1,922 matches
-
că în ultimele ei zile i-au erupt furunculi pe toată fața. În registru, doctorul ei a scris că „mugurii“ de pe trupul Majestății Sale au „înflorit“ și au produs „nectar“. Furunculii erau negri și verzi, precum un cartof putrezit care încolțește. Tot Orașul Interzis bârfește că trebuie să fi fost mâna fostei ei rivale, împărăteasa Chu An. Fața doamnei Jin a fost netezită și peticită cu pudră de perle pisate. Totuși, dacă cineva s-ar uita mai îndeaproape, ar mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
baza rezultatelor tratatelor și a informațiilor procurate de investigatorii mei, avem motive să suspectăm că prințul Kung a profitat de poziția sa. Su Shun face o pauză, iar trupul său se răsucește spre prințul Kung, ca și cum ar vrea să-l încolțească. N-ai încheiat târguri cu dușmanii noștri? Nu ți-au promis barbarii că atunci când vor pătrunde în Orașul Interzis, te vei alege cu și mai mult? Prințului Kung i se umflă venele de pe gât și sprâncenele i se încruntă, semănând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
reale! Fiindcă numai atunci putem să fim siguri că s-a produs un progres real într-o chestiune în discuție. Căutarea unui adevăr, ce sens are? Am asistat într-o seară la o scenă într-un restaurant unde un băiat, Încolțit într-o discuție, a început deodată să-i spună adversarului său niște adevăruri care nu se anunțau câtuși de puțin plăcute. Am așteptat curios să-l văd pe celălalt cum reacționează, ce mai poate zice. A fost o clipă de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
trei ceasuri din lumina iernii. Bătrînul alterna muțenia cu un clătinat din cap după care rînjea cu dinții albi. Nu poftise pe nimeni să șadă, dar nici nu dăduse pe nimeni afară. Era ceva înfricoșător în purtarea lui de animal încolțit în vizunie. Cînd și ultimul dintre lămuritori obosi, din odaia alăturată țîșni inspectorul. Pesemne șezuse cu urechea la crăpătura ușii. Era un domn prezentabil, cu cravată și sacou kaki. De frică, fața sa frumoasă era descompusă. Se năpusti la bătrîn
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Atunci când dai cu sapa pe lotul școlar, când vopsești prin clase pereții pe care tot tu i-ai murdărit ca un nemernic, când ștergi de pe bănci desenele cu femei crăcite lângă care scrie Gigi plus Didina egal fut, atunci poate Încolți În mintea ta ideea că ai putea fi și tu bun la ceva, că nu ești un simplu parazit social, că Încerci să repari măcar o parte din răul pe care tu Însuți l-ai produs. Ai avea sentimentul, deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scrisă la Miliție, cerea efectuarea de expertize criminalistice de către oameni specializați de la Județ, voia să vadă cu ochii lui cum haite Întregi și Întărâtate de câini polițiști iau urma hoțului și, sprijiniți din aer de elicoptere, Îl găsesc și-l Încolțesc În vizuina sa de Împuțită mustelidă. Individul care nu merita să facă parte din specia umană ar fi urmat să fie bătut pe pielea goală, În mijlocul satului, cu crengile și acele pinului pe care Îl mutilase, apoi s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
credință general, împărtășit atât de clasele superioare, cât și de cele inferioare, un articol de care oamenii erau foarte mândri: nici unui dușman nu i se permisese vreodată să facă un pas între hotarele provinciei Kai. Acum, însă, nemulțumirile păreau să încolțească pretutindeni. Nici nu mai e nevoie să precizăm că toți vedeau limpede linia trasată odată cu marea înfrângere de la Nagashino. Acea catastrofă nu fusese doar o consecință a defectelor strategiei și echipamentelor armatei din Kai. Rezultase din lipsurile lui Katsuyori; iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cel ce n-are, se va lua și ce are." 26. El a mai zis: "Cu Împărăția lui Dumnezeu este ca atunci cînd aruncă un om sămînța în pămînt; 27. fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua: sămînța încolțește și crește fără să știe el cum. 28. Pămîntul rodește singur: întîi un fir verde, apoi spic, după aceea grîu deplin în spic; 29. și cînd este coaptă roada, pune îndată secera în ea, pentru că a venit secerișul." 30. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
2006, cu titlul „La 90 de ani sunt un om fericit”. Iată conținutul articolului în cauză: „Profesorul Alexandru Mânăstireanu are 90 de ani și se consideră un om fericit, chiar dacă a făcut război „și pentru alții”, iar securiștii l-au încolțit de multe ori, terorizându-l psihic. Ieșit la pensie acum 32 de ani, bătrânul profesor trăiește într-o casă din Bârlad, și fiecare zi este pentru el un motiv de bucurie, pentru că savurează căldura fiecărei raze de soare și trăiește
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Iosif, N. Iorga, Ilarie Chendi, Gh. Pop de Băsești, dar și Aristița Romanescu, Victor Eftimiu, Ion Bianu, Miron Cristea etc. Aici Caragiale vorbește cu lacrimi în ochi despre iubirea sa față de Transilvania, apoteozând pe Gh. Coșbuc. Poate acum i-a încolțit pentru prima dată regretul că a fost plecat la Berlin și n-a rămas aici, în inima românimii. Tot acum Caragiale merge la Goga, la Rășinari, și dorește ca vara viitoare să vină aici cu toată familia, dar să fie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
frumoase manifestări de bucurie pentru sărbătorirea evenimentului și când am reauzit, după atâția ani de comunism, o salbă de cântece patriotice pentru care până atunci mulți români au plătit cu libertatea, când au încercat să le cânte. Atunci mi-a încolțit speranța că vom fi mai români pe viitor, dar sub această aparență ni se pregătea cel mai draconic regim comunist. Pentru duminică, 28 ianuarie 2007, consemnez faptul că în jurul orei 17 am primit telefon de la prof. V. Fetescu. Îmi mulțumește
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
oarecum nisipos, cu mare nevoie de umiditate. Am pregătit sădirea acestor cireși ca la... carte. Am pregătit un material mocirlos din bălegar amestecat cu gunoi vegetal provenit din frunzele putrezite, la care am adăugat și ceva boabe de orz, care încolțind mai repede, formau un strat de rădăcini firoase ce se împleteau în jurul rădăcinilor proaspăt tăiate cu foarfecele de vie, sporind astfel umiditatea solului necesară dezvoltării pomului sădit. Udat din timp în timp, cireșul în discuție s-a dezvoltat frumos, având
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Hagioaie, în tîrgu în Iași”. Cum s-a văzut, Ștefăniță Lupu vodă a fost neîndurător cu Geanalău. Poate așa au mai învățat și alții că nu-i potrivită treabă să te ridici împotriva lui vodă...Și când? Tocmai când este încolțit de dușmani! În zapisul din 20 martie 1665 (7173), neamurile lui Vasile Genalău vorbesc despre faptele sale și cum au ajuns stăpâni pe case și pe dughene: „Adecă noi, Caisin al doilea vornic , și Isac iarăși al doilea vornic și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bună bucată de vreme. ― Îți sună mobilul, mă anunță după câteva minute. Mi-am apucat În grabă telefonul care vibra pe masă. ― Cine e? se interesă ea. ― Nu cunosc numărul. ― Ai de gând să răspunzi? Undeva În sufletul meu tocmai Încolțise o speranță. Dacă era cine credeam eu că e... ― Categoric, i-am zis Biancăi. Mi-am lăsat capul În poala Biancăi, sperând să ies astfel din raza privirii profesoarei. ― Alo, am spus În șoaptă. ― Bună! Caut o domnișoară frumoasă caremi
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
PAȘI NEFÅCUȚI Era ceasul aproape douåsprezece din noapte Timpul când stihiile negurilor își arată dinții sclipind în lună și liniștea se unduiește agale printre păduri peste pământul încolțit după lunga înfrigurare a iernii Și ticăitul sec al secundarului de alamă tăia în felii egale repetat monoton ca un clopot spart disperând spiritul ce-și așază în lada de zestre îndoieli întrebări născute din întrebări din întrebări încolțind răspunsuri
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
pământul încolțit după lunga înfrigurare a iernii Și ticăitul sec al secundarului de alamă tăia în felii egale repetat monoton ca un clopot spart disperând spiritul ce-și așază în lada de zestre îndoieli întrebări născute din întrebări din întrebări încolțind răspunsuri iscoditoare de noi îndoieli până când pleoapele închideau cortina dinspre o lume spre alta deschizând-o o lume zidită trainic pe dunele fumegoase ale Țigării uitate în scrumieră o lume zvârcolită risipită mijind pâlpâiri în umbrele umbrelor în urmele urmelor
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
Stînca lui Israel mi-a zis: "Cel ce împărățește între oameni cu dreptate, cel ce împărățește în frică de Dumnezeu, 4. este ca lumina dimineții, cînd răsare soarele în dimineața fără nori, ca razele soarelui după ploaie, care fac să încolțească din pămînt verdeață. 5. Măcar că nu este așa casa mea înaintea lui Dumnezeu, totuși El a făcut cu mine un legămînt veșnic, bine întărit în toate privințele și tare. Nu va face El oare să răsară din el tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
cap! M-am simțit cuprinsă de un sentiment călduț de automulțumire care nu m-a părăsit pe toată durata unei succesiuni interminabile de conversații identice pe care le-am purtat cu aproape toți bărbații de acolo. Toți voiau să mă încolțească și să afle totul despre mine. Toți, cu excepția tipului ăluia arătos pe care îl văzusem la masă. Pentru că mi-ar fi plăcut realmente să vorbesc cu el, frumosul mă ignora complet. Mă rog, ca să fiu cinstită, nici măcar nu era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
O detestam. Soneria a sunat din nou și de data asta era chiar un invitat. Soneria a sunat din nou și în cameră au mai intrat încă vreo zece oameni, cu sticle de băutură în brațe. Pe mine m-a încolțit Miguel. Spre surpriza mea, nu reușeam deloc să scap de el. Era micuț, dar pe fază. Ochii îi ajungeau cam la nivelul sfârcurilor mele, iar privirea i-a rămas în zona aia cam tot timpul cât am conversat. —Rachel, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în starea aceea de perpetuă obsesie... Expresia serioasă de pe chipul ei frumos, gravitatea hipnotică a cuvintelor ei redau oripilantul carusel în care fusese prinsă, iadul dependenței de o forță exterioară. Dintr-odată, m-am cutremurat auzind clar gândul care-mi încolțise în minte: Și eu am fost așa. Mintea mea s-a încordat, străduindu-se să nege. M-am înfundat în scaun. Dar cuvintele m-au ridicat, și m-au făcut să mă cutremur iarăși: Și eu am fost așa. Luptându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
început să se alarmeze. În loc să se întoarcă la postul lui de lângă casa de marcat de jos, a hotărât să rămână pe loc și să asculte conversația lipindu-și urechea de ușă. S-au jucat puțin cu Harry înainte de a-l încolți cu pumnalele, înmuindu-l ca să-l poată ucide. S-au schimbat saluturi amicale, comentarii despre vreme, complimente unsuroase la adresa gustului lui Harry în materie de mobilier de birou, referințe admirative la șirurile de ediții princeps așezate ordonat pe rafturi. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
lui trec prin sală. Brusc, o priveliște neașteptată. Concentrarea lui e tulburată. O recunoaște, fata care nu ia notițe cum fac restul. Actrița, fără machiaj. Impactul e ca lumina zorilor care gonește întunericul. Senzația acestuia îl răvășește. O sămânță adormită încolțește. Ea se uită înt-o parte, știind că el și-a pierdut concentrarea. Atenția lui e îndreptată acum asupra ei, numai a ei. Asta se petrece în liniște deplină. O crizantemă sălbatică se deschide în taină, cu elan, și îmbrățișează razele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
tăcere. Ea încearcă să-și stăpânească lacrimile. El se ridică și își ia hainele. Nu! Nu pleca, te rog! Încheindu-și nasturii de la uniformă, el își scoate o țigară. Rotocoale de fum îi învăluie fața. Ea simte cum groaza își încolțește victima. Cât e ceasul? întreabă el. Ea nu-i răspunde, dar se ridică. Hainele îi sunt șifonate. Părul încurcat îi cade pe umeri. Realitatea nu se discută, ea există pur și simplu, zice el pe un ton aspru și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se pierde. Sacrifică mai mult decât știe. Îmi fac griji pentru Nah. O rog să mă ajute să controlez armata. A absolvit Universitatea Populară cu o diplomă aprofundată în istorie. Însă Nah e o sămânță strâmbă care nu vrea să încolțească. Ca să o ajut, îl rog pe mareșalul Lin să mă prezinte personal lui Wu Fa-xian, comandantul forțelor aeriene. Îl întreb pe Wu dacă îi poate oferi lui Nah postul de editor-șef la Armata de eliberare. Favorul îmi este acordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
lui, plimbându-se Întrebători, de la una la alta, pe fețele tinere care Îl Înconjoară. E tăcerea unor tineri bine educați, politicoși, În fața profesorului temut-iubit, Într-o patriarhală sală de clasă? Sau e tăcerea unor adolescenți care jinduiesc pământul sălbatic unde Încolțește aventura? * —Ooo, ce roman polițist ai Început! Și tocmai acum, când ne pregătim de plecare! Vocea Christei: blândă, prevenitoare la Început, pe urmă tot mai Înaltă, ca o lamă flexibilă a unui cuțit de calitate, pe care Îl ții Îndoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]