3,183 matches
-
așa cum spunea Maiorescu undeva, românii sunt mai mult povestitori și nu romancieri.Iată stilul percutant, direct cu care se începe prezenta carte : Simțeam că mă sufoc, ca de mai rămâneam un ceas, un ceas măcar, în țarcul plin de murdarii, înghesuit printre ceilalți robi, inspirând mirosurile lor puturoase, cu soarele frigându-mi creștetul capului, o sa crap în acea groaznică piața de sclavi, departe de liniștea mănăstirii mele. Și întreaga carte este un amestec echilibrat de fraze scurte alernând cu fraze lungi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
așa cum spunea Maiorescu undeva, românii sunt mai mult povestitori și nu romancieri.Iată stilul percutant, direct cu care se începe prezenta carte :Simțeam că mă sufoc, ca de mai rămâneam un ceas, un ceas măcar, în țarcul plin de murdarii, înghesuit printre ceilalți robi, inspirând mirosurile lor puturoase, cu soarele frigându-mi creștetul capului, o sa crap în acea groaznică piața de sclavi, departe de liniștea mănăstirii mele.Și întreaga carte este un amestec echilibrat de fraze scurte alernând cu fraze lungi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
zugrăvite, înghesuite unele într-altele ca niște bunicuțe ce se țin de mână ca să traverseze pe la semafor, dădeau impresia că timpul uitase să mai treacă și pe-acolo, ca să le avertizeze despre sosirea altor vremuri, venetice. În vitrinele înguste, erau înghesuite mărfuri ce nu reușeau să mai atragă privirile. Nehotărându-se încă dacă să intre în vreun magazin, Smaranda ajunse în piața Sfatului. Pe băncile din jurul turnului, puhoi de lume. Oameni mulți, așezați unii lângă alții dar fără a părea că
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Acasă > Poezie > Imagini > SĂ TRĂIȚI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului E greu sa gasesti cuvinte adevărate și blânde La orizont s-au înghesuit năluci de întuneric, Peste un gând s-a așternut un nor Iar ceață răzbate, fetele noastre crude. Nimic consolator nu se vede din pâcla Monștrii se adună peste gând Pământul dansează peste pământ Natură ne mai încântă ochiul, dar e
SA TRAITI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381956_a_383285]
-
îți mulțumesc pentru-ncăpățânare arzând pe pânză ca și-n viață - -exasperat! pe Dumnezeu îl culci în chiparoși - curat trezit Hristos - numești-l soare-n floare pictezi cu-arterele deschise curcubeu fierbi sânge pe pământ precum și-n cer: pe pânză-nghesui zeul lângă zeu încât brusc raiu-ai vlăguit - apter! înfometat și mìzer sfânt de vineri ai tâlhărit de rosturi universul urechea ți-ai desprins - s-asculte versul care cutremură-n extaze aștri tineri ...iscat altar de sori care trudesc îți mulțumesc
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380521_a_381850]
-
vrea fasole cu cârnași și murături, pe stânga. Eu , ce mi-am zis, fasole am mai mâncat și acasă, dar o friptură nu ar strica și am trecut pe dreapta să aștept friptura. O să intrați fiecare , pe rând, nu vă înghesuiți, ne instruia un caporal cu mustață de cazac, pe ușa aceea și după ce treceți, vă așezați în ordine la masă. Când mi-a venit rândul am intrat într-un fel de lift. Căutam ușa să ies pe partea cealaltă, dar
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Auzi, să nu-ți poți bate copiii! (În România 63% dintre parinți își bat copiii, concluzionează studiile) Nu poți să-ți bați nici bărbatul? Sau invers! Acum înțeleg de ce nu fac parte din U.E! Nici migranții nu se prea înghesuie la un asemenea nivel de civilizație. Vine al doilea val al iernii. Primul a fost light. Să vezi cum se inflamează știriștii tv la cel anunțat de INMH pentru acest weekend! Temperaturi polare de -13 grade pe scara lui Celsius
TABLETA DE WEEKEND (137): A FI SAU A NU FI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380584_a_381913]
-
martie 2016. Pe douăzeci și nouă ale lunii decembrie grupul de studenti se întâlni în București. În Gară de Nord era o forfota de nedescris. Urcară în trenul care mergea spre Câmpulung Muscel, apoi intrară în compartiment, unde și-au înghesuit rucsacurile cu merinde și haine de schimb. Locomotivă se puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabană Cuca din masivul Iezer-Păpușa. Gabriela era într-o situație specială
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
mai mult Pe douăzeci și nouă ale lunii decembrie grupul de studenti se întâlni în București. În Gară de Nord era o forfota de nedescris. Urcară în trenul care mergea spre Câmpulung Muscel, apoi intrară în compartiment, unde și-au înghesuit rucsacurile cu merinde și haine de schimb. Locomotivă se puse în mișcare. Gabriela și Adrian, vechi cunoștințe și prieteni cu Marius, șeful grupului, doreau să petreacă împreună revelionul la Cabană Cuca din masivul Iezer-Păpușa. Gabriela era într-o situație specială
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
tomnatici cu dinți de brumă le este foame de lupi și vor să se răsfețe-n îmbrăcăminți de pastramă pe grătare incandescente. Cărările dealurilor își poartă-n cobilițele vremurilor bunurile agonisite. Ce mai fug recoltele-n hambare! Ce se mai înghesuie-n borcane, în sticle, prin beciuri de frica brumei stropită de lupii toamnei. Se-agață punțile de struguri în cârlige prin poduri de case. Ecoul lupilor de brumă sperie totul. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Roua cu buze
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SUNT OMUL... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic, Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri. Adeseori, în murmuru-mi apatic, E simfonia ultimei căderi. Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață, Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață, Văd noua mască a grăbitei luni. Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia, Aș pune
SUNT OMUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381196_a_382525]
-
Absenți la tot, refugiați în basme, Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri. Ne închinăm la-nvățături abstracte, Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm. Ființe de carton, nu suntem apte Nici dragoste, nici ură s-arătăm. Ne-nghesuim, tăcuți, pe-o rogojină De-orgolii reci, ce-ndeamnă la eșec, Voința noastră-i scut din plastilină, Iar îndărătnicia-i lemn de tec. În cupa sorții ne e izbăvirea, Amară ca licoarea de pelin. E-o luptă dârză a ne
CUPA SORȚII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381199_a_382528]
-
înălțime, destul de voinică și autoritară atunci când era cazul, altfel nu ar fi făcut față „armatei de prunci” lăsată în grijă de tatăl lor. Nu trebui să zică de două ori, că năzdrăvanii, lihniți de foame, intrară în fugă și se înghesuiră în jurul mesei, înghiontindu-se, de când se apucară de mâncat, până la ultimele resturi de mămăligă cu fasole din strachină. Masa se termină, ca de obicei, în chiote și hârjoneli, dar nu înainte ca mama să-și toarne încă un pahar de
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
Absenți la tot, refugiați în basme, Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri. Ne închinăm la-nvățături abstracte, Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm. Ființe de carton, nu suntem apte Nici dragoste, nici ură s-arătăm. Ne-nghesuim, tăcuți, pe-o rogojină De-orgolii reci, ce-ndeamnă la eșec, Voința noastră-i scut din plastilină, Iar îndărătnicia-i lemn de tec. În cupa sorții ne e izbăvirea, Amară ca licoarea de pelin. E-o luptă dârză a ne
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
plăceri,Absenți la tot, refugiați în basme,Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri.Ne închinăm la-nvățături abstracte,Dorind, cu zel, pe toți să-i epatăm.Ființe de carton, nu suntem apteNici dragoste, nici ură s-arătăm.Ne-nghesuim, tăcuți, pe-o rogojinăDe-orgolii reci, ce-ndeamnă la eșec,Voința noastră-i scut din plastilină, Iar îndărătnicia-i lemn de tec.În cupa sorții ne e izbăvirea,Amară ca licoarea de pelin.E-o luptă dârză a ne-nvinge firea
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de băiețel cu ochii mari și verzi, ascunși sub gene lungi și stufoase de culoare ... VIII. SUNT OMUL..., de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017. Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic, Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri. Adeseori, în murmuru-mi apatic, E simfonia ultimei căderi. Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață, Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață, Văd noua mască a grăbitei luni. Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia, Aș pune
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
-n înger de lumină, M-aș dezbrăca de răni și de poveri, Dar n-aș uita că apa cristalină Un râu de smoală fost-a, până ieri... Citește mai mult Sunt omul-râu și-n vadu-mi singuratic,Sub pietre vii, mă-nghesuie tăceri.Adeseori, în murmuru-mi apatic,E simfonia ultimei căderi.Sunt omul-vis... Sub draperii de ceață,Simt sfâșierea strașnicei furtuni, Pe vechi himere-n terna dimineață,Văd noua mască a grăbitei luni.Sunt omul-nor și de-aș aduce ploaia,Aș pune
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XI. ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017. Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Citește mai mult Atinși de frici, mai scuturăm perdeauaLa geamul viu al iernilor din noi,Înghesuiți în vechiul mușuroi,Ce-și cară fericirea cu ocaua.Prin visele-adunate în convoi,Sulemenim ades cu bidineaua(Strângându-ne la zâmbete cureaua)Și soarele, pe chipul său de sloi.Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i ... Citește mai mult Adoarme universul, se scutură perdeaua,Pe cerul fără
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
șale,Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală.Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată,Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă,Îi scapără sub gene privirea-i rimelată,Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă.Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide,Secunde amorțite de crivățul macabru,În strigătul naturii, lumina se divide,Tronează peste lume-al zăpezii candelabru.Aproape istovită pe-a clipei noptieră,Mi-adun singurătatea din leagănu-i ... XXIV. TĂCEREA DIN ADÂNCURI, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr.
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți De ropotul cascadei în haine de paradă, Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți. Ne-nghesuim zadarnic în micul chioșc din stație, Ce părăsit și singur, prieten ne devine. Perdeaua grea a ploii se-nclină-ncet, cu grație, Lăsându-ne-năuntru, o clipă. Apoi revine. Uzi leoarcă, mână-n mână, ne-apropiem agale Unul de altul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
sumbră, iar satul părăsit e,Niciun suflet pe stradă, în afară de noi.Privim speriați la norii ce-amenință să cadăși ne rugăm în taină să nu fim risipițiDe ropotul cascadei în haine de paradă,Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți.Ne-nghesuim zadarnic în micul chioșc din stație,Ce părăsit și singur, prieten ne devine.Perdeaua grea a ploii se-nclină-ncet, cu grație,Lăsându-ne-năuntru, o clipă. Apoi revine.Uzi leoarcă, mână-n mână, ne-apropiem agaleUnul de altul chipul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016. Multe gânduri s-au așezat pe rețină timpului meu- gânduri, gânduri... uneori au venit și au plecat toate-odată alteori au plecat unul câte unul (liniștite, într-un delirant calm englezesc, nu s-au înghesuit să alerge). Multe gânduri au cântat timpului culorile vieții, pe litere- câte litere! ce alfabet ciudat! am vrut să scriu o carte despre fericire, mulți dintre voi m-ați fi crezut, dar fericirea are milioane de forme și culori- aș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]