1,471 matches
-
ai voință și răbdare, inteligență ai și dacă mă rogi frumos și mă pupi chiar aici, și arătă colțul stâng al gurii, vei avea și o profesoară pe măsură și ... gratis! Ce zici? Băiatul nu Înțelegea decât faptul că cele Întâmplate s-ar putea repeta dacă Învață nu știa ce și dacă aplică cele Învățate. Spuse: Ce să zic, săru’ mâna domnișoara cantabilă! fata sări ca arsă și hotărî: Gata cu „domnișoară” și „contabilă”! Te rog să-mi spui Gertrude, mai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
peste umerii profesorilor, ci și unul al calității muncii lor la catedră. Dar, oare care este adevărata fațetă a unei povești despre timpuri trecute și prezente? Ce să spui ca să poți acoperi nu cu niște cuvinte ci cu amintiri cele întâmplate? Care să fie unitatea de măsurare a unei realități a istoriei care se scrie în liniștea celor patru pereți a unei clase și reprezintă doar ceea ce simt, învață și păstrează deopotrivă profesorul și elevii săi? Indiferent care ar fi ea
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
săvârși fapte mari, servindu-se tot de religie, a început să manifeste o cruzime plină de cucernicie, alungându-i pe marani și golindu-și astfel regatul, sigur fiind că nu poate să existe o faptă mai mișcătoare și mai rar întâmplată decât aceasta. Sub același pretext, a atacat Africa; a întreprins expediția din Italia și, în sfârșit, a atacat Franța. Deci a săvârșit și a uneltit mereu acțiuni mărețe, care au întreținut așteptarea și admirația în sufletele supușilor, aceștia fiind tot
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
purtare, și mai mult decât atât, „haiul” pe care l-ar fi făcut colegii pe seama noastră. De la această pățanie, multe luni de zile am evitat poarta, când era de serviciu binefăcătorul nostru. Am jurat atunci să nu povestim nimănui cele Întâmplate și ne-am ținut cuvântul până la terminarea liceului. Astăzi mă amuz copios când Îmi amintesc: poziție de drepți, mâinile pe lângă corp, privirea Înainte! mă Întâmpină, uneori, câte o prietenă. Niciodată În viață nu te mai Întâlnești cu anii de liceu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să fie și mai rău. Ar fi putut fi afectate văzul, auzul sau omenia, simțul dreptății și al adevărului ori nervii mâinilor și ai picioarelor. în sens strict, ar trebui ca bunicul să poată trăi fără ajutorul literelor. Explicația celor întâmplate ar putea sta, în treacăt fie spus, în faptul banal că la dezghețare s-a adăugat un lichid nepotrivit. Poate că o simplă apă minerală ar fi fost preferabilă berii slabe de Malå. Acum nu mai rămânea decât să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
poate citi, dar și pe cel de la adresa opuselor acesteia: scrisul, literatura lumii, scriitorul însuși. Când lectorița mea a venit acasă de la întrunirea cu grupul de parlamentari din partid, m-a dus în pat. Nu am vorbit niciodată despre cele întâmplate. Eu am cumpărat o sticlă mare de alcool și am pus-o în locul celei băute. Dar Manfred Marklund bea cu plăcere alcool. Când vine în cele din urmă acasă, la Eva, se așază la masa din bucătărie, dă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
făceai mai rău. Și până la urmă ați aflat ce s-a întâmplat? ― Când l-am simțit pe Traistă că prinde putere, l-am luat pe departe: „Știi, mâine dimineață, când ajungem la cazarmă, trebuie să prezint un raport asupra celor întâmplate și motivul pentru care nu ai venit cu caii la timp, ca să putem pleca după terminarea aplicației. Ia să auzim. Ce s-a întâmplat?” ― Eu zic să luăm și noi câte un păhăruț de rachiu, ca să fim „în formă”, cum
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
tuturor cărților” adică Biblia, carte ce nu poate fi pusă la îndoială, fiindcă a fost dictată secretarilor (exclus secretarelor, fiindcă ele au fost fufe dintotdeauna) de însuși Dumnezeu, stăpânul de necontestat al cerurilor și pământului, a văzutelor și nevăzutelor, a întâmplatelor și a celor încă neîntâmplate. Și am început cu cartea „Facerea” ca orice bun creștin care citește Biblia. Cu începutul, începuturilor, am dat-o în bară chiar de la începutul cărții, fiindcă fără preaviz Biblia mi-o trântește franc: „Dumnezeu a
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se putea citi nimic. Dăduse numai ușor din cap și îi făcuse semn să părăsească încăperea. Nedumerit și chiar ușor speriat, soldatul Boris Godunov salutase și se răsucise pe călcâie, după care ieși din birou. Nu înțelesese nimic din cele întâmplate, ba mai mult, teama lui se întețise, câteva zile mai târziu, când primise un telefon de acasă. Nu-l cunoscuse pe taică-su. Murise la numai câteva luni după ce se născuse el, iar maică-sa îl crescuse singură așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să-i determine să se apuce de lucru. Nimeni nu mai voia să muncească acolo. Muncitorii refuzau să continue să sape. Merce narului nu-i venea să creadă că se întâmplă așa ceva, oamenii erau de-a dreptul îngroziți de cele întâmplate. 31 Nu mai vreau să aud nimic! țipă isteric Vlad Mihailovici. Sunt sătul până în gât de justificări. Se plimba nervos prin birou, ocolindu-l pe Boris care rămăsese tăcut în picioare. Acesta tocmai îi explicase că nimeni nu mai voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
plăcut să meargă la culcare dar nu îndrăznea. În afară de faptul că avea o mulțime de treburi de făcut, se temea că, odată plecat la odihnă, gândurile îl vor năpădi. Era dispus să facă orice, mai puțin să reflecteze asupra celor întâmplate. Poate ar fi fost bine să îl informeze și pe Mihailovici, însă acesta era prins cu ale lui și, oricum știa că l-ar fi privit cu neîncredere. Nu l-ar fi crezut și cine îl putea condamna pentru aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
doar nu ne-or lăsa aici! Pop nu părea îngrijorat, însă Toma era înfricoșat de-a binelea. Pentru el era clar ce plan puseseră la cale mercenarii lui Mihailovici. Își revenise complet și acum își amintea foarte bine toate cele întâmplate. Capcana din gura peșterii și întrebarea pe care și-o pusese în privința momelii de care era nevoie pentru a atrage vâlva înăuntrul ei. Ei erau momeala, nici că se putea o cale mai potrivită de a scăpa de martorii nedoriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și să vorbească cu el după aceea. - Dar uite că și tu ai terminat treaba! Ce frumos miroase plăcinta asta cu mere, te Îmbie să te Înfrupți din ea! - Da, așa este unchiule, dar să-ți povestesc ce mi sa Întâmplat! În timp ce Îi spuneam despre minunea cu plăcinta, ochii i s-au umplut de lacrimi, zicându-ne că Înainte să moară, mătușa mea a avut poftă de plăcintă cu mere Chiar dacă viața pe care o trăiesc este așa de trepidantă, uneori
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
s-ar fi întîmplat nimic. Vrei? ― Asta nu putem s-o facem la comandă. Dar tu ce ai de ești așa de bine dispus? Antenele Mihaelei înregistraseră pe loc starea mea sufletească. Era cât p-aci să-i destăinuiesc cele întîmplate și ceea ce pusesem la cale, dar m-am oprit. "Mai bine să-i fac o surpriză! Are să se bucure mai mult!" Așa că i-am răspuns dînd-o prin glumă: ― Da, sânt bine dispus, pentru că, închipuiește-ți, nici una din corăbiile mele nu s-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
care fusesem pus prin refuzul atât de categoric al Mihaelei. N-o mai consideram atât de gravă, ba, din contră, privind dintr-o anumită perspectivă ea prezenta unele avantaje pentru mine. Ce aș fi spus, de pildă, dacă în urma celor întîmplate, Mihaela mi-ar fi sărit de gât când i-am propus căsătoria? Fără îndoială, aș fi prețuit-o mai puțin decât o prețuiam acum, deși la una ca asta mă așteptasem oricum. Înlăturam din capul locului bănuiala că în atitudinea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la sentimente mai bune. I-am scris câteva rânduri la serviciu, că vreau s-o văd cât se poate de repede. Cum a primit scrisoarea mi-a telefonat și ne-am întîlnit în aceeași zi. Punînd-o la curent cu cele întîmplate, m-am mirat că nu citeam pe fața ei dezaprobarea mult așteptată. Mi-a spus răspicat: ― E prea mândră, trebuie s-o luăm cu duhul blândeții. Până la urmă n-o să aibă încotro. Dealtfel, în situația ei, nici nu are de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
-și pună cenușă în cap... Am întrebat-o ce vrea să-mi comunice, dar ea tăcea, oscilând între îndrăzneală și lipsă de curaj, ca în pragul unui verdict care odată rostit nu mai poate fi schimbat. ― Ce este? ― În urma celor întîmplate, spuse cu privirile călătorind departe, în afară de noi, nu mai putem rămâne împreună ― Cum vrei! am replicat sec, fără glas, străpuns de o sabie rece. ― Știu că nu se poate altfel. ...Așadar, tot "vinovăția" avusese primul cuvânt. Mihaela își recunoscuse greșeala
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
acolo, și pentru că îl durea rana, sărea odată cu picioarele în față, odată pe cele din spate până a culcat toată iarba la pământ. După ce cățelul s-a răzbunat, s-a dus în ogradă lătrând, pentru a anunța stăpânul de cele întâmplate. Vecinii au auzit tărăboiul din grădină și au anunțat pe ambii stăpâni, ai calului și a cățelului. Când au văzut oamenii ce s-a ales din grădină și au pus mâinile în cap. -Cine-mi plătește paguba, vecine? a întrebat stăpânul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
abia de mai auzeam, gura îmi era uscată, îmi era frig cumplit, pe șira spinării curgea o transpirație rece. În această stare, cu greu am ajuns acasă. Mama s-a speriat foarte tare și imediat după ce a ascultat de cele întâmplate, a luat măsurile care-i erau la îndemână frecții, băi cu plante și ceaiuri. Zadarnic N-a reușit să mă facă sănătos. La două zile a cerut ajutorul preotului din sat. Acesta s-a ocupat serios de mine, astfel că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mințile mele?!”, își urlă el singur în cap. Astfel, îngrozit mult peste măsură, ca un nebun plecă de acolo în grabă și se făcu nevăzut. Lucrul cu adevărat de mirare și care revoltă este că, tot meditând adesea la cele întâmplate, acesta nici nu-și regreta fapta nesăbuită, nici nu și-o lăuda, însă nicidecum nu se socotea un ticălos, așa cum poate că îl socotește cititorul acum, plin de mânie. Era doar arogant și rece. Avea o atitudine de biruitor. Deloc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Nu sunt obosită; dimpotrivă, sunt atât de odihnită, încât parcă aș fi dormit continuu, cât zece oameni într-o lună întreagă! Șerban, ce caut eu aici, de fapt? - Te rog, liniștește-ți inima, am să te lămuresc. Tot ce sa întâmplat este că ne-am certat tare. Tu te-ai enervat așa de puternic, depășind orice limită și nemaicunoscând nicio stavilă, încât, la un moment dat, în timp ce țipai la mine, ai căzut din picioare așa, ca din senin, pur și simplu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
reacție favorabilă sau defavorabilă. Iată că impulsurile inconștiente ale corpului lui Ashargin foloseau și ele la ceva. După un minut-două, absorbea alimente care aveau un gust familiar și satisfăcător pentru papilele lui Ashargin. Începea să se simtă deprimat pentru cele întâmplate. Era greu să participi la o experiență atât de umilitoare fără să te încerce în sinea ta sentimentul că participi efectiv la ea. Și ce era mai rău era că nu putea să facă pe moment nimic. Era prins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Ioana, extrem de inteligentă, găsea caracteristici precise când nu erau instinctele ei în joc: o judecată de felul acelora pe care le aplica asupra unei cărți. Păcatul ei n-a schimbat-o deloc. Are acum noi sentimente, remușcări, umilință, tragedia celor întîmplate, dar ele, deși o complică, lasă să subziste ciuda ei pe mine, nu o îmbună. Reproșul pentru că nu o iubisem (singura cauză a tuturor celor întîmplate) a reînceput. Câteodată își amintește de câte o scenă nerezolvată odinioară, în care suferise
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ei n-a schimbat-o deloc. Are acum noi sentimente, remușcări, umilință, tragedia celor întîmplate, dar ele, deși o complică, lasă să subziste ciuda ei pe mine, nu o îmbună. Reproșul pentru că nu o iubisem (singura cauză a tuturor celor întîmplate) a reînceput. Câteodată își amintește de câte o scenă nerezolvată odinioară, în care suferise mult, și o continuă acum, vrând să pedepsească pe ceea ce fusese întrerupt atunci. Vorbe sau gesturi îndepărtate devin, în aprinderea ei, iarăși vii, pe care trebuie
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
făcîndu-mă astfel bănuitor. Iar la orice nouă tentativă o pot imediat descoperi. Acele remușcări nu-mi fac decât rău, nu numai că-mi produc milă pentru ființa ei nenorocită, dar și pentru că în clipa aceea destăinuiește noi amănunte despre cele întîmplate. Milă pentru mine are numai uneori, căci temperamentul ei este ca și al meu tot așa de bizar și neprevăzut. La sfârșitul unei discuții în care o pedepsesc cu vorbe grele, ea se face rea, de obicei se depărtează de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]