3,412 matches
-
postulate ale rațiunii practice pure, în sensul că numai existența lor face posibil binele suprem, înțeles drept reunire a purtării virtuoase și a fericirii. Dumnezeu, ca ființă perfectă, și nemurirea sufletului primesc astfel o justificare practică (morală), dar nu o întemeiere teoretică. Ele sunt asigurate doar prin natura a priori, absolută, necondiționată a legii morale. Potrivit ideii binelui suprem, omul care urmează legea morală, care acționează în toate împrejurările „din datorie” (aus Pflicht) merită să fie fericit. Or, după cum se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a manualului dr. Usui (Manualul Reiki original al dr. Mikao Usui, Frank Arjava Petter, Lotus Press, 1999), care oferă instrucțiuni pentru tratamentul unor boli și părți ale corpului folosind anumite combinații din lista completă de 70 de poziții ale mîinilor. Întemeierea Usui Reiki Ryoho Gakkai Se consideră că Mikao Usui ar fi Întemeiat Usui Reiki Ryoho Gakai (care Înseamnă Cercul de Studiere a Metodei de Vindecare Usui Reiki), organizație dedicată păstrării Învățăturilor Reiki, deși este posibil ca ea să fi fost
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
faptul că proveneau din instituție. Am înregistrat și unele eșecuri pe planul relației de cuplu - femei abandonate de partener -, cazuri pe care le-am putea pune tocmai pe seama acestei grabe de a găsi o rezolvare a situației de viață prin intermediul întemeierii unei familii. Atunci când există sprijinul familiei proprii (cel puțin al unuia dintre părinți), tentația căsătoriei timpurii nu mai este atât de mare. Foarte puține tinere au luat cu adevărat viața pe cont propriu. Cele mai multe au preferat schimbarea unei tutele cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dar pănă, Întăi; - ă se transcrie e În cazuri ca: bucurieă → bucurie; fiă → fie, filologiă → filologie; gloriă → glorie; patriă → patrie; viă → vie; - e la Început de silabă se transcrie ie, conform ortografiei actuale. De exemplu: băeți → băieți; boer → boier; Întemeere → Întemeiere; eri → ieri; ertare → iertare; eși → ieși (mult timp, În cinematografele noastre se putea vedea scrisă inscripția eșire, care corespundea, desigur, unei anumite perioade ortografice); epure → iepure; voește → voiește etc.; - ea devine a În situații precum: datoriea → datoria; Mariea → Maria; Vieana
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Darea de seamă și expunerea generală a activității Comitetului de Direcție al «Uniunii Femeilor Române» din România Mare, pe răstimpul septembrie 1930 până la Congresul de față” ș1933, Extrasț, Anuarul Uniunii Femeilor Române din România Mare. Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933, Brașov, iunie 1933 184 29. Dr. Elena Alistar, „Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos”, Mișcarea femenistă, anul I, 18 iunie 1933 șChișinăuț 188 30. „Ziua Femeii în Capitală”, Lumea nouă, nr. 26, din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și expunerea generală a activității Comitetului de Direcție al „Uniunii Femeilor Române”din România Mare, răstimpul septembrie 1930 până la congresul de față ș4-6 iunie 1933, Bucureștiț, reproduse din „Anuarul «Uniunii Femeilor Române din România Mare». Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933”, Brașov, iunie 1933, pp. 5-15. 29. Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări spre un viitor mai frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
art. 6 al Constituției, potrivit căruia, drepturile civile ale femeii se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe. Astfel, la Congresul A.E.C.P.F.R., ținut la Iași, pe 21-22 mai 1932, cu ocazia aniversării a 15 ani de la întemeierea Asociației, cu participarea delegatelor din toată țara și a reprezentanților P.N.Ț., P.N.L., Partidului Poporului ș.a., Margareta P. Ghelmegeanu a atras atenția guvernanților și în special Consiliului legislativ, care lucra la unificarea legislației, asupra necesității stringente de a înlătura acele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru obținerea drepturilor noastre, a fost sărbătorit în mod egal și în congresul convocat de D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, congres care a avut loc la Iași, cu ocazia sărbătoririi a 15 ani de la întemeierea acestei societăți și la care au participat filialele din întreaga țară. Ca urmare a luptei noastre pentru obținerea drepturilor civile și politice, azi, D-na Margareta Ghelmegeanu a fost cooptată, ca membră în comisia parlamentară pentru reforma Codului Civil. Acest
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Ghelmegeanu a fost cooptată, ca membră în comisia parlamentară pentru reforma Codului Civil. Acest fapt va avea ca urmare o adevărată binefacere pentru obținerea totală a drepturilor noastre. Anuarul „Uniunii Femeilor Române” din România Mare. Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933, Brașov, iunie 1933, pp. 5-8. 29TC "29" Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumostc "Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi Și realizări. Spre un viitor mai frumos" Mișcarea feministă în Basarabia până la revoluția rusă din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
moravuri”. Arată ce s-a făcut în alte țări pentru reglementarea prostituției și ce se face la noi, unde anumiți funcționari polițienești înalți, speculează pe prostituate, făcând lux și patronând case de joc, cu banii smulși de la aceste nenorocite. Preconizează întemeierea unei poliții feminine de moravuri și unele cămine și institute pentru femeile scoase din ghearele prostituției, unde acestea se vor îndrepta și vor fi redate societății. În aceeași chestiune, mai fac comunicări și propuneri d-na Grigoriu, care pune chestiunea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
colaborarea în lupta mare și sfântă de care depinde viitorul nației. După ce pericolele vor trece, vom deschide porțile femeii. În numele Partidului Social-Democrat D-l Titel Petrescu, delegatul Partidului Social-Democrat. Partidul socialist e primul care a scris în programul său de la întemeiere, emanciparea femeii. În toate statele democratice unde mișcarea a fost puternică, reformele acestea au fost cucerite de către partidele socialiste. În toate statele democratice există dreptul de vot al femeilor. Voim emanciparea integrală a femeii. În programul nostru există principiul: la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de peste hotare. Astfel, în toamna anului 1946, Comitetul Executiv al Federației Internaționale și-a strâns membrele într-o ședință ținută la Moscova. Federația noastră a fost reprezentată acolo prin d-na Ana Pauker, Ministru al Afacerilor Străine și membră de la întemeiere a F.D.F.R. în Comitetul Executiv. În februarie 1947, o delegație a participat la Congresul Femeilor Albaneze ținut la Tirana. În martie 1947, o altă delegație mai numeroasă în frunte cu doamna Maria Rosetti, președinta F.D.F.R. a luat parte timp de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
obiect de cercetare științifică și de proiect strategic, ele marchează convergența între două fenomene definitorii pentru natura umană - cel al cunoașterii și cel al organizării - într-o construcție socială emblematică pentru ideile de competență colectivă, acțiune inteligentă și performanță durabilă. Întemeierea pe cunoaștere înseamnă, pentru organizații, atingerea stadiului deplinei maturități, concordant cu esența societății informaționale căreia îi aparțin. În funcționarea unor asemenea organizații, determinante sunt procesele desemnate generic prin sintagma celor „3 I”, respectiv inovare (crearea de cunoștințe noi), învățare (asimilarea
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
propriul comportament raportat la norme și valori comune. Specifice societății informaționale sunt însă acele organizații care se bazează pe cunoaștere într-un sens mai profund și extins la scara colectivă a comportamentului grupurilor și ansamblului organizației. Într-un asemenea cadru, întemeierea pe cunoaștere devine sistematică și se instituționalizează sub următoarele aspecte: fondul de cunoștințe este înțeles drept principala resursă a organizației, decisivă pentru performanța ei strategică globală; procesele intelectual-intensive devin nu doar preponderente, ci și determinante pentru funcționarea organizației în direcția
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
două criterii; primul se regăsește în succesiunea modelelor de configurații organizaționale, iar cel de-al doilea - în succesiunea generațiilor de practici manageriale. Tipologia de modele organizaționale prezentată arată că acestea au evoluat în direcția unei creșteri a gradului lor de întemeiere pe cunoaștere, înțeleasă și ca o tendință de umanizare progresivă 22, convergentă cu orientarea antropocentrică a sistemelor informatice. Cât timp această evoluție s-a inspirat din paradigma organizației bazate pe control și autoritate, ea a putut fi susținută prin reproiectări
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ar fi conștientă de ceea ce știe, am putea deveni de trei ori mai profitabili.” Asemenea decalaje de cunoaștere, care se regăsesc atât în cazul subiecților individuali, cât și al celor colectivi (grupuri, ansamblul organizației), pot fi încadrate tipologic conform tabelului. Întemeierea pe cunoaștere face ca în comportamentul unei organizații să fie prezente și active noi mize strategice specifice, care o determină: să-și reprezinte integrator și transparent acumulările de cunoaștere explicită și implicită, existente la nivel individual, de grup sau pe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
organizațională ca resursă, dar și ca proces, antrenând situarea actorilor care le animă într-un cadru comunitar; relațiile dominante aici sunt cele orizontale (non-ierarhice), de tipul interacțiunii între omologi, rezultând, astfel, efecte sistemice de co-evoluție a lor în plan cognitiv. Întemeierea pe cunoaștere are și o dimensiune interorganizațională; în societatea contemporană este tipic ca organizațiile să se repereze și evalueze reciproc prin veghea mediului lor ambiant, să urmărească liderii de domeniu, să învețe unele de la altele, să recurgă la imitare, să
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
viabilitate sistemică 29. În termenii cei mai generali, competențele desemnează ceea ce o organizație știe și este capabilă să facă, în raport cu obiective proprii și cu condiții de mediu determinate, pe baza abilităților individuale ale membrilor lor, articulate sistemic și mobilizate strategic. Întemeierea pe cunoaștere a activității organizațiilor și a actorilor din cadrul lor face ca, în domeniile asociate acestei evoluții (managementul cunoașterii, învățarea organizațională, sistemele inteligente), delimitarea dintre latura teoretică și cea aplicativă să rămână pur convențională. Noile elaborări de concepte și soluții
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
prim-plan diseminarea și utilizarea cunoașterii; în contrast, viziunea japoneză se concentrează pe producerea cunoașterii, diseminarea ei fiind implicită într-un mediu centrat tradițional pe valorile grupului. Paradoxal, în abordarea occidentală, aplatizarea piramidei ierarhice este considerată o soluție necesară pentru întemeierea organizațiilor pe cunoaștere, în timp ce, în cea japoneză, același scop continuă să fie servit, în mod redutabil, de ierarhii înalte. Într-un asemenea context, deși universitățile - în special cele europene, americane, japoneze sau australiene - s-au afirmat deosebit de activ, ele nu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cercetare națională asumată de institutele academice de profil, iar afilierea organizațiilor românești la foruri internaționale reprezentative (de exemplu, Asociația Internațională a Bibliotecilor - ASLIB, Federația Internațională de Documentare - FID etc.) este de natură să favorizeze evoluțiile preconizate. Dezvoltarea organizațiilor, în sensul întemeierii pe cunoaștere, poate fi prefigurată sub forma unor scenarii diferențiate prin formulele de declanșare și articulare a factorilor de influență, după cum urmează: Scenariul dezvoltării emergente este unul în care orientarea organizațiilor către cunoaștere se produce doar în virtutea propriei ei inevitabilități
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
își activează spontan pluralismul configurațional și se declanșează un proces de autoorganizare informală. În replică, la ineficiența propriei structuri oficiale, ele își construiesc un dual centrat pe cunoaștere, reprezentabil prin modelul organizării anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad hoc și dificil de menținut prin integrare; asocierile labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale actorilor organizaționali cenzurează viabilitatea acestei formule de întemeiere pe cunoaștere. O evoluție conformă unui asemenea scenariu
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
anarhice. Se ajunge, astfel, la soluții insulare de întemeiere pe cunoaștere, adoptate ad hoc și dificil de menținut prin integrare; asocierile labile și entropice între comportamentele de cooperare și cele de confruntare ale actorilor organizaționali cenzurează viabilitatea acestei formule de întemeiere pe cunoaștere. O evoluție conformă unui asemenea scenariu este susceptibilă a interveni în condiții de inacțiune sau de întârziere a concertării, la scară națională, a eforturilor de susținere a avansului țării către societatea cunoașterii. Scenariul dezvoltării strategice este unul bazat
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
conformă unui asemenea scenariu este susceptibilă a interveni în condiții de inacțiune sau de întârziere a concertării, la scară națională, a eforturilor de susținere a avansului țării către societatea cunoașterii. Scenariul dezvoltării strategice este unul bazat pe proiecte care vizează întemeierea pe cunoaștere prin facilitarea transformărilor adecvate în organizații existente și prin crearea unora noi. Ceea ce rezultă din aplicarea acestui scenariu este tot o configurație de factură nonierarhică, dar de o formă reprezentabilă prin modelul organizației centrate pe memorie; în cadrul ei
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
concluzie, putem prezenta următoarele considerații: Dezvoltarea societății informaționale ca societate a cunoașterii este condiționată decisiv, în România, ca și pe plan internațional, de prezența unor organizații inteligente, cu capacități avansate de gestionare a competențelor lor colective ca surse de performanță. Întemeierea pe cunoaștere a organizațiilor contemporane este inevitabilă, decurge dintr-un nivel de complexitate sistemică ce depășește limitele rigide ale ierarhiilor tradiționale și antrenează apariția de configurații și practici organizaționale nonierarhice; din evoluții strict inerțiale, de natura autoorganizării, pot rezulta, cel
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Maniu, Despre un repertoriu clasic, și un altul, al lui Ernest Bernea, intitulat Absența clasicismului. N. I. Herescu semnează studiul Eminescu și clasicismul. Același număr mai conține opinii ale unor scriitori și critici ca Perpessicius, Miron Radu Paraschivescu, Dragoș Vrânceanu despre întemeierea Institutului de Studii Latine. Buletinul mai cuprinde articole comemorative (despre Izabela Sadoveanu), o listă a membrilor Institutului. Alți colaboratori: Valentin Al. Georgescu, David Popescu. M.W.
BULETINUL INSTITUTULUI DE STUDII LATINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285940_a_287269]