1,838 matches
-
lui. [...] îi era greață; nu mai fusese niciodată la mort. În raclă, printre zambile, i se năzări că Truțu și pornise să intre în descompunere; carnea i se topea, și de sub scufiță, pe tâmple, curgea parcă materie lichidă; luându-și, îngrozit, ochii de la cadavru, văzu cu spaimă că hainele de aur ale popii îi căzuseră în țoale, și că trupul lui gros și buhav începuse a musti de viermi; toți putrezeau în jurul lui, și dascălul și mama și fata. Simți apoi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vă prezint doar verbal cam despre ce va fi vorba în filmul meu. Va fi un film contemporan, cu crime în serie cu valabilitate garantată pentru toate vârstele, cu lovituri la ficați, mutări de fălci, multă cocaină și dolari, oameni îngroziți care-și iau câmpii spre alte zări, ce mai încolo, încoace... tot tacâmul pe care-l cuprinde rețeta de succes din ziua de azi. La începutul filmului totul va fi liniștit, oamenii se plimbă în siguranță pe stradă, fără adeverință
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
BREAKING NEWS” (ca să înțeleagă tot americanu’, nu numai românu’). Acesta apariție va trebui să pâlpâie o bună bucată de vreme ca un girofar, până captează la maximum atenția. Apoi comentatorul, după ce mai aruncă o privire temătoare în stânga și una lejer îngrozită în dreapta, spune cu voce gâtuită: “Dăm legătura reporterului nostru special Vasile Castron, care vă transmite direct de la fața locului”, apoi cade leșinat cu capul pe masă, prezentând pe chip o lividitate suspectă. Nu trece mult și se face legătura cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în apropierea podului de fier ce traversează Bârnatul, iar el, din apa care îi ajungea până aproape de urechi, luptându-se cu sloiurile alunecoase ce-i fugeau de sub tălpile grele ale bocancilor încărcați din belșug cu apă și gheață, sub privirile îngrozite ale celorlalți copii, a ieșit la mal singur-singurel, neajutat de nimeni. Ud leoarcă, șfichiuit de biciul rece al crivățului care nu îl slăbea o clipă, la jumătatea drumului spre casă, s-ar fi transformat într-un sloi inert ce s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
înnebunea, transpirase în prostie. Cu alte cuvinte, era ud leoarcă. Se gândea numai la zăpadă. Un singur bulgăre cu care să se frece l-ar fi salvat măcar pentru început. Dar de unde bulgăre, de unde zăpadă? Și totuși, de la înălțime, privea îngrozit spectacolul ce se desfășura în spațiul acela imens ce se întindea până departe, unde se unea cu cerul. Începând chiar din imediata sa apropiere, pâlcurile de ființe asemănătoare cu persoana lui, tot cu două picioare și două mâini ce păreau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în viteză de-a lungul drumului. Cu asemenea cercuri de cauciuc, impregnate cu fibră textilă și cu armătură din sârmă oțelită cu care nemții fixau pneurile de roțile mașinilor, se jucau aproape toți copiii din cartier. În urma cercului, sub privirile îngrozite ale puținilor trecători, ca o săgetă ieșită din arcul unui vânător de bizoni amerindian, o zdreanță de copil desculț, de vreo cinci-șase anișori, cu pantalonii scurți peste care atârna o cămașă de in prăfuită, se opri din alergat, chiar în fața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a mai avut nici timpul necesar și nici puterea să se desprindă din strânsoare. Ce a urmat sau, mai precis, ce a rămas în urma Rapidului de București, care nu a mai avut de ales și a trecut peste..., sub privirile îngrozite ale zecilor de călători, printre care și ale propriei sale mame, este imposibil de descris în cuvinte. Nici chiar unui mizantrop scelerat, unui antropofag sau unui criminal în serie nu i-ar face plăcere să descrie o asemenea scenă de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o trăsnaie sau alta, răspunsul venea promt: mâni-ta sau tătâni tu.Când erau ambii părinți de față, dădea vina pe mâță. într-o astfel de situație, tata s-a repezit spre mâță ca să-i aplice o corecție dar aceasta îngrozită și-a găsit muzeu sătesc de o bogăție uluitoare”. Autorul articolului, G. Dorin, prezintă întâlnirea cu un veritabil cercetător, dar și bogăția uluitoare a muzeului. Iată ce declara Costache Buraga la acea vreme: „Tot ce am adunat vreau să rămână
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din cancelariile unor state dușmănoase. Au apărut, astfel, ordine, reglementări, interdicții, legi din cinci în cinci minute, încât crainicii radio și TV nici nu apucau să citească un bilet că deja și primeau un altul. Populația pașnică, baricadată în case, îngrozită, se aștepta la represiuni și răzbunări subiective, la un carnagiu ce părea de neoprit. În înțelepciunea sa, Guvernul Legal nu a ripostat în nici un fel, nedând prilej tâlharilor teroriști să producă o baie de sânge nevinovat. La ora optsprezece și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
din cancelariile unor state dușmănoase. Au apărut, astfel, ordine, reglementări, interdicții, legi din cinci în cinci minute, încât crainicii radio și TV nici nu apucau să citească un bilet că deja și primeau un altul. Populația pașnică, baricadată în case, îngrozită, se aștepta la represiuni și răzbunări subiective, la un carnagiu ce părea de neoprit. În înțelepciunea sa, Guvernul Legal nu a ripostat în nici un fel, nedând prilej tâlharilor teroriști să producă o baie de sânge nevinovat. La ora optsprezece și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
pare că recunoaște expresia din privirile văduvelor care își pierduseră în luptă soții, din privirile mamelor care își pierduseră fiii. Oare în clipa aceea Coriolan nu intuiește vag că, încremenită în tăcerea ei, Virgilia are și ea uitătura fixă și îngrozită a femeilor care au văzut moartea cu ochii, care au privit-o drept în față? Doar ea îi vede alteritatea monstruoasă, doar ea îi citește dintr-odată pe chip asemănarea cu Richard al III-lea sau cu Macbeth, cele două
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cale reprezentația teatrală, el montează, de fapt, o capcană, o „cursă de șoareci”, în care va prinde și va închide conștiința vinovată a regelui uzurpator. Claudius va asista la întoarcerea fantomei bătrânului Hamlet, ce-și va retrăi moartea sub ochii îngroziți ai ucigașului său. O capcană funcționând astfel încât momeala „fabricată” de către trupa de actori să creeze o teribilă senzație de realitate a unui trecut mort, dar care reînvie în prezentul reprezentației; iar acest „spectacol în spectacol” repetă întru câtva prima întoarcere
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
înzecită. O teroare iscată de ceva ce nu are propriu-zis o formă, un trup, un chip. O teroare lipsită de concretețe, de materialitate. Când, la sfârșitul celui de-al treilea act din Prințesa Maleine, fereastra se deschide, toată lumea fuge țipând îngrozită, deși nu se întâmplase nimic neobișnuit. Straniile cuvinte din finalul acestei scene au încă de pe acum o tonalitate beckettiană: „Se deschide o fereastră, se deschide o fereastră. Le e frică. Și totuși nu e nimeni”. E doar amenințarea unui invizibil
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
straniile apariții se trece, așadar, la recunoașterea forței de iluzionare a teatrului și, mai apoi, la ideea unei mistificări. Povestea se repetă ceva mai târziu, atunci când se fac pregătirile pentru intrarea în scenă a Madamei Pace: la început, uluiți și îngroziți ca la vederea unei fantome, actorii o iau la goană, refugiindu-se printre spectatori; după ce se mai liniștesc, înclină cu toții să creadă că la mijloc e tot o scamatorie, un „truc ieftin”, cum spune Prima Interpretă, stârnind astfel indignarea Tatălui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
muzică ce trezește un sentiment confuz, amestec de bizarerie și teroare. În „camera aparițiilor” răsună o „melodie stranie”, care „parcă ar veni dintr-o altă lume”, o melodie pe care personajele o „ascultă extaziate și înfricoșate deopotrivă”, fascinate și, totodată, îngrozite. Dar nu numai auzul e terorizat, ci și văzul: să ni-l amintim pe Battaglia, cuprins de spaimă atunci când, îndărătul peretelui care se întredeschide o clipă, o zărește pe Nebuna îmbrăcată în roșu, scăldată în lumina unui clar de lună
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
făcut zob. De-adevăratelea. Eram patruzeci și opt, și ne-am Întors cinșpe. Ăi de i-ai văzut pe șosea. - Nu arătau prea bine. - Imaginează-ți. Fugiserăm ca iepurii peste câmp și ne-am regrupat lângă Petrovic. Eram atât de Îngroziți, că superiorii ne-au poruncit să ne retragem spre Vukovar. Atunci v-am Întîlnit pe dumneata și pe femeie. Îmi aduc aminte că ea ne-a uluit. O fotografă, am gândit. O corespondentă. A venit repede spre noi, ca și cum nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
oră, Îi fotografiase pe oamenii aceia, rând pe rând, calculând deschiderea diafragmei și Încadrarea, preocupat de contrastul de luminozitate dintre nisip și pieile lor negre, care străluceau de sudoare, pișcate de muște și pe care ieșea În relief albul ochilor Îngroziți ce priveau spre aparatul fotografic. Din cauza umidității, căldura era de nesuportat, așa că Faulques se mișca foarte prudent, studiind bărbații Întinși pe jos, pas cu pas; avea cămașa udă, economisea energie la fiecare gest și se oprea cu gura căscată ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
muzeu din Florența. Asta era tot. - Nu cred că-i tot, și-a arătat Markovic dezacordul. Astea-s poze de-ale matale. Ce extraordinar! Niciodată nu mi-a dat prin minte ești un bărbat nemulțumit de munca lui. Poate că Îngrozit, mi-am spus. Dar nu nemulțumit. Deși aici, În pictură, numai Îngrozit nu pari. Poate fiindcă tablourile nu se pictează cu sentimente. Nu? Ori da. Poate că tocmai un tablou ca ăsta nu se face cu sentimente. - Fotografierea unui incendiu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a arătat Markovic dezacordul. Astea-s poze de-ale matale. Ce extraordinar! Niciodată nu mi-a dat prin minte ești un bărbat nemulțumit de munca lui. Poate că Îngrozit, mi-am spus. Dar nu nemulțumit. Deși aici, În pictură, numai Îngrozit nu pari. Poate fiindcă tablourile nu se pictează cu sentimente. Nu? Ori da. Poate că tocmai un tablou ca ăsta nu se face cu sentimente. - Fotografierea unui incendiu nu presupune să te simți pompier. Și, totuși, a gândit pictorul de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
noi zile perfecte din lumini și umbre, dar și ca fumul care, dus de briza de pe pământ, târa după sine duhoarea de moarte dintr-un oraș devastat - smell of war, obișnuia să spună Olvido, atingându-și hainele cu un surâs Îngrozit: duhoarea asta va muri odată cu mine. La fel, vâlvătăile roșii, portocalii și galbene, ca fundal al campanilei din piața San Marco la prima izbucnire a zilei, erau, pentru o retină pe care se imprimaseră În prealabil alte vâlvătăi asemănătoare, o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
foc; frumoasă; mai frumos deloc; gest; gîndac; gras, știrb; greoi; greșit; greu; gri; grîu; groapă; de prost gust; haină; hip-hop; ieșit din comun; iluzie; impresie; incorect; indiferență; inevitabil; inexpresiv; inferior; impropriu; insecte; Ionuț; iPhone; imposibil; izolare; îmbătrînit; încalcă; încheagă apa; îngrozit; înjurătură; înnorat; întotdeauna; întunecat; judecat; lacrimi; lapte; mai leagă o fișă; de lume; lup; maimuță; major; malformație; melc; meschin; miasmă; milă; mincinos; mine; moare; ca moartea; mohorît; monstruos; monștri; mort; nas; natură; neagreabil; neant; neatractiv; neatrăgător; nebun; necăjit; necesar; nedescris
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frică”); 14 itemi reprezintă emoții negative disfuncționale (categoriile „tristețe/deprimare” și „frică”). Tristețe/Deprimare Frică Funcționale Disfuncționale Funcționale Disfuncționale trist item 2 nefolositor item 5 preocupat item 10 anxios item 8 mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16 amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniștit item 24 panicat item 20 melancolic item 3 fără speranță item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11 necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat item 19 înfricoșat item 25 supărat
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
simte nevoia să fie solidară și încearcă ceva ce ar putea să fie și cîntec... la-la-la; apoi Mihai vrea s-o angajeze și pe bunica, drept care bătrîna, presată de situație, speriată, încropește ce poate din "foaie verde de cicoare...") Irina: (îngrozită, țipînd) Bunică! (o ia și o duce spre bucătărie; se întoarce imediat, întrerupe toate aparatele și-i smulge ghitara) Tată! Mai mare rușinea! Mihai: (în culmea surescitării) Ce??? Mai mare rușinea? Cine spune asta? Irina: Eu. Mihai: Da?! Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lase mai... moale, dar fără succes) Că punem mîna pe arme... să apărăm partidul și pe cel mai uriaș... și mai sfînt fiu al neamului... Ne vom lupta pînă la moarte... pînă la ultimul...! (urlînd peste puteri) Trăiască...! Trăiască...! Securistul: (îngrozit, încearcă să-l potolească) Gata, gata... Gata! Hai liniștește-te... Costache: (revenit dintr-o transă hipnotică) Dacă vreți... eu pot să mai... Securistul: (încă speriat și cu o oarecare silă...) Nu, nu, e destul... A fost bine..., foarte bine... (pune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lăsați în pace?” ... Iar situația sătenilor este descrisă astfel: “Copiii nu mai merg la școală. Afară din sat veni vorba că vor să ia ostatici copiii și să-i elibereze numai când satele se vor trece la colectiv. Plâng copiii îngroziți. Plâng părinții de ce va fi. Arestări preventive: legionari, chiaburi, învățători, preoți. Comitetul central intră în ofensivă cu tovarășul Ilie Verdeț. Personal. Nume sinistru. Acesta afirmă că-l va informa personal pe colegul Ceaușescu de ceea ce se întâmplă prin sate”.... Ulterior
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]