1,431 matches
-
pedanterie aproape ridicolă, până când nu mai rămăseseră decât petele de sânge Închegat, care făceau pământul atât de lunecos... Apoi plecă, fără să știe Încotro. Trecu prin păduri, trecu prin vaduri. Țara Începea să se trezească după furtună. Întâlni oameni speriați, Însângerați, galbeni de foame și de oboseală, care ieșeau cu fereală din ascunzișurile lor. Unii Încercau să-i vorbească. Dar Simeon, cioplitorul În piatră, trecea Înainte ca o fantomă, fără să audă, fără să răspundă, fără să se oprească. Îl lăsau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
necredincioși! În ștreang ca niște hoți de rând, nu primiți cu onoruri ca niște prieteni! Conrad dormi prost și avu coșmaruri. O vedea mereu pe Adelheid cu părul despletit, călărind peste o apă tulbure pe care pluteau la vale leșuri Însângerate. La celălalt mal stătea Bertold și-i făcea lui, Conrad, semne să treacă dincolo. Bertold, cu armura lui strălucitoare, era călare pe un armăsar alb cu harnașament argintiu. Dar fața nu i se vedea. Sub viziera ridicată a coifului nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se așternuse pe față. — Unde-i ducele, trădătorule, popă viclean și fără Dumnezeu? Unde l-ați dus? Cu mână tremurătoare, Otto arătă spre dosul curții unde se găseau acareturile. Acolo Îl găsiră Într-o șură goală. Pe paie zăcea cadavrul Însângerat al ducelui Bertold, mânjit de mâzga prin care Îl târâseră. Fața lui bărbătească era Încremenită Într-o expresie de uluire. Fusese Într-adevăr luat prin surprindere și ochii lui deschiși priveau fix spre un anu me punct, undeva sus pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care-i Înfioră pe toți, căci priviră spre stăpânul lor mort ca și cum s-ar fi așteptat să-l vadă ridicându-se. Dar vaietul venea din altă parte, de sub un morman de paie, unde, legat cu lanțuri de un stâlp, zăcea, Însângerat și cu căluș În gură, Neidhard, stăpânul conacului. Îl dezlegară și-i șterseră sângele de pe fața tumefiată și stropită cu noroi. Lacrimi grele i se prelingeau din ochi. Abia mișcându-și membrele Îndurerate, bătrânul castelan se Închină În fața stăpânului: — Mărite
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prunci este Domnul. (Psalmi 6) Dar cum, Doamne? În ce fel? În rândurile care urmează veți afla povestea unei familii simple, la fel ca a multora care au suferit pe nedrept persecuțiile unui regim totalitar. Cu vârful degetului zdrelit și însângerat, călcând din ce în ce mai greu, mă grăbeam să ajung acasă. Era o liniște deplină, cu o noapte frumoasă și călduroasă. Dar, de undeva, din găurile nevăzute ale pământului, miasmele invizibile, otrăvitoare și ucigașe ieșind la suprafață din straturile cele mai infecte ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pestelcă, pe față... Câinele era la pământ, dar încă nu murise: gemea și sufla pe gură valuri de sânge spumos. Încă o lovitură. Încă una și încă una, până când în fața noastră nu se mai găsea decât trupul schilod, zdrobit și însângerat, al celui care fusese cândva superbul carpatin-mioritic. Dacă a avut mustrări de conștiință? Dacă a avut, așa, o tresărire cât de mică de regret pentru fapta înspăimântătoare pe care o comisese cu atâta sânge rece? Nu. Nu cred. Totul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la lipit. A tras cadavrul până la marginea gropii, apoi a trecut în partea cealaltă, s-a așezat în genunchi, s-a întins peste groapă și l-a apucat din nou de coadă trăgându-l spre ea, până ce trupul schilodit și însângerat al câinelui s-a prăbușit în groapă, rămânând în poziție verticală, poziție în care își îngroapă morții anumite popoare. Cu ochiul stâng pe jumătate deschis privea acuzator spre zenit, în timp ce trupul său asista complet pasiv la ritualul propriei înmormântări, oficiate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
irevocabil de un tribunal anonim și sinistru. Nicio speranță. Sentința fusese de mult pronunțată și executată rapid, cu îndemânare și meticulozitate. "Sabia lui Damocles" lovise din plin și retezase la modul figurat capetele acestor "vinovați fără vină", aruncând în coșul însângerat al istoriei toate planurile, proiectele, speranțele și visele spulberate brutal. În această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
foarte plăcută: pereții văruiți în alb, iar sus de tot o linie roz, aproape de tavan, care lăsa impresia unui spațiu liniștit și odihnitor. Geamurile din cercevele lăsau să pătrundă în interior lumina binefăcătoare a zilei, precum și culoarea purpurie a orizonturilor însângerate. În viața noastră începea o nouă etapă, calitativ superioară: trecerea de la întuneric la lumină, de la bordei la o cameră spațioasă, luminoasă, văruită și aerisită. Fiat lux! Fiat lux! Să fie lumină! Să fie lumină! strigă Cel de Sus, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
maculatul că/ te-am decretat Sfinte drept părinte proteguitor al/ merituoasei dar nedreptățitei Poezii Române în care/ îndrăznesc să cred că se află și inima mea cum/ în mijlocul unei uriașe rodii una din semințe se află între/ două elipse împurpurate... însângerate..." (1996). A.B.În titlurile mai multor antologii e prezent tandemul "secolele XX-XXI". De netăinuit. Mai înainte am publicat "Poeme din secolele XX-XXI". Ar fi propria-mi serie de autor ajuns la vârsta și experiența... antologărilor masive. E un bilanț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aflăm în neclintirea și demnitatea acelora care n-au uitat nici o clipă că datoria lor (și în continuare îl vom cita pe regretatul preot și luptător anticomunist Gheorghe Calciu, din Cuvînt înainte la zguduitoarea carte-document a lui Grigore Caraza, Aiud însîngerat, Editura Conta, 2007): era să nu înceteze lupta împotriva celor care au inventat iadul bestialității de la Pitești, iadul ispitelor de la Aiud sau Gherla, iadul suspiciunilor de după decretul general de grațiere, iadul mizeriei de după evenimentul de după 1989 și toate iadurile care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În mijlocul căreia mă născusem și care mă iubeau. Da, dar... „revoluția” nu m-a vrut! Sau... ba da, m-a vrut, dar ca victimă, nu ca erou. Se pregăteau deja altare unde trebuiau Întinse, alături de zeci și sute de trupuri Însângerate ale unor adulți care contribuiseră la prestigiul și stabilitatea României, și unele trupuri de tineri, ștampilați În pripă drept „dușmani” - cei naivi care nu fugiseră, nu putuseră să o facă! -, deoarece, nu-i așa, „deși avem puterea militară, polițienească și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în aceeași dimineață, atârnând spânzurat de un cârlig într-o cămară - și, în sfârșit, imaginile de încheiere ale nenumăratelor rapoarte: steagul în bernă, serviciile memoriale, sutele de buchete și lumânări și jucării care acopereau treptele de la intrarea în școală, mâna însângerată a unei victime pe coperta revistei Newsweek, întrebările ridicate, umerii ridicați, procesele civile intentate, imitatorii, motivele pentru care renunți la rugăciune. Totuși, cele mai rele vești ies din gura copilului tău: „Dar părea normal, tată - un băiat la fel ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe care i se aplicau din când în când șervețele ude, mi-a făcut, probabil, cea mai detaliată și profundă analiză a textului, înțelegându-l ca nici un alt critic și dăruindu-mi - ca o altă cataplasmă sufletului meu rănit și însângerat de singurătate - entuziasmul său față de „capodopera” absolută pe care o considera a fi Bunavestire. „Ah, de-aș fi scris eu acest roman, exclama el, cu figura radioasă, ascunzându-și de bine-de rău crispările dureroase pe care i le cauza fractura
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fost transpus în 1997 în filmul lui Steven Spielberg, "Amistad", cu Morgan Freeman și Anthony Hopkins în rolurile principale). Construită în 2000, noua "Amistad" și-a început călătoriile pe "Ruta sclavilor" ancorând în 7o de porturi legate de această Rută însângerată. La Havana, "Amistad" avea să fie salutată de "compañero" Ricardo Alarcon Quesada, președintele Adunării Naționale a Puterii Populare (Parlamentul local) și de mii de cubanezi "de toate culorile"! Coride și lupte de cocoși în Cuba S-au dat diverse caracterizări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
scrierea lui T.". Dar editorul depășește de obicei acest travaliu. În notele pe care le scrie, lămuritoare aspra textului editat, avem de-a face cu adevărate interpretări filologice și ideatice ale textului. Iată, bunăoară, ni se oferă exemplul sintagmei "măr însângerat" din poemul Gruie Sânger: Imaginea vizual-picturală cu care se încheie Gruie Sânger, "măr însângerat", este a celor două mere roșii: tatăl și mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
le scrie, lămuritoare aspra textului editat, avem de-a face cu adevărate interpretări filologice și ideatice ale textului. Iată, bunăoară, ni se oferă exemplul sintagmei "măr însângerat" din poemul Gruie Sânger: Imaginea vizual-picturală cu care se încheie Gruie Sânger, "măr însângerat", este a celor două mere roșii: tatăl și mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată dificultatea determinării finalității pozitive sau negative sub care se oferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
stânci în loc de dinți și, cum se învârteau așa în jurul meu, îmi făceau fel de fel de schime 189 și semne, ca să mă prind și eu în hora lor. Apoi, aruncându-mi ochii spre ceri, văzui luna în forma unui iartagan însângerat, trecut parcă proaspăt prin gâturi creștinești, cum se legăna și ea când în dreapta, când în stânga, dimpreună cu luceferii și stelele, îngânând hora munților de pe pământ; și doar nu s-auzeau alți lăutari decât tot grierii cei care țârâiau mocnit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pomenii. Tot în cadrul tradiției, în cele mai intime sau în cele mai dureroase momente, „lumea” te observă, te studiază, te asistă, te judecă și te condamnă. După noaptea nunții, în multe sate, mirele trebuia să iasă în mijlocul adunării cu cămașa însângerată a miresei, dovadă că ea a fost fecioară. La înmormântări, „lumea” cercetează cu insistență sa vadă dacă văduva plânge suficient de mult ca mărturie a regretului și devotamentului ei, dacă nu, apăreau cele mai răutăcioase comentarii și se lansau zvonuri
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
B Liceul Economic „Nicolae Iorga” Pașcani Între legendă și adevăr Cele patru frumuseți naturale de la limita județelor Neamț și Harghita sunt cu siguranță Lacul Roșu, Piatra Altarului, Gâtul Iadului și Lacul Bicaz. Haideți să le parcurgem împreună! Lacul Roșu, Lacul însângerat, lacul înjunghiat de trunchiurile unor brazi căzuți „în luptă” are o legendă formidabilă. Se spune că, cu mult timp în urmă, o fată frumoasă, cu plete lungi și ochi griverzui, s-a îndrăgostit de un voinic, un flăcău secuiesc. Nunta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de o Muză lascivă cu prea exigente ispite și chemări de dragoste: Nu plângeți... Nu fiți ipocriți! Pe tine te binecuvântez și preamăresc fermecătoare zeiță cernit-a morții! Pribeag, cu sufletul bolnav plin de revoltă, păcat și remușcare. Cu inima Însângerată, zadarnic Cerut-am haosului Îndurare, Doar tu, din negrul și tăcutul palat ai coborât la mine, Îndurătoare. Cu brațe moi ai cuprins trupu-mi șubred la sânu-ți cald l-ai strâns și buzele tale fragede pe buzele-mi arse au stins
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cameră, de pildă, făcuse pași, ajungând tocmai în bucătărie. Sau tabloul de pe perete traversase odaia și aterizase pe pat. În momentul de față există aici, în Germania, un afiș publicitar pe care apare un gât de femeie cu două găuri însângerate. Din cea inferioară se prelinge o picătură de sânge. E o reclamă pentru Internet. Sau un pantof cu toc cui călcând pe o mână de bărbat. Nu pot lua decât în serios asemenea imagini, care ți-aduc o ofensă inutilă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
începuse să-i placă, așa că, luând pisica aproape moartă drept minge de fotbal, o lovea la fiecare pas, ducând-o prin driblinguri întortocheate spre o poartă imaginară pentru a marca un gol sinistru. Ghemotocul plin de praf, murdar, schilodit și însângerat era lovit sistematic și plimbat, aruncat de colo-colo, până când bestia cu chip uman și-a dat seama că a obosit. Totuși, nu murea; se încăpățâna să trăiască, mișcându-și într-o zvâcnire imperceptibilă corpul schilodit. Era prea mult. Atunci, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu mine alături. Deodată, a năvălit în bucătărie o ceată de soldați ruși, cu o femeie printre ei, ținând în mână, ca pe un trofeu, un rățoi mare, decapitat. Au tre zit-o pe mama atingând-o pe braț cu gâtul însângerat al rățoiului și i-au făcut semn să-l gătească. Am petrecut prima noapte de eliberare de sub jugul fascist alături de mama, jumulind rățoiul și gătindu-l. R.P. Vă propun să ne eliberăm și noi de sub jugul amintirilor din război. De ce
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
după o agresiune, după o fărădelege poate fi mult mai tulburătoare și mai importantă decât crima. Dar nu ne gândim la timp, la ceea ce face timpul cu noi și cu obiectele noastre decât atunci când avem de măsurat huse și saltele însângerate. E metoda noastră neștiințifică de a lega spațiul de timp, de a fi einsteinieni din roman polițist în roman polițist. Ajungem la ceva adevăr și la amănuntele lui doar când unul îl omoară pe altul. Vineri, 13, se dau publicității
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]