1,239 matches
-
le trecem cu vederea. TIPICUL ÎN LITERATURA REALISTSOCIALISTĂ Una din intențiile plenarei de la Uniunea Scriitorilor a fost și stimularea dezbaterilor pe marginea unor aspecte de concepție și metodă a realismului socialist, în speță asupra tipicului. Aceste discuții teoretice s-au înfiripat, într-adevăr, dar ele au avut o respirație scurtă, degenerând până la urmă în concretizări despre ce e tipic sau ce nu este într-o scriere sau alta. De altfel, teoretizările, câte sunt, nu ies din litera și spiritul raportului lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nici măcar nu mi-a spus? Pe bune acum. Am Întrebat-o În dimineața de după petrecere dacă e ceva Între ea și Tom, și ea a avut un aer jenat și a schimbat subiectul. Așa că am presupus că nu s-a Înfiripat nimic serios Între ei. Nu pot să nu mă simt ușor trasă În piept. Toată poanta, atunci cînd ai o soră, e s-o suni și să-i povestești despre noul tău prieten. Și nu s-o ții departe de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
modernizat în sectorul său concepția, dar și sistemul exploatării agrare. A fost unul din cei mai lucizi și moderni teoreticieni ai sistemului de organizare și rentabilizare a procesului producției în condițiile pedoclimatice a diferitelor zone geoclimatice. În jurul său s-a înfiripat a școală care, la timpul său, a devansat concepția tradițională sau oficială. Victor Costin s-a născut la 2 octombrie 1928, în orașul Soroca și până la refugiul din 1940 a urmat cursul primar și trei clase liceale la Soroca, apoi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în taină de Christine, reușește s-o invite la o plimbare, merg apoi cu mașina unui adolescent antipatic la o plimbare în grup, un fiasco din punct de vedere al relației Tony- Christine. De fapt între cei doi nu se înfiripă nimic, Christine nu se uită la Tony cu mai mult decât indiferență și Brownjohn nici nu-și prea bate capul să analizeze ce se petrece în mintea ei. Tony e oarecum conturat, dar ambii tineri sunt în primul și din
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
retorici”. E, în toate aceste studii, briante stilistic, grifa unui teatrolog ce începuse, în lumea bună a criticii europene, să-și spună cuvântul. Eseistul cu gustul „înscenării” de finețe îl conține, într-un fel, pe dramaturg. Teatrul lui O. se înfiripă sub semnul „marelui Will” și ar putea fi chiar numit un teatru shakespearizant. Ceea ce distinge trilogia istorică alcătuită din Veac de iarnă, Vlad Anonimul și Săgetătorul, publicată în volumul Dramele puterii (1968), este excelența scriiturii. Chiar pândit pe alocuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
cronologic a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primele capitole sunt dominate de informații privitoare la viața politică, gravitând în jurul a două evenimente cruciale: revoluția de la 1848 și răscoala de eliberare națională a Poloniei din 1863. Legăturile care se înfiripă cu aceste prilejuri, îndeosebi între intelectualii participanți la mișcările revoluționare, sunt interpretate pertinent, iar imaginea lor e substanțial completată în lumina unor documente noi, care stabilesc alte reliefuri în desfășurarea faptelor. Prezente sporadic și mai înainte, informațiile culturale sporesc simțitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
și sunetul elegiac, amplele interogații („întrebăciuni”) retorice și apostrofele învolburate se intercalează cu paragrafele analitice, cu buchetul lor de noime și de învățăminte. Dacă predicile, cu țesătura lor înflorată, vădesc o predispoziție de a plasticiza, fără ornamentație excesivă, ele se înfiripă și în structuri muzicale, polifonice, într-o gradație când suitoare, când coborâtoare, între care șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Suedia) și să lucreze În Copenhaga (Danemarca), să facă naveta de la Freiburg (Germania) la Strasbourg (Franța) sau chiar peste mare, de la Londra la Rotterdam; ori de la Bratislava (Slovacia) la Viena (Austria), refăcând astfel o conexiune banală În era habsburgică. Se Înfiripa o Europă realmente integrată. Din ce În ce mai mobili, europenii se cunoșteau unii pe alții mai bine decât oricând. Puteau să călătorească și să comunice pe picior de egalitate. Unii europeni rămâneau, evident, mai egali decât alții. La două secole și jumătate după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se ocupă, de pildă, de înrâurirea stilului bizantin asupra creației autohtone, de stilul brâncovenesc, în care distinge „preocuparea frumuseții pentru frumusețe”, și de cel caracteristic epocii lui Ștefan cel Mare), ci mai cu seamă „ideea-formă”, „spiritul” din care s-au înfiripat. Sub privirea lui scormonitoare și mângâioasă deopotrivă, monumentele întâlnite în cale își dezvăluie neîntârziat înțelesul simbolic. Pelerinajul, de o senină melancolie, printre emblematice vestigii continuă în Izvoare și popasuri (1934). Deșteptate din „somnul legendelor”, păstrându-și „misterul” de poetice irizări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
vedere în special comercianții și industriașii evrei. Ei dispărând sau numărul lor micșorându-se, aceste măsuri au rămas să se aplice astăzi proprietarilor, industriașilor și comercianților români, tratați ca dușmani ai națiunii, tocmai în momentul când ei urmăresc a se înfiripa economicește și să îndeplinească cu mari greutăți sarcina lor. 7/. În timp de război viața economică are un ritm mai lent datorită îngreunării comunicațiilor și transporturilor. De aceea, ea reclamă în această perioadă un personal mai numeros ca în timp
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ale Școlii, conștiința națională a românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va înfiripa, după Revoluțiile pașoptiste, programul unionist. Germenii ideii naționale, după ce au încolțit în gândirea Școlii Ardelene, se prelungesc rizomatic pentru a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă pentru a ilustra această recluziune în sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei stilistice românești" (p. 227). Refugiul românismului a fost găsit în cătunele izolate în creierii munților și în stânile ciobănești. Prin aceasta s-a configurat o constantă a spiritului românesc refractaritatea de a păși vijelios în istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
privind înființarea și evoluția satelor de pe teritoriul comunei Umbrărești, dar ele, datele, sunt rudimentare și inexacte, cu aprecieri inadecvate domeniului. De pildă, se scrie despre satul Eremia Grigorescu că „este sat de clăcași”, deși, la data respectivă, el abia se înfiripa din răzeșii umbrăreșteni mutați pe terasa de est a apei Bârladului, în urma marilor inundații din acești ani. Ori că satul Torcești ar fi fost „înființat pe moșia boierului Paul Balș”, iar satele Slobozia, Tămășeni și Siliștea „au fost înființate pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sensul că nu existau drumuri anume trasate și aliniate după vreun plan ingineresc, deci nici vorbă de sistematizare, pentru simplul motiv că, în vechime, oamenii își întemeiau și durau așezările cum și unde îi convenea fiecăruia, multe din locuințe fiind înfiripate, inițial, pe terenuri împădurite, recurgându-se la defrișarea prealabilă a unui petec de pădure și amenajarea spațiului necesar alcătuirilor gospodărești. Aspectul neregularității dispunerii așezărilor, implicit al căilor de comunicație, se poate observa și astăzi în satele cu mare vechime, cazul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]