9,974 matches
-
N-ar fi prima lui isprava de felul ăsta... răspunse scurt Ihona. Ba chiar sunt convinsă că ai luat și tu parte la petrecerea în care au mâncat-o pe Purúa. Ticăloaso! — Liniște! o puse la punct, autoritar, Roonuí-Roonuí. Cum îndrăznești să-i vorbești astfel reginei insulei Bora Bora? —Asta, regina insulei Bora Bora? repeta Ihona. Regina canibalilor, mai degrabă. Încă îmi mai răsună în urechi gemetele ei de plăcere, pe când se tăvălea cu porcul ăla, în timp ce biată mea sora agoniza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
calmul lui dintotdeauna. Ceea ce mă îngrijorează pe mine este că povestea asta ar putea degeneră într-o înfruntare între două tabere. —Și care ar fi soluția, după părerea ta? întreba Roonuí-Roonuí. S-o omorâm pe Anuanúa? Care dintre noi ar îndrăzni să-și păteze mâinile cu sânge nobil? Știți ce pedeapsă le rezervă zeii celor care comit o asemenea crimă? Îi transformă în rechini albi pentru tot restul veșniciei. Îi privi pe rând. Cine ar risca să devină Teatea Maó pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
o aruncăm peste bord și să se ocupe rechinii de ea. Încerca să zâmbească ironic. În definitiv, ei sunt deja rechini! — Dacă am arunca-o în mare ar fi ca si cum am omorî-o, îi atrase atenția Tapú Tetuanúi. Cine ar îndrăzni s-o arunce? — Eu aș face-o cu cea mai mare plăcere, daca pedeapsă ar fi alta. Dar simplul gând de a ma preface în rechin alb mă îngrozește. La fel ca pe noi toți, observă prietenul lui. Până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu cadă și asupra ta furia lui Tané! — O sa te-ntorci și tu, răspunse încă o dată Tapú Tetuanúi, dorindu-și cu tărie să creadă în propriile lui cuvinte. Ești atât de mare și de înțelept, că nici macar Tané n-o să-ndrăznească să-l doboare pe cel mai bun marinar care a traversat vreodată marile. Un marinar ajunge să fie cu adevarat bun doar atunci când accepta toate legile mării, răspunse. Ține minte! Oceanul este un zeu care, dacă-i dăruiești viața ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dezlipit de țărmul insulei au știut că n-o să mă mai întorc niciodată și au acceptat acest lucru, pentru că sunt conștienți că ăsta este destinul pe care Tané mi l-a rezervat... Cum să te opui voinței zeilor? Cine ar îndrăzni să se ridice împotriva lor?... Făcu un gest de plictiseală, ca și cum ar fi vrut sa alunge o muscă. Dar să nu mai vorbim de mine, ci de tine... Ce ai de gând să faci când o să te întorci în Bora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
pentru că se lașase convins de Anuanúa că nu se află în nici un pericol dacă va fi dată în schimbul ostaticilor, asigurându-l că loialul Miti Matái se va supune și o va aduce înapoi lângă el. Nici un Te-Onó n-ar fi îndrăznit să treacă peste porunca regelui sau, si cu atat mai puțin să-l lege de catarg, ca pe un sclav. Cand va reuși, în sfârșit, să pună mâna pe cei care îi atacaseră insula, îi omorâseră oamenii și o răpiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
uriaș, în timp ce arată spre Tapú Tetuanúi. Ar trebui să ne-apucăm și noi să învățăm legile, ca să le putem apoi schimba după bunul nostru plac, spuse cu o seriozitate uimitoare. Nerușinatul asta reușește tot ce-și propune și nimeni nu-ndrăznește să-l contrazică. Noroc că nu și-a propus decât să devină Navigator-Căpitan, căci altfel nu i-ar fi fost greu s-ajungă rege. —Eu nu amăgesc pe nimeni, replică Tapú Tetuanúi la fel de serios. Nu fac altceva decât să gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de ieri cu cea de azi. Contele Calomniei ține reportofonul la îndemână, folosind aceeași casetă, pariind pe faptul că oroarea de acum va fi mai groaznică decât cea trecută. Clipa asta e un punct din scenariu la care nici nu îndrăzneam să visăm. Punctul culminant al primului act, care va face viețile noastre să valoreze bani gheață. Stomacul domnului Whittier explodând, evenimentul la care asistând vom putea deveni faimoși. Precum urechea lui Lady Zdreanță, burta crăpată a domnului Whittier e biletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și o natură luptătoare ea trăia, din plin, fiecare moment al vieții. Isteață, cu o intuiție demnă de invidiat, găsea metode și resurse pentru a pune în practică orice dorință. Singura stare cu adevărat valoroasă era libertatea și nimeni nu îndrăznea să i-o îngrădească. I se permitea orice. Să se cațere în copacii din grădină și pe toate gardurile de pe stradă. Să alerge, inepuizabilă, de dimineață până seara, să joace fotbal, să cânte și să danseze în fața oglinzii. Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Bunica puse deoparte câteva rulouri. Astea sunt pentru Luana. Am să i le duc mai târziu. În vreme ce copiii se înfruptau din bunătățile aburinde, inima micuței curajoase își grăbea ritmul iar răbdarea îi era pusă la grea încercare. Amorțise dar nu îndrăznea să-și schimbe poziția. Își ținea ochii ațintiți în întuneric, fixați într-un loc anume și, în ciuda faptului că-și vorbea încontinuu, fetița nu putea să nu și-o închipuie pe Baba-Cloanța stând ascunsă în spatele ei, pândind-o dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
prin părculeț până la bloc. La una din stații urcară doi milițieni. Trecură pe lângă scaunul fetei și se opriră în spate. Ea întoarse capul după ei. Nici să nu te gândești, șuieră vocea dogită de băutură. Răpusă de spaimă, Luana nu îndrăzni să se miște. Era încolțită, lipsită de orice speranță. Cu ochii ațintiți în întuneric și zăpăcită de scurgerea minutelor până în stația unde avea să coboare, începu să se roage. Singurul ajutor nu putea veni decât de acolo, de sus, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
neașteptate de la masă și ieși din sală. În holul hotelului, o luă la fugă pe scări. Se opri gâfâind în fața camerei ocupate de Seneg și bătu cu putere în ușă. El deschise brusc, gata să se repeadă la nenorocitul care îndrăznea să-l deranjeze. Tresări când o văzu. Deși venise hotărâtă să-l jignească, în fel și chip, ea nu reuși să spună decât: Când o să-ți vină mintea la cap și-ai să dorești să-ți ceri scuze pentru toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
minunilor din poveste. Când ochișorii plini de candoare se închideau, pentru a visa întâmplări cu Feți-Frumoși și zâne, Luana se retrăgea în camera ei și se apuca de citit. Își făcu un program strict de studiu pe care nimeni nu îndrăzni să i-l tulbure. La sfârșitul lui februarie, într-o dimineață albită de atâta zăpadă încât se îndoia că va mai veni, vreodată, primăvara, sună telefonul și Luana auzi în receptor mai înainte să apuce să scoată un cuvânt: Good
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de la orfelinat. Imaginile s-au conturat mai bine, mirosurile au devenit mai pătrunzătoare, emoțiile s-au limpezit, iar bezna mocirloasă a trecutului a Început să se scurgă treptat În depărtare. Asemenea unui mic animal Într-o casă nouă, Adam nu Îndrăznea În primele zile să se Îndepărteze de camera lui (Într-adevăr, mult mai târziu, Karl avea să compare Înfățișarea lui Adam de atunci cu a unui pui abia ieșit din găoace sau cu cea a unui pui de pisică, iar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și-a zis Însă că nu era deloc așa. El de ce nu știa oare din ce parte a țării se trage? Ce dialect vorbiseră părinții lui? Chiar și orfanii se trag dintr-un loc anume. Nu că n-ar fi Îndrăznit să-l Întrebe pe Karl, mai degrabă nu-i trecuse prin minte s o facă. știa prea puțin despre trecutul lui și i păsa Încă și mai puțin, iar asta-i convenise de minune. Oare ce-l apucase acum să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ridica de la masă, Adam, i-a cerut Karl, cu aceeași voce calmă. Ai să stai și-ai să termini mâncarea pe care ai norocul s-o ai. Dacă e ceva care nu te mulțumește, spune-o limpede, dar să nu-ndrăznești cumva să lași mâncarea În farfurie! Adam se și ridicase, Împinsese scaunul și se ținea cu mâinile de marginea mesei. A rămas o vreme În așteptare, fără să Încerce măcar să-și șteargă șiroaiele de lacrimi care-i curgeau pe obraji
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce să mituiești pe careva? Eu unul n-am. — Hai, gata, ne cărăm! Azi n-am avut noroc! Când mulțimea s-a risipit, a rămas pe chei, printre mame cu prunci la sân, copii blegi, bătrâni și femei care nu-ndrăzneau să se aventureze departe de ponton. O să vină iar mâine, Își spuneau, uitându-se la vasul care se Îndepărta lăsând În urmă un V bine desenat În albăstrimea cu reflexe de oțel a apei. Părea să Înainteze atât de Încet
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se află În acest moment la mai puțin de o sută de mile de Kuala Lumpur, unde lacheii imperialismului Își caută scăparea În ascunzișuri. Ei și-au Închipuit că ne-ar fi frică. Ei și-au Închipuit că n-o să Îndrăznim. Ei și-au Închipuit că puterea Americii are să-i salveze, dar nu va fi așa. Imperialismul anglo-american, care se străduie să controleze lumea liberă va fi zdrobit În sud estul Asiei. Vor cunoaște aceeași soartă de care au avut parte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fac pentru noi poduri și spitale. și ce-nseamnă asta? Birourile lor sunt pline de fete care țăcănesc la mașină, țac-țac, țac-țac, din zori până seara. Doar țăcănesc. Unde sunt piulițele și buloanele și utilajul? Numai fațadă! Iar ea, ea Îndrăznește să-mi spună mie ce să fac! Pentru ea nu contează, poate să răscolească rahatul cât poftește cu ideea ei de comu nism, pentru că, dacă și pierde locul la universitate, n-are decât să se-ntoarcă În centrul orașului, la
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
care-l prețuiește. Frumusețea și valoarea obiectului În sine poate că nu sunt evidente. Poate că nici eu și nici dumneavostră nu putem să le vedem, dar președintele poate. Numai el poate să judece pentru el Însuși. Eu n-aș Îndrăzni s-o fac În locul lui. Dumneavoastră puteți? Nu s-a Întins să-și reia diapozitivul, care a rămas În mâinile celui lalt aproape nemișcat, minuscul și ușor. — Eu nu cred că e un lucru important, a zis el și s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
formule sărace de rămas bun, luând cu sine încordarea creată de vehemența limbajului său, dezvelit de învelișul spumos, alunecos al diplomației, al tactului în conversație. Plecase și în urma lui liniștea părea apăsătoare. Derutată, Carmina înțepenise pe scaun, abia dacă mai îndrăznea să respire. De la biroul său masiv, profesorul domina imperturbabil încăperea. Nu-i prea plăceau persoanele care discutau cu el în contradictoriu, ba chiar mai ridicau și vocea. N-ar fi acceptat niciodată să-și modifice cu ceva vreo opinie formulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu se întâmplase nimic, dar absolut nimic, ca și cum nici nu existase. Atunci Carmina fusese uimită de felul lor de a fi. Uimită și într-un fel speriată. Era mulțumită totuși că se află cu ei și nu de partea cealaltă. Îndrăznise chiar să creadă într-o superioritate a sa, o înzestrare naturală. Carmina plecă târziu către casă, așteptă în stație câteva zeci de minute și, în sfârșit, aflată în autobuzul aproape gol ce o transporta hurducăind pe străzile întunecoase, hotărî să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să-i spună că ar trebui să-și cumpere o lupă ca să poată vedea. Matei are un scris ordonat, sistematic, dar caligrafiază literele și cifrele nu mai mari decât un purice. Mulți spun că face yoga, dar nimeni nu a îndrăznit să-l întrebe pe față dacă este adevărat sau nu, în tot cazul este un vegetarian convins, cineva răspândise vestea că, în vară, când s-au dus cu toții la legatul viei, în pauza de masă a fost văzut mâncând frunze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înăbușită, amestecată energic în iureș și curgând la vale, de-a valma, odată cu toți ceilalți, fără putință de scăpare. Înmărmurită, cu degetele împietrite pe brațele fotoliului, trecând de la admirație și claritate la o stare de confuzie totală, la panică, abia îndrăznind să respire, asista neputincioasă la acel măcel verbal, devastator. Într-un târziu, cu porii contractați, tremurând, murmură mai mult pentru ea. Nu se poate, nu se poate așa. După voi nimic nu rămâne întreg. Derutat, clipind din ochi a neînțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
monotonie. Numai gândul că se va urca la volan și-l urnea din amorțeală. S-a făcut, mama, îi spuse deja înviorat și-și trase din frigider pachetul cu unt, gemul, brânza topită. Ai putea să-mi faci un ceai, îndrăzni el mai mult ca să-i încerce buna dispoziție și când o văzu că scormonește prin buzunarul capotului după chibrit, știu că se petrecuse ceva, că Sidonia pune la cale cine știe ce șotie, prea era absentă, prea se executase automat, fără comentarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]