2,594 matches
-
școală de gândire care explică relațiile internaționale în temeni de putere, fiind considerată o abordare teoretică relativ conservatoare, dezvoltată ca reacție la tradiția liberală, denumită și idealism 17. În acea perioadă, realismul a asigurat, atât baza teoretică pentru politicile de îngrădire, cât și pentru strategia descurajării, a intimidării unui actor în situația în care acesta intenționează să acționeze într-o manieră negativă. Abordarea realistă a relațiilor internaționale are la bază considerații filozofice privind natura umană. Conform acestora, omul este natural rău
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
element al puterii. Reprezentanții școlii geopolitice anglo-saxone avansează ideea că stăpânirea lumii nu se face prin deținerea de teritorii, ci prin controlul principalelor rute comerciale și a punctelor cheie de pe traseu. Pentru Nicholas J. Spykman, autor al teoriei geografice a îngrădirii, preluată de către George Kennan în sfera politică, hearland-ul (concept introdus de Mackinder, care desemnează zona-pivot a politicii mondiale, partea centrală a Eurasiei) trebuie îngrădit prin stăpânirea teritorială a unei zone numite rimland, care cuprinde țărmurile heartland. Alianțele, coalițiile joacă rol
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unei zone numite rimland, care cuprinde țărmurile heartland. Alianțele, coalițiile joacă rol cheie în menținerea balanței de putere, iar atunci când o coaliție de contrabalansare are un element geopolitic înconjurând fizic statul care amenință, strategia de balansare a puterii este numită îngrădire 27. În Rusia, ideile civilizaționismului geopolitic agresiv 28, care afirmă excepționalismul rus, fundamentat pe superioritatea și misiunea istorică a Rusiei în lume, promovat de slavofili, pentru care civilizația occidentală, bazată pe rațiune și autoritate, e condamnată să dispară, a condus
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
aprecia drept instabil echilibrul nuclear, subliniind, într-un articol (Delicata balanță a terorii) considerat de către Henry Kissinger 59 ca fiind de referință pentru analiza strategică, similar ca semnificație altui articol celebru în acea vreme, cel al lui George Kennan cu privire la îngrădire (Sursele comportamentului sovietic), posibilitatea ca forțele strategice ale adversarului să fie distruse înainte ca ele să fie puse în acțiune, precum și faptul că teama de un atac prin surprindere ar putea determina o acțiune preventivă, de reducere a posibilității ca
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
masiv la un prim atac, iar posibilitatea punerii în practică a acestor strategii impune modernizarea armelor existente. Noua viziune asupra securității și apărării SUA a fost surprinsă în Defence Strategy for The 1990's, care conținea, încă, elemente ale doctrinei îngrădirii. În ceea ce privește proliferarea nucleară, în perioada administrației G.H.W.Bush, deși existau dovezi cu privire la acest fenomen, aceasta nu constituia o prioritate, fapt relevat și de proiectul documentului Linii directoare pentru planificarea apărării, mediatizat în 1992, care aborda ideea posturii SUA de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nord-coreene sunt capabile să transporte la țintă încărcături nucleare. Se apreciază că R.P.D. Coreeană intenționează să utilizeze descurajarea nucleară ca instrument politic pentru a restabili relațiile normale cu SUA, Japonia și Coreea de Sud. Iran între politica de dialog și politica de îngrădire Programul nuclear al Iranului a fost instituit sub Șahul Mohammad Reza Pahlavi, la sfârșitul anilor 1950, cu un acord de cooperare nucleară încheiat, în 1957, în cadrul programului Atomi pentru Pace, urmat de un acord, în 1960, de achiziționare a unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
au avut drept rezultat descurajarea oricăror tentative de dialog serios între Washington și Teheran 218, într-o perioadă în care relațiile americano-iraniene erau blocate la stadiul de ostilitate reciprocă. Administrația Clinton a adoptat față de Iran o politică de dublă izolare (îngrădire) promovată de Martin Indik, asistentul președintelui pentru Orientul Apropiat și Asia de Sud Est, și Anthony Lake, consilier de securitate națională cu scopul împiedicării simultane a Iranului și Irakului de a realiza acțiuni în contradicție cu interesele comunității internaționale. Politica față de Iran
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Iranul face eforturi deosebite pentru a obține tehnologia necesară fabricării armelor nucleare și a rachetelor balistice aferente. În pofida negării cu vehemență de către Teheran a activităților destinate producerii de arme de distrugere în masă, Statele Unite și Israelul au intensificat campania de îngrădire a ceea ce ambele state considerau a fi șuvoiul de tehnologie de mare precizie și date științifice scurs dinspre Rusia către Iran221. Pe de altă parte, Federația Rusă, deși acorda ajutor în construirea centralei nucleare de la Bushehr, nega faptul că ar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
psihoterapeutică periodică a asistenței sociale. De asemenea, dat fiind inerentul său caracter moral, practica asistenței sociale a devenit obiectul unor controverse repetate, implicându-i pe aceia care o privesc în primul rând ca instrument politic fie pentru promovarea, fie pentru îngrădirea dreptății sociale" (Gordon Marshall (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 55). Am ținut la această precizare, pentru că și în sistemul românesc de asistență socială apar asemenea "îngrijorări". 12 Ne-am gândit la SPAS, adică la Serviciul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de stresul psihosocial caracteristic vârstei a treia (situația economică mai precară a acestor persoane aflate la vârsta a treia). Un program terapeutic rigid, cu numeroase restricții în regimul de viață (în special privind alimentația) poate induce sentimentul de frustare, de îngrădire sau interdicție, care scade aderența la program și afectează starea de bine. Lipsa autocontrolului poate permanentiza senzația de insecuritate conferită de posibila decompensare hiper sau hipoglicemică. Teama survenirii unei hipoglicemii la serviciu în prezența colegilor (echivalând cu etichetarea mărturisită sau
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
ale stângii intelectuale. Grup politic din care, mă grăbesc să mărturisesc, face parte, în Occident, majoritatea zdrobitoare a celor care ar trebui să constituie pentru noi parteneri de dialog privilegiați: ei iubesc literatura, promovează deschis dreptul la exprimare liberă, fără îngrădiri de morală sau limitări naturale (de gen, de rasă, de preferințe sexuale etc.); ei citesc poezie, merg la filme de avangardă, se duc la operă sau iubesc necritic, în numele multiculturalismului și al dreptului la exotism, toate țările necivilizate ale Lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așteptasem un an până să ajungă acea carte minunată la noi în târg... S.A.: O eternitate! M.I.: Mai rău! Sunt sigur că în București o găseam într-o zi, dar la Tg. Neamț... Dar astea au fost limitările târgului, nu îngrădirile comunismului. Eu nu puteam să-i spun unchiului meu să se ducă la București să cumpere cartea. El ar fi fost în stare să se ducă și acolo sigur. Cunoștea mai bine decât mine limitările sistemului. S.A.: Dar nici tu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
redactat raportul, și care, nefiind satisfăcut de noțiunea ortodoxă de dezvoltare, interpretată ca o consecință a creșterii economice, a propus conceptul de dezvoltare umană care se axează pe construirea capacității umane de a se confrunta cu sărăcia, analfabetismul, boala, discriminarea, îngrădirea libertății politice sau cu amenințarea unui conflict violent.436 Amartya Sen, consilier al Băncii Mondiale, al ONU și consultant pentru acest raport, a stabilit în 1990 un set de indicatori care să-i înlocuiască pe cei care măsurau sărăcia prin
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pentru adjudecarea corectă și eficientă a disputelor. Se credea că raționalitatea și înțelegerea adevăratelor interese ale unui actor va asigura comportamentul optim. Autorul identifică patru dileme recurente ale oricărui sistem de securitate colectivă, și anume: dilema stabilirii normelor cheie, dilema îngrădirii, dilema puterii preponderente și dilema interesului comun. 688 Alexander Wendt a elaborat pe baza noțiunii de identitate și relația acesteia cu mediul de securitate. Ceea ce contează este dacă și cât de mult identitățile sociale implică identificarea cu soarta unui Alter
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
subiectele, le ierarhizează și le prezintă publicului lui. Libertatea de exprimare este un drept fundamental, pe care l-am cucerit cu greu, și pe care nu ne putem permite să-l relativizăm, prin acțiuni de relativizare a lui sau de îngrădire a accesului la informație, prin presiuni ale puterilor publice asupra ziarelor și ziariștilor. Sunt alături de toți cei care, cu bună credință, promovează dreptul la liberă informare și liberă exprimare. Doar în aceste condiții vom avea o democrație funcțională și consolidată
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
dorințe vii. Destinele ideii independente ce năzuiau să iasă în evidență au reprezentat condițiile a ceea ce a putut stoarce din viață. El a avut foarte intens sentimentul său vital spiritual, în clipa cînd a văzut dispărînd, în fața unor largi orizonturi, îngrădirile pe care vechea imagine despre lume le pusese spiritului și gîndirii. Cum se va vedea mai tîrziu (cf. capitolul IX), genul acesta de sentiment total este cel mai frecvent la marii filosofi. În ce-l privește pe Shakespeare, vom avea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se oprește privirea noastră este, poate, totuși, începutul unei noi serii valorice. În limitare se vede însă măiestria și dacă pomii nu pot crește pînă la cer, statura lor poate fi totuși zveltă și frumoasă. Nu doar marea strădanie întîmpină îngrădiri și rezistențe; ele apar și acolo unde abia putem să ținem capul sus. Suferința își află drum și către cei ce duc o viață liniștită, fără să-și provoace soarta. Așa cum domnește peste cei drepți și peste nedrepți, durerea îi
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
provoace soarta. Așa cum domnește peste cei drepți și peste nedrepți, durerea îi lovește atît pe cei liniștiți cît și pe cei plini de aspirații. Dar așa cum marele humor nu-și pierde surîsul fiindcă strădania serioasă este obligată să lupte cu îngrădirile, zîmbetul său nu dispare nici pentru că suferința se insinuează și pe drumul fericirii liniștite. Dizarmoniile vieții se evaporă pînă la urmă în fața marii forțe cu care este trăită. Humoristul nu se refugiază în pustiu pentru că nu se împlinesc toate visele
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o comunicare prin scris între tinerele fete care, ca și ea, erau țintuite pe patul de boală, fără speranță, fiind astfel excluse de la participarea la viața obișnuită. Organizarea a devenit foarte largă și s-a extins dincolo de orice fel de îngrădiri confesionale. Întrucît cei sănătoși nu-i pot înțelege niciodată pe deplin pe cei bolnavi, comunitatea acestora a căpătat o mare importanță. Tinerele paciente își împărtășeau stările sufletești și experiențele, schimbînd idei despre ceea ce le împiedica să cedeze. În felul acesta
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
înfățișându-l pe Profetul Mahomed - mi s-a părut atunci, mi se pare și acum un gest cel puțin nelalocul lui, menit a inflama spirite și a turna gaz peste focul fanatismului. Sigur, întregul context, care cuprindea și revolta față de îngrădirea libertății de exprimare, putea fi o explicație a publicării respectivelor caricaturi, dar actul în sine avea mult prea puțină valoare artistică, să-i spunem. Putea fi perceput ca o provocare inutilă, ca o jignire gratuită. Și exact așa a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
cei doi cromozomi X nu se poate exprima în prezența genei normale, dominante h+, aflată în cromozomul omolog. Dar această alelă recesivă transmisă prin cromozomul X la 50% dintre băieții unei mame purtătoare se va putea exprima fenotipic fără nici o îngrădire și va condiționa manifestarea hemofiliei, deoarece cromozomul Y al acestora, nefiind în cea mai mare parte a sa omolog cu X, nu poate avea în el gena normală h+ care să nu permită exprimarea alelei recesive h. În esență, factorii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sănătății și de legislația secundară aferentă acesteia (Hotărâri ale Guvernului României, Ordine ale Ministrului Sănătății, Ordine comune ale Ministrului Sănătății și Ministrului de Interne etc.). Analiza activității Spitalului în ansamblu său ne permite să formulăm unele considerații semnificative. Cu toate îngrădirile și vicisitudinele istoriei, Spitalul Floreasca devine un important centru de asistență medico-chirurgicală cu înalte competențe în urgențele chirurgicale, traumatologice, în toxicologie, chirurgie plastică și reparatorie, neurochirurgie, de chirurgie cardiacă, medicină internă, cardiologie, secții puternic sprijinite de servicii calificate de reanimare
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
viziunii despre pedeapsă a autorităților, o rată mică a evadărilor însemnînd, în realitate, un regim abrutizant de detenție, o filosofie despre rolul închisorii de sorginte sovietică, un sistem sărac în programe cultural-educative, multiple complicități interne imorale și ilegale, privațiuni și îngrădiri suplimentare celor stabilite de tribunale și, mai presus, o așezare a activităților interne într-o ordine perversă, în care absurdul devine firesc, iar incompetența o virtute cu mîndrie afișată tuturor. Sinuciderile și decesele Moartea în închisoare preocupă nu numai familia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
funcțiile gîdelui, a armașului, a preotului și a călugărului, înlăturînd din meseria lui atît cruzimea unora, cît și credința altora. Preot fără Dumnezeu și călău fără libertatea de a ucide, gardianul este copilul legitim al noii justiții moderne, nemulțumit de îngrădirea extremităților lui. De aceea el va încerca permanent să se manifeste în toată puterea lui, atingînd apogeul în perioada stalinistă, cînd în persoana lui s-au întruchipat torționarul și reeducatorul, criminalul și misticul, bestia și duhovnicul. Dependent total de instituția
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ani nu a avut efecte asupra ratei criminalității. Prin urmare, nu depinde decît de anumiți indivizi cu autoritate cîți oameni trebuie privați de libertate. Cum cele mai multe infracțiuni sînt de natură patrimonială, publicul este mai degrabă interesat de despăgubiri decît de îngrădirea infractorului. Luînd în considerare efectele negative, în țările nordice a apărut de aproape 40 de ani mișcarea pentru abolirea pedepselor cu închisoarea. "În 1966 s-a organizat o reuniune în Strömsund, în Suedia. După un timp, a început să fie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]