1,372 matches
-
ajunge să fie Îndrăgită. E suficient că-l comparăm pe Lucifer din imaginarul Evului Mediu cu Satan al romanticilor. Un adolescent „tânăr, trist și Încântător” (Vigny) ia locul animalului cu coarne. „Frumos, de o frumusețe nepământeană” (Lermontov), solitar și puternic, Îndurerat și disprețuitor, el asuprește cu neglijență. Dar scuza lui e durerea. „Cine ar Îndrăzni să-l invidieze, spune Milton, pe acela pe care poziția cea mai Înaltă Îl condamnă la un șir nesfârșit de suferințe pe care trebuie să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
decât la amiază, explicând în chip confuz că abia aflase trista veste. Toți se holbau la el într-un mod ciudat, toți se credeau obligați să-l salute cu răceală sau chiar să nu-l bage în seamă. Mă simțeam îndurerat. Aș fi vrut ca el să nu se afle acolo, să nu fie tatăl meu. Rușinat de gândurile mele, am venit spre el, mi-am pus capul pe umărul lui și nu m-am mai mișcat de acolo. Dar, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în jurul lui, părea să fie o persoană importantă sau de succes, într-un fel sau altul. Are aproape de patruzeci de ani, observă Maggie; după toate aparențele, e neînsurat. Și în cele din urmă, văduva. Ghidul ei se aplecă, astfel încât femeia îndurerată să-l poată auzi. Îi vorbi intenționat în engleză. —Doamnă Guttman, această domnișoară e din Statele Unite. Vine de la Casa Albă, de la președinte. Maggie nu se mai obosi să-l corecteze. Îmi pare atât de rău pentru pierderea pe care ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
asupra faptului că soțul ei văzuse ceva în ultimele trei zile de viață - un document, o scrisoare - care ar putea schimba totul. Maggie își privi încheietura pe care i-o strânsese atât de puternic văduva. Biata femeie. Era atât de îndurerată, încât începuse să-i spună vorbe mari ei, care îi era complet străină. Maggie mai văzuse oameni care pierduseră persoane dragi și care încercau din răsputeri să dea o semnificație înaltă morții violente a soțului, soției, mamei sau copilului. Pretinzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în lanțul uman. În cele din urmă, se ivi o femeie care îl privi lung și cu o adâncă simpatie pe Uri, ochii i se umeziră. Devenea clar faptul că, oricare ar fi fost opiniile sale, Uri Guttman era fiul îndurerat al aristocrației colonialiste: vestea sinuciderii mamei sale se răspândise peste noapte, după anunțul de la radio din acea dimineață. Fără să fi avut programare, îi făcu semn să intre în biroul bărbatului care, după cum îi explicase Uri, nu era doar capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
unul protestant, celălalt catolic -, au fost împușcați într-un bar. Crimele erau menite să pună capăt procesului de pace, dar au făcut contrariul, amintindu-le tuturor că se săturaseră până peste cap de război. Echipele de negociatori au vizitat familiile îndurerate și s-au întors de două ori mai hotărâte. Maggie își amintea bine: a urmărit totul la un radio cu unde scurte care pârâia necontenit, departe, în Sudanul de Sud. Iar atunci când Londra și Dublinul au anunțat Acordul din Vinerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
încrezător în argumentele tale, să domini încăperea. Dacă șovăi când intri, ca și cum nu ai vrea să fii acolo, vei fi în defensivă, fiind silit să reacționezi tot restul timpului. Maggie încerca să impună toate aceste cunoștințe mușchilor și oaselor sale îndurerate în timp ce intra pe ușa automată a hotelului, când îl văzu pe Uri plimbându-se prin hol cu capul plecat. Nu voia să-l lase să bănuiască nici măcar o clipă că i s-ar fi întâmplat ceva în piață. Când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mai sorbise de câteva ori, mecanic și absent. A fluturat din nou degetele, iar de astă dată am fost sigur că Înțeleg corect semnificația mișcării: refuza. Secundele se scurgeau cu Încetineala agonică a ultimelor picături de sânge ce părăsesc trupurile Îndurerate ale muribunzilor. Mă rugam În gând să-și revină, să iasă mai repede din starea aceea de rigiditate minerală, să nu mă mai țină Încordat atâta. Asta era, chipurile, problema cea mai presantă pentru mine, celeritatea reintrării În normal - stratagemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
apreciez poezia autentică; și totuși ceva din limpezimea și strălucirea graiului ei a avut asupra mea un efect deosebit de Înviorător, ca sărurile acelea scânteietoare folosite pentru purificarea sângelui. De aceea mă Întristez imaginându-mi acum ce trebuie să fi simțit Îndurerata Mademoiselle văzând cum se pierde, fiind prea puțin prețuit, glasul de privighetoare care ieșea din trupul ei de elefant. A stat la noi mult timp, mult prea mult, nădăjduind cu Încăpățânare Într-un miracol ce o va transforma Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
absurde ale naturii, cum sunt rușinea și roșeața feții sau supărarea și ochii injectați“. „Tolstoi vient de mourir“ a adăugat el brusc, Încremenit, pe un alt ton, Întorcându-se spre mama. „Da ștotî“ (un fel de „Doamne, Dumnezeule!“) exclamă ea Îndurerată, Încleștându-și mâinile În poală. „Pora domoi“ („E timpul să mergem acasă“) conchise ea, de parcă moartea lui Tolstoi ar fi anunțat niște catastrofe apocaliptice. 4 Și acum urmează acel număr cu biciclete - sau cel puțin versiunea mea despre acel număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
aluneca În mod obligatoriu, cu o fatală ușurință, În acest ademenitor abis de silabe, pentru a cărui ilustrare am ales cuvântul bescislennîie numai pentru că se poate traduce bine; adevăratele favorite erau elemente tipice elegiei, precum zadumcvîie (gânditor), utracennîie (pierdut), mucitelinîie (Îndurerat) și așa mai departe, toate cu accentul pe a doua silabă. În pofida lungimii sale, un cuvânt de acest gen avea un singur accent propriu și, În consecință, penultimul accent metric al versului se Întâlnea cu o silabă În mod firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de femeie ce îmi fusese dat să aud vreodată. Tuba mare alintată de micimanul Cantarizescu, de la orchestra regimentului. — Tun, a întărit ea. Descopăr că, de câteva zile, scriu pe niște hârtii - copii dactilo sau xerox - pe care sunt strânse mesajele îndurerate trimise la moartea celui care mi-a fost șef la Arhiva Cinematografiei timp de mulți ani, câțiva lustri, cum spun nostalgicii. Au trecut de atunci, de la moartea lui, alți ani buni. Nu l-am evocat niciodată, decât în discuții întâmplătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
paharul de iaurt, îți rumegai chifla sau mușcai din plăcinta aburindă. Nu puteam rezista privirilor flămânde. Nu mi-am pus niciodată problema că ar putea fi mincinoase. Nu cred nici acum că un om poate privi în gura altui om, îndurerat și pofticios, dacă nu ar fi într-adevăr flămând. Nu cred că poți birui prin ceva foamea. Ea face să dispară orice prag moral, moștenire de educație. Târziu, când am început să cunosc tot mai mult suferința Lumii în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și murmurînd mereu cuvinte ininteligibile care sunau ca niște formule magice. Afară - nopțile calde ecuatoriale, cu cerul micșorat de stelele ce păreau mai tangibile aici decît În oricare altă parte a globului sau furtunile furioase care făceau vîntul să mugească, Îndurerat că se izbește de țărmul Înalt, Învingînd cu lamentările sale zgomotul asurzitor al valurilor aflate cu o sută de metri mai jos. Și tot afară, trei bărbați terorizați, pe a căror retină rămînea vie amintirea unui cap ce se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Hood, și din ceea ce știa despre arhipelag, Hood era cea mai meridională dintre insulele sale, o insulă atît de mică și de izolată, Încît nici măcar nu ajunsese să facă parte din planurile de exploatare ale lui Diego Ojeda. Închise ochii, Îndurerată, aducîndu-și aduse aminte de el, și o invadă expresia de surpriză și agonie cînd acesta Începuse să se Încovoaie, cu trupul tăiat de jur Împrejur. Încă o dată, destinul ei era să atragă nenorocirea ființelor pe care le iubea, iar acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
câteva secunde să-l înșire pe rochița ei de sus până jos. Fugi repede și împreună cu cealaltă soră râdeau de fericire că reușise să facă așa faptă. Biata Ioană! Nu reuși nici să priceapă ce se întâmplase! Uluită, umilită, rănită, îndurerată... toate veniseră deodată asupra ei. Lacrimile curgeau șiroi din ochișorii ei. Rochița ei cea nouă! Sărmana mamă, ce va zice? Ce va simți? Ce să-i spună? Cum să intre în curte în așa hal? Nu înțelegea pentru ce procedase
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ajuns acel loc să fie frica și teama satului. Sfântul Paisie Aghioritul spune despre blestem: „Blestemul, când este rostit de o persoană care are dreptate, are mare putere. Dacă cineva își bate joc de o persoană, care este mâhnită și îndurerată, iar aceasta din urmă o va blestema, gata, s-a terminat, se pierde neamul său.” Ce putere! „Se pierde neamul său.” Cam așa ceva s-a întâmplat și cu această familie. S-a salvat unul din copiii lor, datorită faptului că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
acum? Nu știa cum să-i spună Anei despre cele întâmplate. Își dădea seama ce suferință și ce durere o să-i provoace. Dar fu nevoit să o facă, era vorba despre ceva ce nu putea fi ocolit. Intră în casă îndurerat și îi spuse vestea tristă. Ana ieși repede să vadă și ea, căci nu putea să creadă că era adevărat ceea ce auzea. Când văzu că era adevărat, începuse a plânge și ea. Se îmbrățișară ambii și așa au plâns împreună
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lua pulsul, se ițește pe deasupra abundentului râu de capete. Nimeni nu s-a dus la serviciu. Ziarele s-au epuizat la chioșcuri, toate aveau pe prima pagina perorația președintelui, pe lângă o fotografie făcută în timpul citirii acesteia, probabil, judecând după expresia îndurerată a chipului, în momentul în care spusese că vorbea cu inima deschisă. Puțini erau cei care pierdeau timpul citind ceea ce știau deja, ceea ce-i interesa mai presus de orice pe aproape toți era să se informeze asupra a ceea ce gândeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
neputință să crezi că erau atașate de trupul unui bărbat. Dar efectul creat ținea de ceva mai mult decât de ajustările de suprafață, mai mult decât de haine, peruci sau farduri. Era prezentă lumina interioară a feminității și ținuta demnă, îndurerată a Tinei constituia o reprezentare desăvârșită a suferinței văduviei, un număr interpretat de o actriță cu un talent uriaș. Pe tot parcursul ceremoniei, nu a scos un cuvânt, stând în mijlocul nostru complet tăcută, în timp ce lumea rostea scurte discursuri vorbind despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
e mai mult decît atît. Iată, de pildă, cum îl prezintă un ziar local : „Față de varianta tradițională de publicare a anunțurilor de deces în ziarele clasice, alternativa electronică prezintă cîteva avantaje clare. Astfel, se pot posta comentarii sau condoleanțe familiei îndurerate într-un mod ușor, modern și foarte elegant”. Condoleanțe moderne și elegante deci... Sună a publicitate la pantofi ! Mai departe : „dată fiind colaborarea cu cotidiene importante din județele vizate, în cazul articolelor care surprind felurite accidente soldate cu decese, site
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pus „sfîrșitul” sub preș și că acesta nu mai este un subiect de bonton. Iată că site-ul nostru ne propune să reîncepem să vorbim despre moarte. Nu prea am înțeles însă cum. În sfîrșit, din rubrica „Consolare ptr cei îndurerați” am aflat următoarele : „în cazul în care nu reușim să depășim pierderea unei persoane, o metodă folosită și de către psihoterapeuți este realizarea unei scrisori de «rămas-bun» prin care persoana îndurerată are șansa de a transmite un gînd neîmplinit. În mediul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
înțeles însă cum. În sfîrșit, din rubrica „Consolare ptr cei îndurerați” am aflat următoarele : „în cazul în care nu reușim să depășim pierderea unei persoane, o metodă folosită și de către psihoterapeuți este realizarea unei scrisori de «rămas-bun» prin care persoana îndurerată are șansa de a transmite un gînd neîmplinit. În mediul rural bocetul servește acelorași scopuri”. Ei, păi exact asta voiam să spun și eu ! Desigur, putem să mergem mai departe cu asemănările și să spunem că bocetul este și el
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
le pune în toate; în munca și viața lui. Pășea cu capul plecat, nu numai în fața Cerului ce-i zâmbește ...dar, plecat în fața atâtor lucruri care cer ascultare și tăcere. În ochii lui negri se pot citi amarul unei vieți îndurerate, nădejdile neîmplinite... credințele nelămurite, nădejdea care-l stăpânește. Fruntea-i acoperită pe jumătate de căciulă, când se luminează de un gând mântuitor, când se întunecă, ca un vis rău. - Bună zâua, moș‟ Costan! .. Anuca îi dădu binețe, când ajunse în dreptul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și de față cu mine?! - Păi, din moment ce m-ai pus să repet ce am zis, am crezut că ți-a plăcut!, răspunse el foarte ironic, aproape rânjind. - Doamne ferește, tu te transformi într-un ateu, și asta văzând cu ochii!, exclamă îndurerată femeia. Mă îngropi, puțin câte puțin, în fiecare zi! Dar, lasă, mai discutăm noi despre asta, subiectul nu s-a închis de tot aici. Acum, însă, uite cât de mult ai vorbit! Pleacă odată și să alergi - m-auzi? -, să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]