3,744 matches
-
Iarba răsare, lucind stropită cu roua/ Mă întrebasem ieri: ploua-va poate mâine?/ Venise cu arșiță mare vremea sapei/ Și toate cele verzi duceau dorul, apei/ Sosiseră apoi și norii plini de pâine/ Vântul scutură norii plini cu bice repezi/ Înnebunit de arșiță, ca să-și desfete/ În trupul chinuit, neostoita sete/ pământul bea de crăpa grelele lui lespezi”, etc. Poezia continua... alături de o alta scrisă cam tot așa. Le țin minte, deoarece după ce le-am văzut publicate, făcând naveta de la Sebiș
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
în fața șemineului ,cu obrajii încălziți de focul lui ,înconjurată de toate ale lui. Îl asteptase.Nu ploaia era de vina.Si el știa asta. "Iubesc ploaia asta" " Am să te iubesc o data-n ploaie" Zâmbea. Palmă lui continuă să-i înnebunească simturile.Ii contura ușor gâtul,apoi clavicula și mângâia înnebunitor de încet conturul sânului .Nu-și dezlipi ochii din ochii ei dar când simți reacția mângâierii inflorindu-i în palmă zâmbi atotștiutor.... O lasă ușor pe spate și o săruta
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
spre buze innabusindu-i un geamat.Pentru o clipă el își simți stomacul lichefiat.Ii simți corpul tot incordandu-se. "Da iubito..." "Nu era sigur dacă ajungi aici în noaptea asta" "'Da?"... A spus "noapte"? Îi ronțăia lobul urechii și-i înnebunea sânul mangaind-o cu atingeri abia simțite ,făcând-o să-și dorească cu ardoare palmă lui pe pielea ei descoperită. "Mi-a spus ca..." "Sssshhh...:" Din secundă în care ai apărut în viața mea ,nimic nu a mai fost la
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
Simțeam că dacă mai stau pe scaun și nu intru pe ring când aud saxofonul ca pe o chemare, nu mai sunt eu cea căruia îi place atât de mult dansul, mai ales ritmurile lente și pasionale ca acesta. Sunt înnebunită după muzica de saxofon și când am observat că există acest instrument în cadrul formației am devenit și mai fericită. Acasă după o zi obositoare când doresc să mă relaxez, pun un disc și nu mă mai satur să-l ascult
FRAGM. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359981_a_361310]
-
să-i dai și pita cu untura, că nu-i mai pasă! Se uită după altele? Hai să fim serioase! Tu nu te-ai uitat niciodată după vecinul îmbrăcat mereu la patru ace, care miroase a Chanel Egoiste de te înnebunește și care mai coboară și dintr-un Bmw ultimul răcnet ? ( fără nicio aluzie ) Eu una, recunosc că da! Și nu zâmbiți satisfăcuți, domnilor, că vă vine și vouă rândul! Hmmmm... Te plângi în crâșma aia pe care o urăște nevasta
FRUSTRARE! de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360162_a_361491]
-
fel singur-singurel își gătea? Orice ar face acum, Sanctitatea Să este 'expus' pentru o lume întreagă, dar nu cred că îi convine! Vorbind despre anumite "aventuri" ca si ciudățenii și redandu-le înțelesul la repezeala și sub formă senzaționalului care înnebunește lumea, 'știrile' acestea pot deveni vulgare, dar nu faptele în sine, ci chiar știrea redata! Acest Papă cu siguranță nu va fi atins măcar de vreo știre dată în răspăr, iar acela ce o reda se va caricaturiza pe șine
UN PAPA FERICIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360185_a_361514]
-
adult fiind! A fost lucrul de neînțeles și de neconceput, scurt-circuit-ul illogic... O vorbă din romani pune (paie pe foc) o etichetă neagră uneori, pentru a acoperi incomprehensiunea individuală, de fapt, și ignoranța lui profundă: “de inteligent ce era - a înnebunit...!” Ei, hai.. dacă nu înțelegi un lucru și taci poate fi iertat, dar dacă mai și comentezi aiurea ca să-ți acoperi prostia - pentru asta nu-i iertare!! Și, încă câți mai cred treaba asta, chiar ‘’literați.. chiar în zilele acestea
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
posede aici în plină pădure?” - Mda, aici ai și tu dreptate, câți demenți sunt pe lume, parcă tot mai bine este cu tine și cum țin un picuț la tine... - Doar un picuț? Credeam că mai mult, că eu sunt înnebunit după tine. - Da? Atunci de ce îi faci ochi dulci lui Lizica? - Aa... așa... să nu se prindă ceilalți că suntem iubiți. - Dar suntem iubiți, Costi? Prin ce dovedești că mă iubești? - Cum prin ce? Te iubesc și gata. Ce dovezi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
sau decăzuți) în desuetitudine! Ea avea preocupări lipsite de semnificație alegorică: ștergea praful de sub scrumieră, peria franjurii covorului, lua o scamă de pe televizorul color. În fiecare seară ne uităm la televizor, povestea, cumva absentă, Estera, iar Licurișca ofta plictisită; ne înnebunesc manipulările tendențioase: violuri, rapturi, crime abominabile, sperjururi, popi ambițioși, curlangii irevocabili - cum le zicea Mancuse ! - care se rupsese de biserica caducă (cacofonia era delicioasă!) și se refugiase în panglicile mireselor. Partidele, zicea Mancuse, sînt hipertensive. Ele nu se simt bine
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
și o să faci clăbuci cînd o să te încalece bărbatu-tău. Cealaltă necheza ca o mînză, se foiau prin apă, frecau la covoare cu o rîvnă din care li se ghicea excitarea de femei tinere, mîngîiate de valurile mărunte pe pulpe, înnebunite de ideea că se scurg pe fesele lor privirile bărbaților de pe punte. Nici n-am trecut bine de sălcii și a început scandalul. Madam Jorjet, aia care pescuia broaște, spre amuzamentul copiilor, însoțită de fie-sa, studenta la drept, înarmate
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
numai că el era însurat iar nevastă-sa nu se simțea prea bine și ce credeți că i-a trecut prin minte matracucii? S-a dus acasă la el și i-a dus un cadou soției acestuia. Biata femeie a înnebunit cînd, după ce a rupt ambalajul, a rămas în mînă cu un felinar de tablă neagră, din acelea care se pun la morminte, ca să nu stingă vîntul lumînarea. Ultima ei speranță de a fi o mare poetesă spulberîndu-se, a pus ochii
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
pianului albastru pe care am făcut odată dragoste cu un poet trist și violet) până în camera din spate a inimii (aceea închiriată pentru o noapte îndrăgostiților clandestini infideli certificatelor de căsătorie) dumnezeule mare se spune că cei care visează colorat înnebunesc devreme nu sunt nebună(nu e deloc devreme) dar dacă aș începe să pictez în secunda aceasta aș picta îngeri goi sorbind din pahare de moscato la porțile iadului... nu mă trezi nu-mi da pânză și culori Referință Bibliografică
DEPENDENŢĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359670_a_360999]
-
Gheorghe Puiu Răducan. Permiteți-mi să vă recit o foarte frumoasă poezie din prezentul volum: „Dumnezeu stă pe tron și trage ceasuri. De toate felurile, altele mari, altele mici, Sunt și pendule imense cu limbile late În care cântă de înnebunești pitulici. Stau în fața Domnului și mi-e frică Vreau să-mi aleg și eu un ceas Iar Dumnezeu trecând poate că-l uită Tocmai pe acela netras.” (Dumnezeu trage ceasuri) Dumnezeu a oferit un ceas bun lui Vasile Morar, maramureșenilor
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
inerție! Atâtea trădări mă-ngrozesc! Lumină nu-mi mai e bucurie și ochii, de ea mi-i feresc. Și-așa de mult azi aș vrea luminii să-i spun c-o iubesc! Culorile se ceartă-n drum și simt cum înnebunesc! Plutesc, plutesc spre niciunde și fruntea-mi ridic către cer. Slobozesc doar o rugăciune, liman și-o iubire îi cer. Referință Bibliografica: Plutesc, plutesc, inerție! / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul ÎI, 30 aprilie 2012
PLUTESC, PLUTESC, INERŢIE! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359229_a_360558]
-
răscolesc în spatele retinei unde credeam că pot ascunde chipul tău pentru totdeauna dar nu te găsesc lumea mea este mai tristă cu o iubire mai pierdută cu o amintire despre tine sunt pustie, dragostea mea ții în brațe o femeie înnebunită de durere dacă aș fi știut că nu-mi voi mai aminti te-aș fi încrustat în carnea mea până la durere ți-aș fi scris numele pe toți pereții sufletului meu și m-aș fi rugat pentru întâia oară să
PUSTIU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359245_a_360574]
-
fracțiune de secundă, eterni. CrisLi respiră adînc. Ce miresme, zice ea. Miresmele florilor, ale fînului și ale poamelor de pădure. Vîntul adie lin prin frunzele salcîmilor. Toată ziua am muncit prin curte. Am tăiat toți puieții de salcîm, care ne înnebunesc în fiecare an, și uneori glumim pe ideea că, dacă un savant ar încrucișa merii ionatani cu salcîmii, am avea mere în luna mai și, în plus, n-ar trebui să ne mai îngrijim de ei, pentru că ar răsări peste
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
pe drum: “Și ziceai că nu știi ungurește, mă!” Și i-am răspuns și lui: “Nemtudom romano!” Adică, ce dacă nu știam ungurește? Bătrînica aia avea ceva pe suflet și simțea nevoia să-și spună of-ul cuiva, ca să nu înnebunească, iar eu ce-ar fi trebuit să fac?! S-o scuip în ochi pentru că nu vorbea romînește în Romînia?! Să-i fac teoria imposibilității comunicării?! Există criterii naturale în determinarea fenomenelor? Ce căutăm noi? Adevărul! Gîndirea se folosește de experiență
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
încercat pe toate căile posibile să renunț, iar el îmi spune simplu, să mă rog ... Ce cale mai e și aceasta?!”; „Ce înseamnă, cum adică să mă rog?!” Evident, credeam că-mi pierd timpul cu el și credeam că a înnebunit sau, cel puțin, nu puteam nicicum să-l înțeleg. Apoi, un băiat pe nume Robert a venit la mine, mi-a vorbit despre Dumnezeu (puteți citi mărturia lui), după care mi-a spus că este ales (Acest băiat, la fel
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
mi-a vorbit despre Dumnezeu (puteți citi mărturia lui), după care mi-a spus că este ales (Acest băiat, la fel, și el este venit din lumea drogurilor și nu numai). Când l-am auzit vorbind, am crezut că a înnebunit de la droguri. Așadar, Bogdan spune să mă rog, iar Robert spune că este ales. Iar eu ... total pe dinafară. N-am înțeles aceste lucruri, dar de-aici avea să-Și facă intrarea Domnul în viața mea. Slăvit să fie El
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
BĂTRÂNA (către cele două femei): Ziua bună, maică. LIA ȘI RUTH: Bună ziua, oameni buni. BĂTRÂNUL: Bună să vă fie inima. LIA: Dar tare mai sunteți oțărâți! RUTH: Cine v-a supărat așa de rău? BĂTRÂNUL: Apoi, taică, baba mea mă înnebunește cu nălucirile ei. BĂTRÂNA: Să știți, fetelor, că e de rău cu unchiașul ăsta. Numai el e zdravăn la minte. Numai el are dreptate. În rest ... toți suntem niște căpiați. BĂTRÂNUL: N-o luați în seamă! De vreo câtva timp
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
-i spui. E matură. Eu cred că va primi vestea cu bucurie. - Sunt emoționată. Parcă aș fi la un examen ! Dacă se împotrivește? - Lasă pe seama mea, cheam-o ! * ...Petruț a sărit de pe scaun și a fugit în sufragerie. Fetele lui parcă înnebunise, se auzea o gălăgie! - Opriți-vă, ce aveți? Nu pot privi meciul din cauza voastră! Nepoata i-a sărit în întâmpinare, l-a îmbrățișat strâns. Îl învârtea prin casă, să-l amețească, nu alta: - Ce te-a apucat, fato? Mă dai
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. FRAGMENT de NINA GONŢA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340288_a_341617]
-
spun stăpânului... - E porunca dumnealui pentru isprăvile pe care le faci! Cotoroanța se zbătu cuprinsă de furie, dar cei doi oșteni o îmbrânciră și o târâră pe scări. Ștefan îi aruncă o privire aspră. - Ce se întâmplă, stăpâne? Ăștia au înnebunit! - zise vrăjitoarea. - Femeie, se răsti bărbatul, te-am adus de pe drumuri în casa mea, ți-am oferit o cameră cu pat și hrană fără să-ți cer vreo răsplată. Ți-am îndeplinit poftele ca unei bunicuțe, iar tu îmi umbli
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
ÎMBRĂȚIȘAȚI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Să nu lăsați povestea descheiată, Sunt vorbele prescrise de un vraci Care sculpta pe-o inimă-nsetată, O pajiște, un munte și doi maci Înnebuniți de dor și rătăcire. Când îi zărea, prin veacul orb și mut, Le tot șoptea ceva despre iubire (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut). Cândva a stat un ceas cu ei la masă, I-a dojenit că nu s-
PE-UN FAPT DIVERS, DOI MACI ÎMBRĂŢIŞAŢI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340544_a_341873]
-
în detaliu, fiindcă un mit poate să se nască, poate să nu se nască. A fost un context anume de s-a cristalizat mitul Eminescu. Avem o dată precisă când s-a întâmplat - anul 1883, atunci poetul s-a îmbolnăvit, a înnebunit. A fost un fapt divers care a impresionat foarte mult în epocă, cum se întâmplă uneori cu un fapt divers. De exemplu, ce s-a întâmplat la clubul Colectiv a fost un fapt divers de proporții, sigur tragic, dar din
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica () [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]
-
creează o foame psihologică care nu are legătură cu starea fiziologică. Nu e numai foame de mâncărică, e foame de toate felurile, vrei mai mult, pentru că e mai mult și nimeni nu se oprește și e o spirală care ne înnebunește. Și ne întoarcem la primul text, la acul de siguranță, care e o unitate de măsură pe care o vedem. E posibil să descoperim asta la un moment dat că mai puțin înseamnă mai mult. Totul depinde de accesorii. Viața
Cum s-a vindecat de nefericire Răzvan Exarhu () [Corola-blog/BlogPost/338801_a_340130]