36,299 matches
-
știință câte mâncasem și nici câte pierdusem, nedumerit m-am așezat pe pământ între ele, cu coatele pe genunchi, capul în palme rămase așa, fără să știu cât timp a trecut. Până când a început să ?? ??, în cer, iar cerul mai întâi a crăpat așa cum pielea mea uscată prinsese o dată crăpături, apoi, mari deschizături s-au ivit în ele, întâi de culoarea prafului, apoi din ce în ce mai luminoase și cu toate că nu vedeam lumina, ea era acolo, apoi am simțit cum mă înalț dar fără
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
genunchi, capul în palme rămase așa, fără să știu cât timp a trecut. Până când a început să ?? ??, în cer, iar cerul mai întâi a crăpat așa cum pielea mea uscată prinsese o dată crăpături, apoi, mari deschizături s-au ivit în ele, întâi de culoarea prafului, apoi din ce în ce mai luminoase și cu toate că nu vedeam lumina, ea era acolo, apoi am simțit cum mă înalț dar fără să merg așa cum mergeam cândva... Și iată cum stam acum în alt cer și în alt răgaz fără
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
Răzvan Voncu Ediția Gellu Naum de la Editura Polirom, deși nu și-a asumat decât miza relativ modestă de a reuni opera antumă a scriitorului, reușește mai mult decât atât. Mai întâi, dimensiunile și complexitatea operei lui Naum, pe care ea le evidențiază, fără să îl repoziționeze canonic, l-au scos din clișeul „suprarealistului”. Adică al unui poet care rămâne la negațiile și deconstrucțiile ireverențioase de la finalul deceniului ’30-’40, când promitea
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
Operei, Nicolae Bazaca, și-a ales, din studiourile Elenei Penescu Liciu și ale Floriei Capsali (la începutul anilor ’50 mai existau încă studiouri particulare), câteva dansatoare, între care am fost și eu. Rolul principal era interpretat de Emil Botta. Mai întâi era un monstru și numai în ultimul tablou devenea Făt-Frumos. Eleva care eram atunci, stătea adeseori în culise (și cînd nu avea de dansat în jurul vrăjitoarei - interpretată de Marieta Anca), ca să urmărească jocul acestui minunat actor, ușor teatral, dar de
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]
-
vreo 44 de ani, prin a ajuns să fie căutat de toată lumea - de medici, oameni de anul 1980, este deshumat pentru ca osemintele lui să devină știință, circari - toți vrând să-l studieze sau să scoată bani de obiect de studiu. Întâi a fost expus la Muzeul medicinii din pe urma lui. Mitu lu’ Goagă era inteligent, a învățat singur să Craiova, apoi a fost cumpărat de un om de afaceri. La ora scrie și să citească. Încă de mic era foarte
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
adresat dlui prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice (ICJ) al Academiei Române. - Dle director, introducerea instituției logodnei în noul cod civil era absolut necesară ? - Este greu de formulat un răspuns tranșant la această întrebare. Să notăm, mai întâi, că sub imperiul fostului cod civil de la 1864, care nu reglementa această instituție juridică, jurisprudența a statuat că, întrucât consimțământul la căsătorie trebuia să fie actual și persistent , logodna privită drept cauză generatoare a obligației de a încheia căsătoria era
Logodna, o reglementare greu acceptată de societate, are efecte juridice importante () [Corola-journal/Journalistic/24459_a_25784]
-
o curgere liniștită și dureroasă, colț al terasei, erau o farfurie cu apă și câteva boabe unduindu-se pe spinarea sârmoasă. de grâu amestecate cu firimituri de pâine. O înțelegea și încerca tot el s-o potolească. Între Neîncrezător mai întâi, porumbelul se apropie de ei se stabilise un fel de simbioză a neputinței. Odată, colțul acela. Ciuguli din firimituri, apoi când se simțise picurând în blana ei, lacrimi fierbinți ca îndreptă spre castronul cu apă, atinse un fir pe care
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
inițial, redactat de experți și care este conform cu studiile Organizației Mondiale a Sănătății, recomandările Parlamentului European și opiniile întregii comunități interne și internaționale de specialiști și care ar fi rezolvat definitiv problema câinilor fără stăpan din România, a fost mai întâi blocat timp de 4 (patru) ani de zile, apoi mutilat definitiv chiar de PDL, pentru a fi ulterior promovat fără niciun fel de studiu de impact sau de fezabilitate. Pe principiul PDL-ist conform căruia “ONG-urile nu vor rezolvarea
Războiul între ONG-uri și PDL pe tema câinilor fără stăpân continuă () [Corola-journal/Journalistic/24510_a_25835]
-
avut parte niciodată de cunoaștere. 758. Ascultă-ți vocea sufletului atunci când asculți de iubire. 759. Rațiunea nu face niciodată casă bună cu iubirea, precum cunoașterea nu va sta la aceeași masă a fericirii cu necunoașterea. 760. Ca să fii fericit mai întâi trebuie să-ți cunoști fericirea, iar cum cunoașterea se bazează pe adevăr iar noi nu vom cunoaște niciodată adevărul absolut este lesne de înțeles de ce nu vom cunoaște niciodată fericirea adevărată. 761. Nu te îndepărta niciodată de ochii sufletului tău
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
istoria pe care ați parcurs-o, care a fost ziua cea mai rea? Dar cea mai bună? Cea mai bună? Prefer să vorbesc despre cea mai frumoasă. Și mă gândesc la zilele acelea de august din 1980, când a izbucnit, întâi pe Șantierul Naval din Gdansk, pentru ca apoi să cuprindă aproape toată Polonia, marea grevă care avea să se încheie cu apariția mișcării „Solidaritatea” și să marcheze începutul doborârii comunismului. În zilele acelea, a existat așa o mare bunăvoință reciprocă, sinceritate
„Politica trebuie să se oprească la pragul casei mele“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2458_a_3783]
-
europene în vederea modernizării. Cu toate că proiectul legat de accesarea banilor necesari a murit din fașă, aleșii județeni au preferat să aștepte ca această variantă sa devină realitate și abia apoi să aprobe varianta concesionării către un operator privat. "Trebuie ca mai întâi să avem un răspuns negativ în privința accesării fondurilor europene sau în ceea ce privește preluarea de către Ministerul Transporturilor. Ulterior putem discuta despre concesiune", a spus Mugur Cozmanciuc, liderul grupului de consilieri PNL. În schimb, președintele CJ, Constantin Simirad, i-a acuzat pe consilierii USL
De un an de zile, consilierii judeţeni din Iaşi nu reuşesc să cadă la un consens asupra unor decizii de interes local () [Corola-journal/Journalistic/24696_a_26021]
-
mai are rostul. Chestiunea o vom discuta. Bănuiesc că ar fi cazul să retrag acel proces. Cred că obiectul lui și-a atins scopul deși mai rămâne ceva de discutat, dar cred că este momentul să îl retrag. O să întreb întâi colegii mei și vom vedea”, a declarat Octavian Dumitru, lider Sanitas. Cu toate acestea, membrii Sanitas din cadrul Spitalului Județean ar dori totuși să continue chemarea în instanță a consilierilor județeni care au întârziat clasificarea unității medicale la la gradul III
În urma protestelor Sanitas, spitalele din Botoşani primesc clasificarea dorită () [Corola-journal/Journalistic/24707_a_26032]
-
căci a lăsat „cîteva zeci de manuscrise de poezie și proză, bătute la mașină și legate frumos,”5 rămase însă, pînă acum, tot cum le-a lăsat poeta. Dar și scriitoare fără noroc. Fără mai multe noroace, de fapt. Mai întîi n-a avut noroc de nume - sau cu numele -, căci toată lumea a bănuit-o de ambiții pseudonimice prea sfruntate. În realitate, după cum l-a lămurit generalul scriitor C. Manolache pe Șerban Cioculescu (într-o cafenea), acesta era chiar numele poetei
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
sine, un mic eveniment, dacă autorul n-ar fi prea modest și retras). Celelalte două, diferite și ca factură, și ca întindere, dar asemănătoare ca discurs, se constituie din rubricile pe care Emil Brumaru le-a susținut, după 1990, mai întâi în România literară - între 1992 și 2006, cu unele întreruperi -, apoi în „Suplimentul de cultură”, între 2004- 2006. Ordinea în ediție este, însă, inversă, din motive care-mi scapă: primul capitol, care dă și titlul volumului, este dedicat textelor din
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
anxietăți, complexe, deziderate și iregularități ale unei culturi și civilizații aflate într-o complicată dinamică, o cultură și o civilizație a faliei care face obiectul unei atare cărți”. Patru categorii de comentatori se detașează în opinia lui Angelo Mitchievici. Mai întâi, cei care vor să ne vindece cu ajutorul lui Caragiale de metehne și de teroarea istoriei. Lucian Pintilie și Mircea Iorgulescu sunt exemplele care citesc în textul caragialian posibilitățile antitotalitare și demistificatoare. Evident că rezultatul, cu această miză subversivă a interpreților
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
excepționali, cu realizări importante într-un domeniu sau altul sau măcar oamenilor obișnuiți care, cel puțin, știu să se exprime corect în limba română? Despre raportul cu propriul trecut Reținem o observație a lui Daniel Cristea-Enache despre Andrei Pleșu: „Mai întâi, e vorba de a gestiona corect raportul cu propriul trecut de cobai al socialismului real și de a nu uita, sub nicio formă, experiențele umilitoare de control, ingerință, abuz, nivelare. Intelectualul cu memorie și caracter nu ține minte și nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
au fost sănătoase. Au avut o copilărie normală și frumoasă. Timp de peste 10 ani au crescut în Botoșani, pentru ca mai apoi să se mute la Bucecea. Cand au trecut de vârstă de 20 de ani au luat calea străinătății. Mai întâi Gherghina, si apoi Lină. Ghergina a ajuns în Italia, iar Lină în Spania. Deși când au împlinit 18 ani și-au jurat că nu se vor despărți niciodată, fetele au ajuns acum să nu-și mai vorbească deloc. O situație
Povestea incredibilă a singurelor siameze despăţite cu succes în România () [Corola-journal/Journalistic/24057_a_25382]
-
și a-l prețui” (pp. 61 - 62). Deja, de la aceste premise, se poate pune în discuție logica lui Grama. (Și nu intențiile sau competența, așa cum s-a făcut în genere). Care e deficitară din cel puțin două puncte de vedere. întâi, pentru că autorul privește generațiile ca pe niște blocuri omogene, ca și cum n-ar exista, în cadrul lor, ierarhii și divergențe. Zisa ignorare a lui Eminescu ca poet n-a fost tocmai o ignorare. Grupul junimist l-a apreciat de la bun început, așa încât
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
ipostaze ale firii isihaste: pelerinul, pustnicul și bufonul întru Hristos) e prea clară pentru a se bizui doar pe travaliu doct. La Nicoleta Baciu descrierea noțiunilor se face prin intuiție trăită, nu prin erudiție exterioară, de aceea autoarea e mai întîi palamitică și abia apoi cabasilică. Latura palamitică a isihasmului (de la Grigore Palama) pune accentul pe mistică cu neglijarea teoriei (mîntuirea cere trăire în duh prin rugăciune, golire a minții de cunoștințe savante), pe cînd latura cabasilică (de la Nicolae Cabasila) privilegiază
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
analiză, diplomatul cumulează, într-o respinse automat”. produce o gravă eroare dacă nevoia intercondiționare fericită, date și citate Pornind de la o corectă și de schimbare ar fi blamată. Tot la fel din domeniile de vârf onorate de binevoită disociere, mai întâi a cum s-ar produce o gravă eroare dacă Maiorescu - critică și teorie literară, conceptelor și a principiilor care am ignora condiția schimbării: cultură, învățământ, justiție, presă, ca statuează... schimbările în lume, deci luciditatea și judecata dreaptă. Între și viziunea
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
fusese de curând exclus din partid (pentru motive, din cât am înțeles, neîntemeiate, și nu mai avea nici dreptul de a publica și iscăli. Am fost printre cei care l-au sprijinit în recăpătarea acestui drept - de a publica - mai întâi, sub pseudonim, apoi cu semnătura proprie. Mi-am dat seama curând de ce și-a atras diverse lovituri nedrepte și de ce era „incomod” pentru spiritele înguste, dogmatice, intolerante, care hălăduiau, în acel timp, în câmpul culturii: Regman era (și, din fericire
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
în spațiu, un soare iernatic strălucește pe suprafețele albe și reci ale meselor. „Privește”, zic eu, și scot din vesta mea rodia, îngăduindu-mi să mă joc cu stupoarea ei. În sacoșă regăsesc cuțitul cu mâner negru, îi încerc mai întâi lama pe degetul meu mare, apoi îl împlânt încet în rodie. Încordată, îmi urmărește din priviri fiece gest. O clipă ai putea crede c-o să dispară în fruct cuțitul - clipa e infinită, magazinul la fel. Mișc cuțitul, simțind rezistența sâmburilor
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
ale piratului aroman Iaurta Chiorul, toate acestea mi s-au părut inițial fantasme de artist. Dar simțurile Cătălinei Buzoianu au funcționat perfect. Theatrum Mundi a avut premiera cu Levantul, spectacol găzduit de Teatrul Bulandra la sala "Toma Caragiu". Mărturisesc, mai întîi de toate, că m-a uimit curajul Cătălinei Buzoianu de a face spectacol după un text atît de complicat, aș zice elitist chiar, cu rapeluri culturale de o fină erudiție și uneori greu decodabile, cu o poveste în sine care
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
luate față de evenimentele politice din țară, căci toți aveau o deosebită educație și conștiința civică." Din lectură unei imense corespondențe, pe descinderea a doua veacuri, Cornelia Pillat și-a trasat un portret al omului pe care, desigur îl cunoscuse mai întâi personal, intrându-i în familie, un portret la care nu putem să nu aderam: "Scrisorile trimise de Ion Pillat bunicii sale, părinților și mătușilor, în tinerețe prietenei sale Florica Rosetti, iar de-a lungul maturității, soției sale Mărie, si, de
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
de scriitor, desi știu că ăsta nu le va aduce decît o problematică glorie - nu cred că de o direcție normata au ei nevoie. Aici cred că trebuie să dau dreptate celor care afirma că marile direcții în literatura mai întîi se produc, apoi sînt contabilizate și în cele din urmă se transformă în direcții propriu-zise.
Directiile în literatură by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18190_a_19515]