12,381 matches
-
de m-aș întoarce / A-nțelege n-o mai pot... / Unde ești, copilărie, / Cu pădurea ta cu tot?...” Ion Creangă încearcă sentimente de sănătoasă bucurie, dezvăluind cu mare generozitate și cu mare bogăție de limbaj simplitatea și frumusețea universului copilăriei îndepărtate: ,,Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în tulburarea sa.” Sărbătorirea Anului Nou îi trezește poetului Nicolae Labiș amintiri încărcate de nostalgia depărtării în spațiu și timp, de locurile matale, de casa părintească
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fi relatată și cu o motivație, autorul se poate concentra asupra selectării în fragmentul dat a acelor elemente ale contextului care așează ca un piedestal întâmplarea în lumina dorită. Pentru a fi eficientă, motivația trebuie ascunsă în planul cel mai îndepărtat. Începutul dat al compoziției va fi gândit în așa fel încât elevul să deducă singur semnificația relatării și să fie nevoit să participe direct la cele ce se vor întâmpla. El va trebui să se străduiască să capteze în continuare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
publicitare, acest gen de compoziții apare cu abrevierea C.V. Există mai multe tipuri de C.V., cele mai utilizate fiind C.V. cronologic și C.V. funcțional. C.V. cronologic prezintă într-un mod secvențial activitățile cele mai recente și continuă cu cele mai îndepărtate în timp. Nu este necesară menționarea tuturor activităților, mai ales a celor nerelevante pentru postul vizat. Atenție la faptul că un C.V. nu trebuie să conține elemente de discontinuitate neexplicate, cei care-l citesc putând să tragă unele concluzii eronate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu este nimeni altul decât venerabilul bătrân frăgar care-și adună în trupul său tainele vieții și adăpostește de-a lungul sutelor de ani mii de fapte vitejești și întâmplări fermecătoare. Când sămânța sa a răsărit pe acest pământ, ținuturi îndepărtate ale neamurilor sale îi erau cu totul și cu totul străine, astfel că, de-a lungul timpului el și-a clădit o casă o dată cu înmugurirea primei sale frunze și momentul în care a risipit cele dintâi semințe ale sale. Acum
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mă copleșea era stinsă parcă de vorbele calde ale antrenorului. În interiorul meu răsunau ca dintr-un gong îndemnuri: trebuie să reușesc, trebuie să reușesc! trebuie! Momentul sosi numaidecât. Sunt chemată la marginea covorului, iar melodia impusă răsună în cele mai îndepărtate colțuri ale sălii. Covorul parcă s-a micșorat, dar totul este atât de bine coordonat mișcărilor mele încât mă simt deplin stăpână. Privirile spectatorilor se leagănă parcă sub mișcările mele. Panglica zboară ca un fulg, străpungând aerul cu viteza unei
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și l-am urmat. În drumul nostru, am aflat spre marea mea uimire că în anul 2224 toți locuitorii planetei poartă același nume și al celui mai mare savant român, Paul Negoiță. Acesta a reușit să ajungă pe cele mai îndepărtate planete din univers și să facă viața posibilă pe toate. Deși povestirea spiridușului mi se părea foarte interesantă, l-am întrebat ce s-a întâmplat cu Pământul. Am văzut cum glasul se schimba și trist a început să-mi povestească
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mult ca sigur că Soldații universali era banda rivalului meu care, punând mâna pe schema mea, făcuse robotul și, crezând că era proiectat pentru bine a inversat programarea. Paul Badea, clasa a V-a C Inventatorul Într-o țară foarte îndepărtată, a cărei climă era tropicală, existau păduri întinse de rășinoase. Aceste păduri erau în mare parte folosite de locuitorii ținutului, dar o bună parte se distrugeau în incendii. Din cauza căldurii toride, zilnic izbucneau incendii care cu greu puteau fi stinse
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și cu papuci de casă. Au râs cu toții și s-au Îmbrățișat pe rând. Pe peron, mai Întâi, apoi În sala de așteptare acoperită din loc În loc de insule mici și albe de rumeguș. 13. Moartea le era tot atât de străină și Îndepărtată ca Australia sau zâmbetul lui Flavius-Tiberius În fața artezienei din Piața Carolina. Peștele din mijlocul bazinului, Încremenit Într-un avânt neputincios spre Înălțimi, ținea În gura larg deschisă o crenguță de brad. Animalul acesta, crap după unii, somn după alții, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Canada? Ai chematul, dragă! Vorbiți, vă rog. Din cabina numărul 1, două fiind de toate, se auzi vocea guturală a bătrânului: Alo, Sabina? Apoi s-a făcut liniște. O liniște În care lui Petru i se păru că aude vuietul Îndepărtat al oceanului. „Vieil océan, ta forme harmonieusement sphérique, qui réjouit la face grave de la géométrie, ne me rappelle que trop les petits yeux de l'homme, pareils à ceux du sanglier pour la petitesse, et à ceux des oiseaux de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Împărțit o taină. V-aș fi luminat. V-aș fi vindecat de spaime, căci adevărul acesta se poate dovedi, domnule profesor, se poate dovedi... Ieși fără să salute, străbătu cu poticneli terasa Înzăpezită și ajunse În stradă, Înainte ca ecoul Îndepărtat al Întrebării lui Șendrean să se fi stins de tot: Ca... e adevă...? 32. Piața Carolina, Casa lancu de Hunedoara, Catedrala, prima stradă la stânga și, de la pod, prima la dreapta spre Griviței, unde locuia de aproape treizeci de ani. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
versuri patriotice, Își schimba de la o vreme culoarea: mov, dimineața, se apropia de violet la apusul soarelui. Până să se fixeze Într-un fel, vor trece ani. Abia apoi se va putea vorbi din nou despre un trecut nu prea Îndepărtat. Cel puțin așa susținea domnul Fülöp În calitatea sa de admirator al Anitei și de fochist la serele Bogovicz din Liget. Anii Însă au trecut și nimeni nu povestește nimic. Nici măcar că sânii Anitei seamănă acum cu pietrele funerare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la mari eforturi pentru a-și păstra verticalitatea după care tânjise, fericită dar și dezamăgită de această Întâlnire. O simplificare până la limita dispariției: din lume nu mai rămânea decât mâna bărbatului pe care o strângea mai mult decât dorea și, Îndepărtat, ecoul inimii sale. Contrasta vădit cu fețele lătărețe care pluteau pe străzile amorțite ale orașului ca niște mine pe apă. Murmură precum În copilărie pe când palma se Îndepărta de Întrerupător, alunecând pe zidul răcoros mirosind a humă: Ioachim... Rămase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Buletinul lor meteo umbla și aici. Chiar mai bine decât ăla de la TVR. Le urmărea pe amândouă, dar preț punea mai ales pe ce ziceau ungurii, pentru că el nu era șovin. 9. Ea apăru ca din senin, ca un ecou Îndepărtat al exploziei. Ba chiar ca o cauză obscură a ei, În fața căreia chiar șeful de post se fâstâci, dată fiind lungimea picioarelor arătării pe care le admira visător În timpul orelor de serviciu. Cu așa picioare, chestia cu spațiul vital ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Închipuire, s-a mutat În cărți și partituri. Datorită lor putea privi Înapoi fără a mai Întoarce capul. Ajungea să se oprească asupra unei pagini pentru ca aceasta să se transforme Într-o lentilă de telescop prin care timpuri și locuri Îndepărtate Îl ajungeau din urmă Într-o Înlănțuire pe care o hotăra el Însuși sau Într-o simultaneitate oricând la Îndemână. În felul ăsta nu mai punea pe nimeni În pericol decât, cel mult, pe sine. Cu bună știință. Devenea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
loc pe care el Îl detesta. Acolo, ea nu se mai dezbrăca cu firescu-i știut, ci se lăsa dezbrăcată fără să consimtă și fără să se apere, docilă, indiferentă, supusă, vinovată, știindu-se parcă supravegheată de o privire mustrătoare și Îndepărtată. O putea manipula după plac, ca pe un manechin abandonat Într-o debara, sau ca pe o păpușă gonflabilă. Acum, nici acest lucru nu mai era posibil, dar nici nu și-l dorea. În cel mult o oră tragem cortina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și caldă, ca odinioară mânile Violetei, pe care le purtase adineauri Eleonora, pe care le purta acum tatăl său și pe care le va purta Într-o zi... Cine știe? Numele Însă nu se făcu auzit pentru că era Încă prea Îndepărtat... Îi era Într-adevăr cald. Se simțea bine. În buzunarul pentru batistă al sacoului său pulsa, ca o perlă caldă, inelul opalin al durexului pe care Eleonora i-l Înapoiase spunându-i: După calendarul meu, azi e o zi norocoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
A scăpat telefonul din mână din care cauză ea părea să vorbească cu capul În jos, cu tălpile lipite de tavanul apartamentului ei din arondismentul 7. Și vorbele curgeau Într-o devălmășie firească, ușor stâlcite de furia ei neputincioasă și Îndepărtată: “În fiecare dimineață, soarele se Întoarce punctual tot ca soare, paza de coastă e cu adevărat pază de coastă, surprizele rămân mereu aceleași, și ce n-a avut loc nu Încetează de a nu mai avea loc. mormintele Își schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Întunecă devreme. Sfârșit Baia Mare - Cluj - Amiens 1993-2006 CUPRINS I. Întâmplări mărunte, sensuri pe măsură sau Zăpada lui Cain II. Caiet cu vise și Însemnări III. Mică publicitate IV. Scurtă călătorie a domnului Húsvágó Tamás Húnór Într-un loc nu prea Îndepărtat V. Pregătiri de Anul Nou cu câteva analepse VI. Revelion cu vânzare VII. Laudă porcului sau Porcul acesta nu este un porc VIII. Asediul Vienei IX. Stepa de lavandă X. Epilog: The Brave New World Textul din Vechiul Testament a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
distras atenția. Mi-am re-focalizat ochii, uitându-mă pe lângă paharul de votcă la zumzetul electrostatic al televizorului. Am rămas absolut nemișcat câteva secunde înainte să așez paharul pe podea, având grijă să nu-mi dezlipesc ochii de la ecran. Era ceva îndepărtat și viU în adâncimile zgomotului alb - o alunecare însuflețită de gânduri înotând spre suprafață, un corp mișcător de concepte și imagini pe jumătate întrezărite. D i s T an ț ă m-am dat încet jos de pe sofa și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
frânte, hăcuite, sfâșiate, ferfenițite. Nu puteam auzi nimic și nici de văzut nu vedeam nimic. În cameră era o beznă ca de smoală. Nu. Nu în întregime ca de smoală. Micuța lumină verde a detectorului de fum din tavan deveni îndepărtata mea Stea Polară. Răspândind blând cea mai fragilă dintre lumini, aceasta reconstitui din întuneric marginile bibliotecii, ale stativului pentru reviste și-ale spatelui televizorului răsturnat. M-am concentrat asupra acestui cerc și-a respirației mele. Deși aveam nevoie de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu-i pot citi expresia feței. — Nu-ți dau nici un indiciu, zise ea. 13 Toți îngerii vin <<Apel>> Răspunzi? — Alo? Legătura era cumplit de proastă; se întrerupea și pârâia din cauza bruiajului. Mi s-a părut că aud vocea unei fete, îndepărtată și neclară în spatele zgomotului de fundal. — Alo? am repetat. — Ci[ ]ști? Legătura era ca o întindere kilometrică de țevi ruginite, sparte, care curgeau și pierdeau presiune. Mici râuri, șiroaie de apă răsucindu-se și unduindu-se în întuneric. Sau - ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
banii după ce-l găsim. — De-acord. Am încredere în tine. Ai față de om cinstit. Ce înseamnă asta? — Ești vulnerabil, confuz. Puțin pierdut și inutil, știi tu, îmi aruncă un zâmbet iute și viclean, și ceva se aprinse în mine, ceva îndepărtat, diferit, familiar, străin. O fantomă. O adiere invizibilă de vânt. Pe cât de repede veni, pe-atât de repede și plecă. Numai că, zise mai departe Scout, dacă nu primesc nici un avans, o să trebuiască să cumperi tu toate proviziile și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și recent descoperitului strănepot“ al bătrânului. „Aranjamentul“ a fost o reușită mai mare decât ar fi putut spera Ward vreodată. Membrii familiei Ward, la început, au pus la îndoială validitatea tânărului care apăruse din senin, pretinsese că e o rudă îndepărtată și plecase cu tot ceea ce avusese bătrânul. Dar întâlnindu-l pe „Mycroft Ward cel Tânăr“, până și cel mai încăpățânat și avar dintre veri recunoscu că cei doi trebuiau să fie rude - deși asemănările fizice erau puține, gesturile, atitudinea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
strigat: — Hei! Nimic. — Mă aude cineva? Dar cărțile amortizară sunetul, îl absorbiră și-l scuipară din nou afară sub forma a kilometri întregi de tăcere prăfoasă. Mi-am lipit fruntea de zidul de cotoare. — Fantastic. Apoi am auzit un zgomot, îndepărtat și înfundat, dar real, un sunet ca de clopot mare sau de gong bătând la distanță. Dang - unu. Dang - doi. Un reper. M-am recules și-am început să mă îndrept cu pași grăbiți în direcția sunetului. Dang - trei. Dang
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să gândești singur. Timpul nu e niciodată de partea noastră. Fidorous își dădu jos ochelarii și-i frecă de mânecă. — Viața e mult prea nesigură ca să lași lucruri importante nerostite. Se uită în jurul său și, văzând o pernă lângă peretele îndepărtat, îmi făcu semn s-o aduc și să iau loc. Am făcut-o, lăsând punga jos și așezându-mă turcește lângă el. — Avem cu toții mult de lucru în noaptea asta, dar cred că e important ca, înainte de ziua de mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]