1,362 matches
-
supus actului de interpretare / Înțelegere; este fenomenul pe care Gadamer Îl numește, Într-o manieră atât de expresivă, „apropiere detașatoare”<ref id=”165”>Ibid., p. 207 referință </ref> . Prejudecățile trebuie tratate cu maximă precauție pentru că unele sunt atât de puternic Înrădăcinate În mentalul nostru Încât nu le mai putem conștientiza și acestea sunt cele care ne Împiedică să interpretăm corect lucrul care „ne vorbește din sînul tradiției” . Un alt motiv, și poate cel mai Întemeiat, pentru care prejudecățile necesită toată atenția
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
raportat sentimente de neplăcere și de nervozitate. Prin urmare, chiar dacă în plan individual se manifestă în diferite grade, sub forma unei sociabilități mai mari sau mai mici, nevoia de afiliere este o trebuință socială inerentă (asemănător nevoilor fiziologice), fiind adânc înrădăcinată în fiecare dintre noi. Ea reprezintă necesitatea de a iniția, menține și dezvolta relații sociale. La nivelul personalității umane, nevoia de afiliere se exprimă ca o trebuință naturală de a stabili relații de diferite tipuri cu semenii. Potrivit lui A. Gavreliuc
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ar putea funcționa) un sistem social concurențial pur (lipsit cu desăvârșire de motivații, atitudini, comportamente și raporturi de cooperare/colaborare), în absolut toate segmentele și activitățile sale. Interesant este că nu vorbim de o societate a cooperării (care să se înrădăcineze în structurile mentale profunde), ci de una concurențială, poate (și) pentru că în pofida a ceea ce și-ar dori (foarte) mulți cu adevărat ne vedem prinși într-un sistem (hiper)concurențial (din ce în ce mai dur). Pare că oamenii (ca indivizi sau ca grupuri/organizații
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în ochii căruia nimic din ceea ce facem și nimic din ceea ce suntem nu va fi niciodată satisfăcător" (Lacroix, 2009, p. 57, s.a.). Cu un atare ideal, mereu vom avea impresia că facem și că suntem prea puțin. Astfel conceput și înrădăcinat în atmosfera ideologică a epocii noastre, acest tip de ideal generează stres, instabilitate sufletească, vulnerabilitatea stimei de sine. Invidia stă la orice pas să ne tulbure, să ne dezechilibreze, să ne strivească. Teama de mediocritate intră (tot mai) adânc în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
luptând cu multe greutăți și adversități omenești, este de mare curaj, aș putea zice eroică chiar. De aceea noi care cunoaștem această stare de lucruri și știm cât e de greu să duci o atare luptă contra unor moravuri adânc înrădăcinate în atmosfera viciată a timpului, îi urăm colegului, din tot sufletul, ca să aibă parte de cât mai multe aniversări ale acestei publicații sătești, ce cu atâta demnitate și curaj o conduce ". Cele de mai sus, scrise în aprilie 1936 despre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
exprima sentimentele, valorile. Procesul este departe de a fi simplu sau unilateral, deoarece copiii reacționează sau opun rezistență. Există chiar un fenomen de retrosocializare în momentul în care valorile tinerilor le contaminează pe cele ale părinților. Mijloacele prin care se înrădăcinează valorile pot fi mai mult sau mai puțin explicite, ca recompensa reușitelor sau sancționarea greșelilor, dar și puțin palpabile, ca un schimb improvizat sau faptele și gesturile unei persoane care reprezintă un model sau o referință. Aprobarea sau dezaprobarea socială
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
trecut, când două societăți închise s-au întâlnit (ca Europa și America de Sud, sau India, China sau Africa), ele au fost șocate de caracterul relativ al obiceiurilor, ideilor, instituțiilor. Sociologia clasică, de tradiție pozitivistă, a elaborat teoretic acest relativism: valorile se înrădăcinează în substratul lor social și se modifică odată cu el. Ele reflectă condițiile de viață și interesele. Întâlnim aceeași poziție în pozitivismul juridic, pentru care justiția este în strânsă legătură cu moravurile. Acest pozitivism elimină problema morală, deoarece nu este științifică
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
vedere cantitativ, deoarece răspunsurile sunt codate și supuse unui tratament statistic. Capitolul 6 Diagnosticul: cum procedăm? Pentru a diagnostica, a evalua valorile unor actori, ne propunem să parcurgem următoarele etape; -să circumscriem problema și să definim mizele în care se înrădăcinează valorile; -să enumerăm actorii prezenți și să le clasăm pozițiile: -să le descriem discursul și argumentarea; -să desprindem valorile implicate; -să le interpretăm; -să căutăm analogiile istorice; -să diagnosticăm, plecând de la criterii enunțate în prealabil. Acest demers metodologic cere din partea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că nu există nimic care să semene a economie în realitatea exterioară pînă în momentul în care construim un astfel de obiect (...). Cum în lumea modernă viziunea economică prevalează, e firesc să presupunem că această viziune trebui să fie adînc înrădăcinată în constituția mentală a omului modern (...). Vom descoperi că modul în care e construită realitatea considerată exterioară, obiectivă, numită "economie" e comandat de constrîngeri interioare, aparținînd ideologiei generale." "Ideologia economică" creează "realitatea economică", gîndirea lui Marx este inversată: suprastructura explică
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu era dacă să rămână în Alianța Atlantică, ci cum să adapteze alianța ... la circumstanțele schimbate rapid pe continent" (Anderson și Goodman, 1993, p. 29). Astfel, se poate aprecia că strategiile germane din timpul procesului de unificare reflectă o preferință adânc înrădăcinată pentru funcționarea în cadrul de securitate atlantic. În mod similar, în perioada 1989-1990, Germania și-a adâncit considerabil, de fapt, sprijinul față de procesul integrării europene, chiar cu riscul stabilității sale economice. În aprilie 1990, Kohl a anunțat disponibilitatea de a renunța
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Interioară, și sunt într-adevăr abordate cu seriozitate (Segal, 1994, pp. 30-31). În general, elita statului chinez se confruntă cu un vid ideologic aflat în centrul încercărilor sale de a-și consolida suveranitatea. Multe dintre presiunile asupra regimului chinez se înrădăcinează în liberalizarea începută în anii 1970. Totuși, scara provocărilor la adresa statului chinez a devenit evidentă numai după evenimentele din Piața Tiananmen din 1989. După iunie 1989: Liderii duri ai PCC au încercat să abordeze problemele ideologice acumulate în ultimul deceniu
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
asumaseră răspunderea de a imita demersul fiziocraților în teoria economică de a abstrage un domeniu pretabil studiului științific din complexitatea raporturilor internaționale (Waltz, 1990). Deși sesizase importanța anarhiei internaționale, Morgenthau era un realist al primei imagini: cauzele războiului erau adânc înrădăcinate în natura umană (instinctul individual de a căuta puterea). Teoria lui asupra balanței de putere nu putea fi, pentru Waltz, o teorie explicativă a politicii internaționale. Ea era produsul unei analize considerate deficitare și, în plus, cuprindea elemente prescriptive la
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Cuvântul înainte“ rezultatul la care a ajuns - nu există obiective legitime ale unei cercetări filozofice distincte de activitatea științifică propriu-zisă - drept ceva „intangibil și definitiv“. El era, desigur, conștient că încrederea în posibilitatea de a formula teze filozofice este adânc înrădăcinată în mintea omului modern cultivat. De aceea ea nu va putea fi înlăturată dintr-odată. Tot ceea ce se poate face este a-l ajuta pe cel care formulează teze filozofice să vadă că acestea nu sunt propoziții. 6.53: „Metoda
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
noțiune generală. Această tendință este favorizată de particularități ale acelui sistem de semne care este limbajul articulat. Ea este accentuată prin preocupările metafizice, iar în societățile moderne prin influența crescândă a gândirii științifice și a învățământului științific. „Există o tendință, înrădăcinată în formele noastre obișnuite de exprimare, de a gândi că omul care a învățat să înțeleagă un termen general, să zicem termenul «frunză», a ajuns prin aceasta să aibă un fel de imagine generală a frunzei, în opoziție cu imaginile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofie ar trebui să le citească; cele care tratează despre etică și politică în albastru și nimeni nu ar trebui să aibă voie să le citească.“38 Lui Wittgenstein, creațiile culturale, ca și viața spirituală a indivizilor, îi apăreau profund înrădăcinate în anumite forme de viață, în structurile unei comunități istorice. El însuși se simțea acasă doar în lumea culturii vieneze a tinereții sale. Invoca aprobativ teza lui Oswald Spengler că ceea ce caracterizează o cultură, în perioada de înflorire, este unitatea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe cea de cancelar 645. Comandant suprem, el a preluat controlul Wehrmacht-ului646. A fost o schimbare constituțională fundamentală. Într-o perioadă de câțiva ani de existență a Republicii de la Weimar, ideea de democrație și de liberalism nu reușise să se înrădăcineze în spiritul majorității germanilor. Dezordinea endemică în problemele interne ale țării, numeroasele confruntări între adversarii politici, care deseori luau forma unor violente confruntări de stradă, șomajul provocat de criza economică mondială, toate acestea scad încrederea poporului în autoritatea statală. În
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și spirituale. Pe cît este de comunitariană orientarea conservatoare europeană, pe atît de individualistă este cea anglo-americană. Făcînd distincția între un conservator și un anarhist (revoluționar), Virgil Nemoianu apelează la Ernest Jünger, în argumentația sa: ""Conservatorul are o tradiție: e înrădăcinat în ea și astfel rolul lui devine nesigur atunci cînd totul se află în mișcare. Conservatorul reprezintă o stare a lucrurilor formalizată și încearcă să o mențină așa; din această pricină se înțelege, de obicei, bine cu statul, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
le merită mai mult decît acea educație stearpă care produce zecile de mii de aspiranți la funcții. "Românul" ne-a escamotat ideile și nu e minune ca azi să pretindă că sînt ale sale. Plagierea este un obicei atît de înrădăcinat în România încît nu sîntem nici cei dintîi nici cei din urmă care au fost obiectul unei asemenea spoliațiuni" (Prin natura principiilor lor..., "Timpul", 26 august 1882). Răspînditul obicei al plagiatului, se vede, nu-i doar de dată recentă. Are
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pornirea simplist autocrată de a-și face singur dreptate există din vechi, deopotrivă în oraș ca și la sat... Poate că teama să nu cădem din emfaza violenței comice în cea tragică ne va îndemna să medităm asupra ilegalismului adînc înrădăcinat în noi toți, înzorzonat cîteodată cu flori de stil patriarhale despre blîndețea ireductibilă și concilianta fără margini a "poporului" nostru". În Trepte istorice, observînd atrocitățile partidelor de stînga și a celor de dreapta sub dictaturile roșii și brune, ne propune
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istorică a continentului european și în subsidiar cea a Orientului Mijlociu și Apropiat, relevă și confirmă totodată faptul că implicarea diplomației europene în sprijinirea procesului de pace israeliano-palestinian nu reprezintă doar un efect al Războiului Rece, ci are fundamente adânc înrădăcinate în istoria popoarelor europene (a se vedea consecințele Primului Război Mondial și implicațiile care s-au răsfrânt asupra zonei orientale, în special după destrămarea Imperiului Otoman). Cu toate acestea trebuie subliniat faptul că statele europene (că entități individuale) deși nu au avut
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pace. Dulci iluzii vor veni să te mpresoare, Or să-ți cânte, de departe, singuratice izvoare. Tu, ce-n ritmul melancolic al baladei populare Ai cântat durerea noastră de la munte pân' la mare.” Opera sa este mărturisire a unei civilizații, înrădăcinată într-un trecut de veche cultură și străveche tradiție. Având o vastă cultură, o cunoaștere a literaturii naționale de până la ea, a istoriei naționale, a literaturii populare, a filosofiei europene și sanscrite, a religiei budiste, a literaturii universale, a unor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
că unii "Yahoo... îndrăznesc să creadă că jurnalul meu de călătorie este doar o născocire a minții mele" și de referința sa la "acel obicei infernal de a minți, a înșela și a vorbi în doi peri, atît de adînc înrădăcinat în sufletele tuturor oamenilor; în special la europeni" (Swift 1941:xxxvi). Pare evident că Swift a scris pentru cititorii care erau în stare să ia opera sa drept o satiră, chiar dacă nu au văzut scrisoarea trimisă de către Richard Sympson editorului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de minciuni pozitive. Cu toate acestea, eu sînt întru totul de acord cu Gilsenan (1976:191) care spune, în comentariul său la adresa teoriei lui Simmel: Minciuna este o tehnică destinată să limiteze răspîndirea informațiilor în plan social și drept urmare, este înrădăcinată în sistemul de conducere al societății. Cred că și lt.-col. Oliver North ar fi de acord cu această afirmație. Unii cercetători susțin că studiile care aplică teoria jocurilor în analiza conflictelor armate subliniază necesitatea minciunii și a tăinuirii în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dificil de aplicat pentru că anumite principii și valori de natură juridică, cum ar fi egalitatea în fața legii sau dreptul la un proces echitabil, pot fi în dezacord cu diferite constrângeri științifice. Totuși, incompatibilitățile dintre metodele științifice pure și anumite valori înrădăcinate în sistemul legal nu ar trebui să împiedice comunitatea celor ce aplică legea în scopul de a identifica acele zone ale legii care sunt compatibile cu aplicarea etică și legală a experimentului științific. Dezvoltarea curentului de justiție terapeutică în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
natural, spre abuz, el trebuie să fie constrâns (moral, juridic etc), astfel încât să se supună autorității. Alături de proprietate, autoritatea se constituie în unul dintre conceptele fundamentale ale conservatorismului. Autoritatea este reprezentată, mai întâi, de tradiție, și apoi de către codurile sociale înrădăcinate în contextul societal. Chiar și teoreticienii contemporani ai conservatorismului, precum Oakeshott, Voegelin și Russell Kirk susțin că, deși puterea etatică are obligația "de a interveni cât mai puțin în domeniul economic, social și moral", păstrând astfel ideea unei sfere private
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]