în aer liber, la joggingul pe bandă specială, aceeași specialiști susțin și folosirea benzii pentru alergare cu o creștere a înclinației la 1-2
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
străzile prezintă înclinații atât în sensul de rulare, cât și de la axul central spre margine). Atunci când trecem de la joggingul standard, în aer liber, la joggingul pe bandă specială, aceeași specialiști susțin și folosirea benzii pentru alergare cu o creștere a înclinației la 1-2% (0-100), pentru a simula oarecum solicitarea care are loc pe stradă, alee, potecă sau iarbă. Jogging standard vs. Jogging pe bandă de alergat În opinia noastră, în alternarea joggingului în aer liber cu cel pe bandă specială, în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
pe diferite suprafețe de sol are efecte diferite asupra articulațiilor segmentelor inferioare, asupra tonusului muscular, dar și asupra tempoului de alergare. De asemenea, apariția oboselii neuromusculare și psihice chiar, este influențată de tipul suprafeței de contact cu solul și de înclinația solului: alergarea pe suprafețe dure sau foarte moi, pe suprafețe înclinate la deal sau la vale este mai obositoare decât joggingul pe suprafețe netede, sintetice, ușor moi, iarbă etc. În funcție de tipul suprafeței, tehnica pasului alergător în timpul practicării joggingului diferă, existând
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
anumită suprafața oferă avantaje mai multe, recomandăm practicanților de jogging, mai ales începătorilor, să nu schimbe brusc suprafața pe care aleargă, atât din punct de vedere al consistenței solului (moale sau mai dur), cât și din punct de vedere al înclinației (pantă sau rampă). Acest aspect ține atât de timpul acordat structurilor anatomice (mușchi, ligamente, tendoane, articulații) să se adapteze la noile solicitări de duritate a solului, cât și funcției cardio-respiratorie de a se adapta la noile cerințe impuse de efortul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
fals” plate, putem lua în considerare următoarele tipuri ale tehnicii alergării de tip jogging: tehnica joggingului la urcare; tehnica joggingului la coborâre; tehnica joggingului pe plat „fals” Tehnica joggingului la urcare Cunoscut fiind faptul că gravitația acționează asupra organismului, iar înclinația solului impune măsuri de echilibrare a corpului și a segmentelor sale, practicantul de jogging va trebui să se aplece trunchiul ușor spre înainte pentru a compensa tendința corpului de a se orienta spre înapoi. Impulsia în lanțul triplei extensii al
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
joggingul efectuat la deal. De aceea, recomandăm o concentrare la fel de bună asupra contactului cu solul, asupra dozării energiei, a respirației, o atenție deosebită măsurilor de asigurare a stabilității corpului. Amplitudinea pasului de alergare se poate menține, crește sau scădea, în funcție de înclinația solului, la fel ca și frecvența pașilor. Datorită forței de inerție, a gravitației și a înclinării solului și joggingul la vale presupune poziționarea corpului și a segmentelor sale, astfel încât să mențină joggerul într-o poziție favorabilă deplasării. Astfel, trunchiul se
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a „ieșirii” din specificul efortului de jogging. Pante/ Rampe ce necesită experiență în jogging Tehnica joggingului pe plat „fals” Suprafețele „fals” plate sunt, în opinia noastră, suprafețe care par ochiului uman a fi plate însă ele au oricum o ușoară înclinație, de câteva grade, pe care articulațiile și mușchii membrelor inferioare, dar și musculatura de postură și centrele de presiune ale tălpilor pe sol o sesizează. De asemenea, ele pot părea la prima vedere solide, însă la contactul cu solul se
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Dacă solul este ușor moale va necesita o impulsie mai amplă, cu o anumită reglare a lungimii pasului. Indicații utile pentru evitarea greșelilor și creșterea eficienței traseul ales pentru practicarea joggingului pe teren plat „flas” să includă toate formele de înclinație și consistență a suprafeței de sprijin, numai după obișnuirea joggerului cu specificul acestora; gradul de înclinație și consistența solului să fie acceptabile, abordabile din punct de vedere al condiției fizice a joggerului, al solicitării și al prevenirii accidentelor; se va
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
lungimii pasului. Indicații utile pentru evitarea greșelilor și creșterea eficienței traseul ales pentru practicarea joggingului pe teren plat „flas” să includă toate formele de înclinație și consistență a suprafeței de sprijin, numai după obișnuirea joggerului cu specificul acestora; gradul de înclinație și consistența solului să fie acceptabile, abordabile din punct de vedere al condiției fizice a joggerului, al solicitării și al prevenirii accidentelor; se va acorda atenție respirației, care tinde să se amplifice datorită concentrării pe contactele cu solul, pe mișcările
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
evita prelungirea contactului cu solul pentru a nu aluneca, fapt ce va impune o creșterea a frecvenței pașilor cu diminuarea lungimii lor; când se va practica joggingul pe șosele, se va avea în vedere faptul că orice șosea are o înclinație nesesizabilă, de multe ori, de la axul drumului spre lateral. Acest aspect determină contacte inegale la nivelul tălpilor: dacă se va alerga lateral, pe sensul din dreapta, talpa piciorului stâng va fi solicitată mai mult, iar dacă se va alerga pe sensul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
jogging virtual, dacă resursele financiare îi permit să achiziționeze sistemul produs de I-fit.com. Acest sistem este format: dintr-o bandă specială de alergat (fig.nr.163, cu funcții multiple și senzori de mișcare, analiză și reglare a forței, înclinației, vitezei etc.); un soft performant (ce poate fi adaptat la telefoanele și televizoarele inteligente, tablete), care să ruleze virtual trasee variate, foarte exacte, upgradate (oferite de produsele virtuale cum este spre exemplu Google Street View); un monitor cu display (pentru
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
flexibilitate, etc. Personalitatea, definită ca organizare unitară a însușirilor psihofizice, cognitive, afective și motivaționale influiențează definitoriu comportamentul creator. Ea poate fi modelată prin educație mai ales în perioada în care elevii sunt în căutarea identității vocaționale și încearcă autocunoașterea intereselor, înclinațiilor și aptitudinilor. Manifestată la nivelul tuturor operațiilor mentale, inteligența face posibilă analiza, sinteza generalizarea și abstractizarea. Cercetarea psihologică a permis constatarea că activitatea creatoare nu se poate derula fără un coeficient minim de inteligență. Percepută ca proces psihic de operare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
extrem de articulată a cerinței respectului pentru individ"24. Teoria kantiană a datoriei distinge între datoriile față de sine și față de alții, care la rândul lor pot fi datorii perfecte și imperfecte. Datoriile perfecte sunt complete, adică nu admit nicio excepție în favoarea înclinației, și sunt valabile pentru toți agenții în toate acțiunile lor față de ceilalți. Abținerea de a face promisiuni false, abținerea de la coerciție și violență sunt exemple ale principalelor datorii perfecte față de alții. Obligațiilor imperfecte la lipsește corespondentul la nivelul drepturilor, fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă se află în mâinile noastre, sau a folosului pe care l-am dobândit de pe urma lui, îndatorirea de a ne îndeplini făgăduințele, repararea pagubei pricinuite și rânduirea pedepselor la oameni după faptă"72. Potrivit lui Grotius nu poate fi negată nici înclinația oamenilor spre controversă, nici nevoia de a trăi într-o comuniune pașnică. Nevoia de viață în comunitate constituie baza cea mai profundă a dreptului, pentru că dreptul nu ar avea nicio valoare pentru un om care trăiește izolat pe o insulă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
omului ținând seama de împrejurările în care se află și mai ales de "lucruri ca acțiunea în favoarea sau defavoarea sa". Fie că vedem legea ca un mijloc de a ne asigura binele personal, fie ca un mijloc de limitare a înclinațiilor rele, ea se învață cel mai bine "prin observarea împrejurărilor în care omul are nevoie de ajutor și a celor în care are nevoie de înfrânare"92. În ciuda unui acord în privința empirismului, Pufendorf nu adoptă metoda lui Hobbes care determină
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
gust îl au merele, prunele sau nucile 101. Prin urmare, teoria lui Epicur potrivit căreia viața bună constă în plăcere și în absența durerii este capabilă să ne ofere o îndrumare corectă. Pentru Locke, "plăcerea" este înțeleasă în termeni de înclinație sau preferință. "Cea mai mare fericire, constă, în acest caz, în a dispune de lucrurile care produc plăcere și a le evita pe acelea care produc durere; însă, de vreme ce "acestea sunt foarte deosebite pentru oameni diferiți", la întrebarea anticilor cu privire la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu are nevoie de niciun act de supunere și, prin urmare, de nicio sancțiune din partea cuiva sau a ceva din afara oamenilor care îi guvernează. Însă tot el prezintă o morală în care doar cei care se întâmplă să aibă o înclinație puternică pentru cea mai mare fericire pot fi determinați să acționeze moral fără amenințarea sancțiunilor. Cei care nu au o astfel de înclinație nu pot acționa virtuos decât dacă trăiesc într-o societate care a înfrânt corupția prin instituirea ordinii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
guvernează. Însă tot el prezintă o morală în care doar cei care se întâmplă să aibă o înclinație puternică pentru cea mai mare fericire pot fi determinați să acționeze moral fără amenințarea sancțiunilor. Cei care nu au o astfel de înclinație nu pot acționa virtuos decât dacă trăiesc într-o societate care a înfrânt corupția prin instituirea ordinii legale corespunzătoare 173. 1.3.3. Separarea dreptului de morală Reprezentanții pozitivismului susțin că sistemul de drept este un sistem logic închis, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o concluzie morală din premise non-morale este acela că judecățile morale diferă fundamental de propozițiile factuale. Ele nu descriu cum este lumea, ci prescriu cum trebuie să fie, adică sunt asemănătoare ordinelor. John R. Searle arată în Speech Acts că "înclinația de a accepta o separare rigidă între este și trebuie și, în mod similar, între propozițiile descriptive și cele evaluative este sprijinită de o anumită imagine pe care o avem despre modul în care cuvintele sunt legate de lumea exterioară
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
susținut de reflecție și este, prin urmare, normativ 151. Apelul la autonomia voinței este întâlnit în primul rând în opera lui Kant, dar poate și găsit și la unii filosofi contemporani, cum este John Rawls. Kant crede că fiecare impuls, înclinație sau dorință, trebuie să treacă un test de normativitate înainte de a fi adoptat ca temei pentru o acțiune. Mintea umană este esențial reflexivă, referindu-ne prin aceasta la structura minții noastre care face gândirea posibilă. Oamenii își îndreaptă atenția asupra
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este autoarea judecăților sale, ar accepta totuși, un îndreptar venit din afară. [...] Rațiunea trebuie deci să se considere, ea însăși, autoare a principiilor sale în afară de orice influențe străine"153. Orice lucru exterior voinței este considerat cauză străină, inclusiv dorințele sau înclinațiile noastre. Voința liberă trebuie să se autodetermine în totalitate. Dacă comanda din exterior este dorință, atunci rațiunea trebuie să fie de acord cu dorința înainte de a acționa, trebuie să își spună sieși că dorința este un temei pentru a acționa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridice fiind etaloane sau măsuri abstracte ale conduitei, ce nu pot exista decât prin intermediul raporturilor intersubiective. Morala, deși nu se rezumă la reguli, cuprinde și ea norme, tipuri ideale și modele exemplare prin care se urmărește reglementarea raporturilor dintre indivizi. Înclinațiile sociale naturale ale oamenilor furnizează materia primă a vieții morale: "motivațiile generale care ne conduc spre ea și care îi oferă direcția de bază"1. Faptul că dreptul și morala au ca scop socializarea indivizilor, nu înseamnă că cele două
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
38; alternativă la scepticismul moral, 37; ce este, 42; clasic și modern, 37; fundament, 44; instituirea unei orânduiri politice, 45; modelul biologic, 35; modelul determinist, 35; rațiunea și voința, 43; războiul tuturor împotriva tuturor, 42; și binele suprem, 45; și înclinația spre controversă, 40; și instinctul de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40; la Hobbes, 40 emotivism, 14, 21, 22 etica: analitică sau critică v. meta-etica, 19; aplicată, 19
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]