3,818 matches
-
anotimpurile, curtezane ale drumului, cuprinzând în palmă biblioteca spiritului purtător de har... Și părul orelor se lungește, aurit de revelații... Mătură înserarea cu un vis, culcat pe spaima, pe bucuria clorofilei. Absoarbe lumina.... Perdeaua de ceață în care s-au înfășurat clipele își culcă faldul la piciorul unui gând. Filtrează Apollo seninul? Îmi cioplește cu atingerea încă de pe acum piatra funerară: ,,Învinsă de propria inimă!’’ (31 ian 2017) Iulia Dragomir Referință Bibliografică: Piatra funerară / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PIATRA FUNERARĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377427_a_378756]
-
noi la masa de lângă șemineu. Între noi doi e-o lume și totuși nu-s străină De palmele flămânde care mă învelesc. Ca florile din glastre, iubirea ta m-alină, M-avântă și mă ține să nu mă prăbușesc. Te înfășori pe mine ca iedera pe ramuri, Îngenuncheat, pleci fruntea la pieptul meu, duios, Luceferii ne-alintă, zâmbindu-ne la geamuri, Iar focul ne-ncălzește în cânt armonios. Se scurg prin mine clipe, de fericire pură, Ca fulgii de zăpadă, dansează
ÎNTRE NOI DOI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377456_a_378785]
-
Centurionul era acum aproape sigur că ceva nu era totuși în regulă. Vru să facă un semn legionarilor aflați în spatele său pentru a intra în casă, dar se trezi zicând de îndată: -Nu e nevoie, nu e nevoie! spuse el înfășurând pergamentul și înnapoindu-l proprietarului. Sunt convins că nimic ilegal nu se petrece în această casă. Iunianus îl mai privi încă o dată pe omul din fața sa care se înclinase în fața lui. -Să mergem! spuse centurionul către însoțitorii lui. Aceștia se mirară
AL DOILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377453_a_378782]
-
plăcut mult pe sâni și gura i s-a umezit peste măsură când a prins, pe rând, sfârcurile. Ea i-a împins capul și gura lui a pornit în jos, din ce în ce mai în jos, a trecut de mijlocul peste care se înfășurase fusta ridicată, până a dat de părul cârlionțat ce mirosea a transpirație și trup de femeie. Simțea că moare de rușine, dar curiozitatea și dorința pe care a început să o simtă pe măsură ce fierbințeala ei îl pătrundea, a învins și
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
primăvară iar și cuvintele mele găsesc drumul spre tine să-ți spună că tu femeie ești doar iubire, că pentru tine trăiesc ca să-ți pot spune că tu îmbraci toate clipele în fericire. Ca un vânt de primăvară tu mă înfășori, eu mă ascund în inima ta precum o pasare în cuib, stau acolo și ascult ticăitul acela care îmi spune că inima ta bate doar pentru mine și are o singură grijă, aceea de a mă face fericit! Citește mai
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
înainte de vreme.E primăvară iar și cuvintele mele găsesc drumul spre tinesă-ți spună că tu femeie ești doar iubire,ca pentru tine trăiesc ca să-ți pot spunecă tu îmbraci toate clipele în fericire.Ca un vânt de primăvară tu mă înfășori,eu mă ascund în inima ta precum o pasare în cuib,stau acolo și ascult ticăitul acela care imi spunecă inima ta bate doar pentru mine și are o singură grijă,aceea de a mă face fericit!... V. POEM PENTRU
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
atâtea răsărituri bradul din curtea casei rămâne tot verde,acoperișul casei bătrânești tot roșu, din cuibul de pe horn... XXX. HAIKU, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014. doar umbrele copacilor trec drumul toate tristețile înfășurând pe fus - ochii în lacrimi poveste de iarnă - ghiocelul asculta din olcuța de lut soare de iarnă - tot aurul lumii se mută în țurțuri gardul șubred - nepăsătoare zorelele îl urca până în vârf noapte la stana - fluierul bunicului cântând pentru nimeni
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
lemn de stejar sculptate cu motive florale, iar ușile împărătești sunt raforate în motive ornamentale specific, vița și strugurele. A doua zi după micul dejun oferit cu ospitalitate de mănăstirea condusă cu dragoste de Dumnezeu de Maica Stareță Siluana, autocarul, înfășurând distanțele pe roți cu cu cei 50 de turiști au oprit la Hotelu Castelului Dracula, unde s-a vizitat și au trăit emoțiile unei farse de butaforie, precum în romanul lui Bram Stoker. În călătoria de întoarcere ne-am oprit
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
răstignirea frunzelor în clipă senină. S-așterne,-n dor, privirea -pe zări- căci știe bine: Când ruginește totul, doar norul o apasă, Va fi departe vara cu zilele ei pline... Cum sufletul se zbate, strâns parcă-ntr-o plasă!... Te-nfășori galeș, toamnă, în vălul scămoșat... Rămâi, aici, plăpândă luminare din povești, Imagini înviază... iau chipuri de-altădat`, Iar întâmplarea, pe fantezia ta, o-nvârtești... .................................................................... E-o betie de culoare-n toamna jucăușă, Îți amintești sărutul, sub frunzele năluci? În suflet simt
VĂL SCĂMOŞAT DE TOAMNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378350_a_379679]
-
îți poartă Dus Că fluidul din ape Mă scurg fluvial în meandre de șoapte Și curg Inconștient spre abisuri amestecate Abandonându mi tot șirul de gânduri Într un suspin Jenant desbrăcat De orice privire Miri În altar Asta ne credem Înfășurându ne unul pe altul Cu trupuri întrepătrunse de focul creației O sa naștem un pui de copil Și va fi creația noastră Primul impuls din care universul A sădit viul în inima lui De anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografica: între
ÎNTRE SPAŢIU ŞI TIMP de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378374_a_379703]
-
recităm acum în zbor când pe pământ și când pe nor cuvinte dragi se tot revarsă inima cerului pulsează iar eu tot cânt dansez iubesc pe toți îi iert le mulțumesc iar dacă-o fi cumva să mor să mă-nfășori cu-acest covor și știu ... Citește mai mult de la alb și negrula colorai țesutun covorși într-o noaptedintr-o mieam scris pe elo poeziece-o recităm acumîn zborcând pe pământși când pe norcuvinte dragise tot revarsăinima ceruluipulseazăiar eu tot cântdanseziubescpe toți îi
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
de suflet. Aștept minunnea și mă bucur. Las tot ce știu să dospească și gândurile le îndrept spre Iisus împlinindu-mă. Dăruit luminii mă cuprinde nesfârșitul vieții prin învierea pe care ai făcut-o posibilă Doamne, în duhul care mă înfășoară cu puterea ta dătătoare de viață și dincolo de moarte. Lumina vă așteaptă pe toți! Referință Bibliografică: Lumina vă așteaptă pe toți! / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1948, Anul VI, 01 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
LUMINA VĂ AŞTEAPTĂ PE TOŢI! de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378375_a_379704]
-
și m-așez pe spinarea secundei. Am o aripă smulsă din carnea clipei și doare, mai presus de întuneric. Viața mea e strânsă într-un paralelipiped și am nevoie să mut calul pe tabla de șah... Am nevoie să mă-nfășor în ceasul noului, ce zboară puterea tuturor. Sunt ca o lumină, supărată pe singurătatea nopții. Și-atunci, din când în când, rup memoria, să uit că sufletul din verdele pietrelor mănâncă timp! Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: RUP MEMORIA / Florica Gomboș
RUP MEMORIA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378384_a_379713]
-
Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013. Aș vrea să ningă mult, neîncetat, să mă-ngrop în zăpezile d- altadat, să simt cum zăpada moale, fermecată, îmbracă și vise și gânduri dintr-odată. Să mă pierd printre fulgii care zboară înfășurată-n pufoasa și moale povară, să uit toate cuvintele urâte care dor, fermecată de al iernii mirific decor. Nici gândurile să nu mă mai găsească cred c-au început și ele să mă urască, nu mă mai înțeleg și chemate
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
o lacrimă-n rugăciune, știi cât spune? Sunt visul dintr-o noapte albă, sunt dor de glasul tău, sugrumat în șoapte... Știi de toate?! Ascunde-mă lângă tine, să-ți fiu versul, fluierul... visul...Știi?! VĂL DE CHIHLIMBAR M-am înfășurat în șal de umbră, cu sclipiri din lacrima târzie. Ce lacrimă!... agățată de tăcerea ta brumărie... Îți respir gândul din crengile de stele, ce-atârnă-n noapte, scuturând -cu greu- câteva șoapte. Aud foșnetul tăcerii prin vălul de chihlimbar. Îți mai aștept
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
Îți respir gândul din crengile de stele, ce-atârnă-n noapte, scuturând -cu greu- câteva șoapte. Aud foșnetul tăcerii prin vălul de chihlimbar. Îți mai aștept cuvântul, pe care mi-l vei da în dar. Apoi-fugar- vom încremeni în tăceri de dor, înfășurați în șal de umbră și văl de chihlimbar... ABIA AZI AM ÎNȚELES Abia azi am înțeles de ce m-am răzbunat pe flori. Se trezesc iar fluturi cu mătăsoase-nfățișări si doar timpul se aude respirând o mângâiere. Vioara-i un
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
murmură: -Buni, cred că sunt și eu bolnăvior ca mami! Mă doare tare rău gâtulețul. Impacientată, bunica Ioană pregăti rapid leacul cu care își tratase pe vremuri copiii, și care făcea întotdeauna miracole, împachetări cu oțet diluat cu apă. Îl înfășură pe Ionuț intr-un cearșaf umezit în leacul tămăduitor, îl înveli bine și pregăti rapid ceai de soc și mușețel, cu miere de albine. Ionuț se mai liniști și căzu iar într-un somn profund, binefăcător. Nu-l putea lăsa
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
sufletul aproape de clipa răzvrătită, De cerul plans, dar și de Dumnezeu. Aștept în rugă mută s-apară zorii noi Sperând să văd o rază din sfintele lăcașuri, În jur zăresc doar apă și cale prin noroi, Pământ mâhnit și singur, înfășurat în doruri. Privesc către înalt și cu-ndrăzneală strig, O, Doamne al îndurării, ascultă ruga mea! Nu ne lăsa stingheri în negură și frig, Simt că-i aproape sfântă venirea Ta! Te-ntreb smerită, de ce îmi este teamă Că soarele
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Am sufletul aproape de clipa răzvrătită,De cerul plans, dar și de Dumnezeu.Aștept în rugă mută s-apară zorii noiSperând să văd o rază din sfintele lăcașuri,În jur zăresc doar apă și cale prin noroi,Pământ mâhnit și singur, înfășurat în doruri.Privesc către înalt și cu-ndrăzneală strig,O, Doamne al îndurării, ascultă ruga mea!Nu ne lăsa stingheri în negură și frig,Simt că-i aproape sfântă venirea Ta!Te-ntreb smerită, de ce îmi este teamăCă soarele-i
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
cruce,... IX. ÎNGER NINS, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017. În dimineața nouă cu-aripi de primăvară Alerg ca un copil la maica mea-n odaie, Dar mă opresc, simțind-o cu răsuflarea rară, Înfășurată-n doruri și-ntunecate straie. De-un timp se-mpuținează cu fiecare clipă Și tot se uită-n sus la Bunul Dumnezeu, Își socotește pașii, căci vremea asta țipă De-aceea ține aprinsă o candelă mereu. O văd lângă icoană
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
O, măiculiță dragă, al nostru înger nins, Prin ochii tăi senini ne dăruiești iubire, ... Citește mai mult În dimineața nouă cu-aripi de primăvarăAlerg ca un copil la maica mea-n odaie,Dar mă opresc, simțind-o cu răsuflarea rară,Înfășurată-n doruri și-ntunecate straie.De-un timp se-mpuținează cu fiecare clipăși tot se uită-n sus la Bunul Dumnezeu,Își socotește pașii, căci vremea asta țipăDe-aceea ține aprinsă o candelă mereu.O văd lângă icoană îngenunchind smerită,Cu
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Acasa > Poezie > Delectare > RONDEL ÎN DOI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului De drag să mă cutremur, nu să mor, Când luna bate în fereastră, În dragoste cu zel să mă-nfășor Sub mantia-i de stele-albastră. Când trupuri vom uni, în tainic zbor, Cu roua florilor din glastră, De drag să mă cutremur, nu să mor, Când luna bate în fereastră. De fericire, voi striga: te-ador! Știu, zămislită-s dintr-
RONDEL ÎN DOI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378947_a_380276]
-
Cu fiecare celulă, respir adânc, calm, lent, un spectru de culori și mă scufund în roșu intens, portocaliu și galben cald, în irizari de verde și albastru, ca, în final, în armonia octavei de tonuri înalte, doar violetul să-mi înfășoare cărarea de sunet și lumină spre Sinele-mi Înalt. Fărâmă de Lumină, simți inima ce pulsează în Câmpul esenței Infinitului? Ia-ți amintirile cu tine și nu uita: - Ești una cu Lumina, ești Tu, ești Calea, Adevărul, Viața, ești Alpha
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CINE SUNT? Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului Am înfășurat Viața in mătăsuri De mii și mii de gânduri, Cu frumusețea lor m-au înrobit. -Trezește-te, am auzit, s-a terminat! Pierdută sunt de mine, ce mă fac, Poveștile frumoase cui nu-i plac? -Nu, te rog mai lasă-mă
CINE SUNT? de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379030_a_380359]
-
o mână-ntinsă. Topește-mi de pe buze bruma, Săruta-mă si lasă-te cuprinsă De vraja ce-mi sclipește în priviri, Stropită cu arome de pian. Mă sting printre petalele de trandafiri Când vii și tragi perdeaua de la geam. Mă înfășor în mantia cu stele, Îți las la geam trei muguri de iubire Printre petale gândurile mele Și te răpesc sub pleoape... amintire. Copacii Sunt munții tunși cu securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]