1,318 matches
-
deteritorializată prin interfațare, prin protezare sau prin alterare genetică își recapătă integritatea și se reteritorializează. Identitatea nomadă și impură a postumanului se fluidizează în spațiul virtual, devine navigabilă și se metamorfozează în topologia schimbătoare a realității înseși, este tolerantă și îngăduitoare cu marginalitatea, cu anormalul și cu diferența, este responsabilă față de „monstruos” și de singular, acceptând deopotrivă manifestarea locală, identitară, etnică, comunitară, cât și cea globală, a alterității sau a străinului, a celuilalt în oricare dintre ipostazieri: individ, etnie, rasă, specie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fost interzis prin ucaz la cererea satanistului iudeo-creștin Ambrosie. Ca să restabilim adevărul, singura soluție este să punem mîna pe par și să le ce-rem socoteală; ori recunosc tîlhăria și genocidul asupra culturii și religiei geților și atunci vom fi îngăduitori cu aceste tîrîturi lăsîndu-le viața de a trăi în propriul closet, ori îi vom pune cu dosul deasupra vîrfurilor de țeapă să hotărască singuri ce au de făcut. Obrăznicindu-se cum le este felul, mozaicii cer celor dintre Neamuri care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mic. [...] Te sărut." Jean Matheu jubilează în preajma lui Titulescu nutrind, din nou, iluzii ("...îi a plăcut că mă am adresat lui", unele persoane din anturaj "îi au vorbit de mine") dar se arată sever rezervat față de bilanțul domniei lui Carol Îngăduitorul: "Cei ce au atribuit lui Carol I un rol creator sau activ ar fi fost tare încurcați să citeze în sprijinul aserțiunii lor un singur caz concret..."; apreciază defavorabil prestația liberală ("marea și multipla operă național-liberală de falsificare a istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
C. Rădulescu-Motru ajunge are această încadrare ontologică și de aceea ea este ferită de accentele "sceptice" distribuite în multe filosofii contemporane când este vorba de problema omului. De altminteri, el s-a ferit cât a putut de o atitudine filosofică îngăduitoare cu un anume "scepticism", poate și datorită poziției acestuia în filosofia lui Kant (scepticismul îi apare lui Kant ca "un popas pentru rațiunea omenească, unde aceasta poate medita la plimbarea ei dogmatică și poate face schița ținutului în care se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
există într-o relație de familiaritate negociată cu reprezentanții serviciilor de informații, de care se și tem în același timp. Forța lucrurilor nespuse e fascinantă. Societatea nu-și ascunde o teamă care e reală, dar, în același timp, se arată îngăduitoare cu cei care optează pentru o carieră asigurată și unele privilegii, angajându-se în serviciile de informații. Se pune întrebarea dacă acest discurs despre frică este destinat doar străinătății, cu scopul de a-i explica implicit că societatea oprimată nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
existența acestei scrisori a celor Șase. Potrivit versiunii lui Silviu Brucan, într-o carte de interviuri publicată la București în 1989, inițiativa i-ar reveni. El ar fi pus la punct acest plan împreună cu Apostol și Bârlădeanu, sub privirea foarte îngăduitoare a doi diplomați occidentali, ambasadorii Statelor Unite și al Marii Britanii, Kirk și Hugh Arbuthnott... Povestirea lui Brucan este rocambolescă. Bătrânii domni români, supravegheați de Securitate, conversează plimbându-se într-un parc; ei se pierd în acest peisaj de parcuri cam reci
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
atunci când acestea se lansează într-o dispută pentru a stabili care personaj fusese mai generos din povestirea rostită în ultima zi a reuniunii de către Emilia: „într-o tovărășie ca a noastră se cuvine să se vorbească într-un fel mai îngăduitor, aș zice, astfel ca lucrurile spuse să nu fie prilej de ceartă prin tâlcul lor prea îngrădit, căci certurile de acest fel își află loc mai potrivit printre studenți și în școli decât aicea între noi, care abia de ne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută desfătarea, în loc de a urma slujirii lui Dumnezeu. Spațiul sacru se convertește regretabil într-un loc măcinat de vicii și de ipocrizie, toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care i-au cauzat răul. Violenței, femeia vrea să i se răspundă cu dragoste. Personajul feminin pozitiv reușește prin inteligență, perseverență și abilitate verbală să-și ghideze soțul de la impulsul belicos inițial spre o atitudine mult mai înțeleaptă și mai îngăduitoare, aceea a clemenței. Femeia realizează dorința violentă a lui Melibeus de a-i pedepsi pe cei care l-au ofensat, conform uzanțelor cavalerești ale vremii de păstrare a onoarei, și reușește, prin argumente repetate și excelent alese, să-și convertească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de proastă ce era”, „apuca ușor momeala”923. Sunt puține situații când un personaj feminin negativ este catalogat atât de critic și aceasta poate datorită lipsei inteligenței, pe care autorul italian nu o poate scuza în niciun fel. Boccaccio este îngăduitor cu plăcerile senzuale, dar nu face rabat atunci când este vorba despre istețime. Donnele demonicate constituie un trofeu mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ironice mai ascund firave urme de misoginism. Aspectele antifeministe pe care le am evidențiat în scrierile lor nu fac decât să contureze un portret mult mai credibil, mai autentic a ceea ce reprezintă feminitatea. Dacă ar fi fost totalmente laudativi și îngăduitori cu personajele feminine pe care le portretizează, ar fi pierdut mult în sfera realismului incipient pe care îl configurează. Virtutea și viciul personajelor feminine par a nu avea însemnătate decât dacă conduc spre aventuri, spre evenimente neobișnuite guvernate de destinul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
exagerare. Primul lucru pe care și l-a dorit Wittgenstein, după eliberarea din prizonierat, a fost să se întâlnească cu Russell pentru a discuta manuscrisul Tractatus ului.) Reacția lui Russell la aceste reproșuri a fost, ca și alte dăți, una îngăduitoare. În răspunsul lui, admite că nu a înțeles bine notele pe care Wittgenstein le-a dictat lui Moore în 1914. Cu toate acestea, crede că în perioada lungă în care comunicarea lor a fost întreruptă a reflectat cu folos asupra
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
catolicilor. Dimpotrivă, a insistat ca, odată cu emiterea acestei legi, cei care nu vor să semneze documentul să nu fie torturați sau uciși, ci să li se ceară să părăsească țara. De asemenea, s-a dovedit a fi mai mult decât îngăduitor cu mirenii catolici care au semnat jurământul și a tolerat catolicismul și cryptocatolicismul chiar și la curtea regală. Crypto-catolicii erau persoanele care trecuseră la protestantism pentru a nu-și pierde viața sau bunurile, dar care în realitate erau catolici. Henri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vrei să obții în schimb propria ta iertare; însă Dumnezeu iartă fără să primească ceva în schimb. Tu ierți un frate. Dumnezeu iartă un rob; tu te faci vinovat de nenumărate păcate, Dumnezeu este fără de păcat.” Domnul ne vrea blânzi, îngăduitori cu cei ce ne-au greșit, nerăzbunători și, prin iertarea pe care leo dăm altora, ne permite să dobândim propria noastră iertare și să ne creăm propria noastră măsură a iubirii de oameni. Și astfel să cerem să ni se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de lumina împăcării cu aproapele, acela se va lipsi de darul lui Dumnezeu și, după o dreaptă judecată, va fi predat ispitei și celui viclean, pentru ca, fiind confruntat cu necesitatea de a se ridica din cădere, să învețe a fi îngăduitor față de alții.” „Prin ispită înțelegem aici legea păcatului. Primul om, atunci când a fost chemat la existență, era fără de păcat. Cel viclean este diavolul, cel ce a făcut ca această lege să intre în firea omului. Amăgindu-l pe om, el
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
conflict depind de mediul emoțional al persoanelor implicate, H. Cornelius și Sh. Faire (1996) propun următoarele conduite (pp. 154-156): • respectarea comunicării emoțiilor. Când cineva trăiește o stare emoțională foarte puternică este important să nu-i blocăm comunicarea sentimentelor; • să fim îngăduitori când ceilalți își dau frâu liber emoțiilor. Este semn de maturitate pentru noi dacă putem să le permitem altora să-și calmeze nervii fără a se simți lezați sau a ne lăsa prinși în joc. Să încercăm ascultarea activă atunci când
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1851-1917), personaj cu o însemnată carieră în magistratură (la un moment dat era prim președinte al Curții de Apel din Iași), care ajungea profesor de drept român la Universitatea din Iași7. A rămas în memoria contemporanilor că un om devotat, îngăduitor și modest, atât în magistratură, cât și la scoala ori în familie; îi încuraja cu blândețe pe toți studenții săi (care-i spuneau "Moș Titius"), indiferent dacă erau sârguincioși sau nu. S-a stins din viață, ne spune unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
grijă și necesită precauții prealabile, indiferent că sunt sau nu formate de o planetă cu reputație „benefică”. Luându-l pe Jupiter de exemplu, iată câteva reflexii indispensabile: mai Întâi, trebuie analizată dispoziția planetară: avem de-a face cu un zeu Îngăduitor sau cu unul rău? Răspunsul trebuie În general căutat În prezența aspectelor colaterale, armonioase sau disonante; care e poziția lui În tema natală? Probabil că, dacă Jupiter formează În natal aspecte armonioase cu planetele personale, subiectul este mai predispus să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
exagerare. Primul lucru pe care și l-a dorit Wittgenstein, după eliberarea din prizonierat, a fost să se întâlnească cu Russell pentru a discuta manuscrisul Tractatus ului.) Reacția lui Russell la aceste reproșuri a fost, ca și alte dăți, una îngăduitoare. În răspunsul lui, admite că nu a înțeles bine notele pe care Wittgenstein le-a dictat lui Moore în 1914. Cu toate acestea, crede că în perioada lungă în care comunicarea lor a fost întreruptă a reflectat cu folos asupra
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
legături cu ce a citit înainte, lasă cartea și citește cartea de mai înainte. Pentru a fi mai sigur de ce a citit . Unele dintre ele au o memorie mai slabă reținînd numai principiile de funcționare ideile principale. Persoane obeze, blînde, îngăduitoare, tolerante, visătoare. Au o capaciate de a decide mai redusă, făcînd tot felul de planuri, etc.. 165 Prin tot felul de cercetări, inovații, descoperiri viața de zi cu zi s-a complicat pierzînd echilibru devenind foarte Yang. Treptat, treptat acest
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de 511, iar la izraeliți un plus de 429 indivizi. Progresul rapid al mortalității între români e un semn de bunătatea sistemului liberal, o dovadă de excelența regimului economic și politic sub care trăiește poporul românesc în zilele lui Carol Îngăduitorul". Și concluzionează, interesat fiind, cum era de așteptat, de viitorul poporului român, nu a oricărei alte populației conlocuitoare: "Fără îndoială că regatul bizantino-iudaic C.A. Rosetti-Herșcu Godner poate să aibă un mare viitor la gurile Dunării, dar acel viitor nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mame din clasele I și a II-a). Această diferență se explică în parte prin faptul că mamele aparținînd clasei a V-a foloseau bătaia mai des ca pedeapsă pentru orice fel de boacănă, însă acestea erau și mai puțin îngăduitoare cu minciunile copiilor (Newson și Newson 1968:415, 419, 446, 471). Aceste frînturi de informații sînt probabil suficiente pentru a sugera că poziția socială este un alt element care influențează nu numai atitudinile față de minciună, ci și frecvența afirmațiilor nesincere
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
puțin dacă, de exemplu, află că un politician a mințit. Însă există și dovezi, spre exemplu interviurile cu femeile americane, relatate de Werth și Flaherty (1986) și prezentate în capitolul 7, că uneori oamenii sînt mai dispuși să se arate îngăduitori sau iertători față de persoane apropiate decît față de cele necunoscute. De asemenea, numeroși oameni refuză să aibă încredere în politicienii pe care nu i-au cunoscut personal. Simmel (1950:312-313) are dreptate cînd afirmă că "structurile sociale diferă profund, în funcție de minciunile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fata cea mai mare era mai tăcută și mai cu judecată. Ea rămânea cu surorile și frații cei mai mici când se duceau părinții la muncă, vedea de dânșii, îi muștruluia și îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască până într-atât părinții. Dară, bate toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de dânșii, îi muștruluia și îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască până într-atât părinții. Dară, bate toba la urechea surdului. Adecă, de! Ce să zici? Ar fi fost și ei, poate, mai îngăduitori, și mai cu răbdare, dară burta le da ghies și îi făcea de multe ori să fie neînțelegători." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (e) "Săracul păru a se mângâia oarecum; dară numai inima lui știa." (Petre Ispirescu, Fata săracului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]