3,589 matches
-
realizarea activităților de entități externe (costuri de tranzacție) cu cheltuielile generate de integrarea activităților În cadrul organizației (costuri de organizare sau coordonare). Astfel, În concepția lui Coase, firmele cresc dacă Întreprinzătorii internalizează tranzacții operate anterior prin intermediul pieței și se micșorează atunci când Întreprinzătorii externalizează activități pe care le coordonau anterior În cadrul firmei. Opțiunea pentru unul dintre cele două mecanisme de alocare a resurselor ține deci de eficiența relativă a guvernanței tranzacției respective. Prin alocarea ierarhică a resurselor În cadrul firmei, aceasta economisește anumite costuri
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
vânzările Încrucișate, un schimb de know-how etc. În același timp, integrarea verticală generează ea Însăși costuri specifice, Îndeosebi costuri birocratice legate de mărirea dimensiunii organizației și, după cum a precizat Coase (1937), cu cât tranzacțiile internalizate cresc ca număr, cu atât Întreprinzătorul poate eșua În a aloca resursele În cel mai profitabil mod. De asemenea, prin integrarea verticală firma Își poate pierde din flexibilitate și se poate confrunta cu diferite probleme de coordonare a organizației. 2.2.1.5. Fuziunile și achizițiile
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
confuzie în rândul localnicilor: cine va administra grantul, care este rolul autorităților în gestionarea proiectului, rostul semnăturilor și al adunărilor publice etc. După zece zile, la următoarea vizită a facilitatorului, se conturaseră deja câțiva lideri locali (reprezentanți ai cultelor existente, întreprinzători locali etc.), care au preluat inițiativa organizării comunității în vederea definirii și ierarhizării problemelor locale, a alegerii unui Comitet de Conducere a Proiectului (CCP), a planificării contribuției comunitare etc. Aparent, comunitatea se înscrisese pe o traiectorie așteptată. Însă, când trecuse mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a problemelor identificate pot să nu fie suficiente. Cine participă la astfel de întâlniri sau grupuri de lucru de ierarhizare și legitimare a problemelor comune, de planificare a resurselor etc.? Un lider informal, un reprezentant al autorităților locale sau un întreprinzător poate avea o viziune integrată asupra problemelor locale și poate face alegerile cele mai bune pentru comunitate. Dilemele sunt în altă parte: cum anume pot fi stimulați să participe la propria dezvoltare și ceilalți membri ai comunității? Cum se poate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în care liderii cu prestigiu nu au un spirit antreprenorial și/sau nu vor să-și pună în joc prestigiul de care se bucură, în eventualitatea în care nu vor avea succes sau comunități în care există lideri cu eficiență (întreprinzători locali), dar sunt fără prestigiu. De-a lungul timpului, numărul maxim de zile de facilitare a pregătirii a rămas același: 15 zile/comunitate (pe parcursul a trei luni). În unele comunități, procesul de facilitare a durat mai mult. În altele a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și a bugetului, ediția a treia, Editura Pro Universitaria, București, 2011, p. 11. 3 M.Șt. Minea, C.F. Costaș, Dreptul finanțelor publice, vol. I „Drept financiar”, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 10. Capitolul 1 11 11 rezonabil timp îndelungat, pe când întreprinzătorii privați nu pot funcționa multă vreme cu un buget deficitar. Atât statul, cât și întreprinzătorii privați nu reușesc întotdeauna să-și acopere cheltuielile utilizând exclusiv venituri proprii, astfel că statul ia împrumuturi sau apelează la emisiunea bănească, iar întreprinzătorii privați
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Minea, C.F. Costaș, Dreptul finanțelor publice, vol. I „Drept financiar”, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 10. Capitolul 1 11 11 rezonabil timp îndelungat, pe când întreprinzătorii privați nu pot funcționa multă vreme cu un buget deficitar. Atât statul, cât și întreprinzătorii privați nu reușesc întotdeauna să-și acopere cheltuielile utilizând exclusiv venituri proprii, astfel că statul ia împrumuturi sau apelează la emisiunea bănească, iar întreprinzătorii privați își sporesc capitalul prin îndatorare, apelând la piața financiară. În limbajul curent, adesea, se identifică
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
pe când întreprinzătorii privați nu pot funcționa multă vreme cu un buget deficitar. Atât statul, cât și întreprinzătorii privați nu reușesc întotdeauna să-și acopere cheltuielile utilizând exclusiv venituri proprii, astfel că statul ia împrumuturi sau apelează la emisiunea bănească, iar întreprinzătorii privați își sporesc capitalul prin îndatorare, apelând la piața financiară. În limbajul curent, adesea, se identifică noțiunea de finanțe cu aceea de bani, venituri în bani, resurse bănești, creanțe și obligații de plată în bani, indiferent de subiectul acestora. Concepțiile
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
modul în care este constituită fiscalitatea, aceasta putând favoriza sau stopa dezvoltarea economică a unui stat. Se poate ajunge la un deziderat economic pozitiv doar în situația în care rata fiscalității este concepută în așa fel încât să încurajeze inițiativa întreprinzătorilor și a tuturor factorilor de producție. Este necesar, de asemenea, ca înlesnirile și facilitățile fiscale să fie concepute pentru a susține ramurile economice care prezintă interes pentru țară (să aibă în vedere și zonele și regiunile mai slab dezvoltate economic
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de a vinde anumite bunuri de consum. Monopolul fiscal nu este un impozit special, ci o modalitate de percepere a impozitului indirect și este egal cu diferența dintre prețul de vânzare stabilit de stat și costul de producție, inclusiv profitul întreprinzătorului. Monopoluri fiscale au fost instituite, de stat, asupra producției și/sau vânzării unor mărfuri precum: tutunul, sarea, alcoolul, zahărul, cărțile de joc, chibriturile și alte produse specifice. Printre țările în care monopolurile fiscale aduc încasări importante menționăm: Italia (asupra chibriturilor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
în loc de impozite prezintă unele avantaje: operativitatea - pentru că evită un proces legislativ de regulă de lungă durată, strict obligatoriu în cazul impozitelor; evitarea nemulțumirii sociale - deoarece, fără excepție, creșterea fiscalității reprezintă o decizie guvernamentală nedorită atât de populație, cât și de întreprinzători; diminuarea relativă a efortului fiscal în timp - pentru că acționează efectele inflației, în măsura în care dobânda angajată ajunge în timp să nu mai acopere integral rata inflației. 87 R. Stroe, D. Armeanu, Finanțe, ediția a doua, Biblioteca digitală ASE, București. Capitolul 9 127
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
care obțin venituri mai mari decât media să nu plătească impozit pentru respectiva diferență. 96 D. Moraru și colab., op. cit., p. 419. 97 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 431. Finanțe publice 140 140 În anumite țări, legea permite unui întreprinzător persoană fizică să-și declare soția și copiii drept asociați, în situația în care aceștia nu au nicio contribuție la capitalul social sau la activitatea firmei. O astfel de asociație face ca profitul să fie distribuit între asociați fictivi, iar
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
principal, adoptarea de soluții/decizii cu relevanță asupra funcționării organizației. Rolurile privind relațiile interpersonale și cele de culegere și transmitere a informațiilor servesc ca intrări în procesul de luare a deciziilor. În această categorie putem identifica următoarele tipuri: • rolul de întreprinzător/administrator/antreprenor - presupune inițierea schimbării, selecția strategiilor și obiectivelor, managementul schimbării, inovare și gândire creativă: managerul gestionează problemele organizației și propune strategii și mijloace de rezolvare a acestora; • rolul de moderator - factor stabilizator/de soluționare a perturbărilor- îi revine managerului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
stiluri posibile folosite mai mult sau mai puțin de fiecare, într-un mod mai mult sau mai puțin coerent și perceptibil. Acțiunea acestor opt stiluri este cea care dă nota definitorie a managementului dumneavoastră. Iată care sunt caracteristicile acestor stiluri: Întreprinzătorul - fixează marile orientări și așteaptă de la fiecare dintre colaboratorii săi să se angajeze pe deplin, să se responsabilizeze și să obțină rezultate. Își explică deciziile, deleagă responsabilități, își demonstrează competența, dar își retrage încrederea dacă scopurile nu sunt atinse. Intervine
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
opinia lui, trebuie să fie regulile și le utilizează pentru a conduce, pentru a duce la obținerea de rezultate. Pentru el, a conduce înseamnă definirea structurii ad-hoc și formalizarea regulilor de funcționare care rezultă de aici. Autoritarul - la fel ca întreprinzătorul, dă instrucțiuni clare și precise. Dar el așteaptă mai mult ca partenerii să-i urmeze instrucțiunile cuvânt cu cuvânt. De fapt, supunerea celorlalți este o condiție sine qua non pentru a lucra și a realiza scopurile încredințate. Acesta este spiritul
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
1<footnote Exemplu inspirat din Dragotă, Victor; Dragotă, Mihaela; Obreja, Laura; Țâțu, Lucian; Ciobanu, Anamaria; Racșa, Anda, Abordări practice în finanțele firmei, Editura IRECSON, București, 2005, p. 12. footnote> Să presupunem că, la 1 august anul trecut, un grup de întreprinzători a decis constituirea unei societăți comerciale, subscriind și vărsând la capitalul social al acesteia o sumă egală cu 900.000 RON. Pe parcursul primului an de funcționare, compania efectuează cheltuieli plătibile în sumă de 800.000 RON, în baza acestora generând
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cadrul 1.8). Fiecare dintre aceste structuri fundamentale determină anumite particularități în managementul financiar al companiilor. Cadrul 1.8. Structurile fundamentale organizaționale ale companiei în viziunea lui Henry Mintzberg Organizația antreprenorială constituie într-o definiție simplă organizația constituită în jurul unui întreprinzător, toate activitățile fiind realizate pe baza deciziilor acestuia. Practic, întreprinzătorul - elementul cheie al acestui tip de organizație - cunoaște toate aspectele relevante, exercită un control personal permanent și elaborează strategia generală a companiei. Bineînțeles, există pericolul ca odată cu dispariția acestui personaj
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
particularități în managementul financiar al companiilor. Cadrul 1.8. Structurile fundamentale organizaționale ale companiei în viziunea lui Henry Mintzberg Organizația antreprenorială constituie într-o definiție simplă organizația constituită în jurul unui întreprinzător, toate activitățile fiind realizate pe baza deciziilor acestuia. Practic, întreprinzătorul - elementul cheie al acestui tip de organizație - cunoaște toate aspectele relevante, exercită un control personal permanent și elaborează strategia generală a companiei. Bineînțeles, există pericolul ca odată cu dispariția acestui personaj cheie, și organizația să dispară, ceea ce implică un nivel ridicat
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de bază cu care vom lucra în continuare. Capitolul 2 Sistemul de indicatori de analiză a creării de valoare „Ceea ce rămâne unei întreprinderi din câștigul său, după deducerea costului capitalului la o rată corespunzătoare, poate fi considerat un beneficiu al întreprinzătorului.” Alfred Marshall Introducere În acest capitol, am urmărit sistemul de indicatori recunoscuți, atât în mediul academic, cât și în practică, pentru măsurarea performanței economico-financiare și a creării de valoare. Capitolul abordează, în prima parte, necesitatea indicatorilor de creare de valoare
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
lor sau alte active. În acest caz IMM-urile și băncile aferente apelează la intervenția Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). FNGCIMM a fost fondat în decembrie 2001, pe baza Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Obiectivele strategice ale FNGCIMM, așa cum apar ele trecute pe site-ul www.fngcimm.ro, sunt: ~ creșterea accesului la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii, care au propuneri de investiții viabile, dar
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
mă însărcinam de altfel să le aduc la scară europeană și chiar mondială. Organizasem o rețea de consultanță pentru a obține și a evalua aceste proiecte. Un al doilea aspect al activității mele consta în a evalua proiectele propuse de întreprinzătorii doritori să creeze întreprinderi pornind de la idei tehnologice noi. Rețeaua mea de consultanță îmi permitea să răspund repede cererii. A treia parte a activității mele consta în a interveni în toate consiliile, comitetele de bancă sau pe lîngă comaditarii care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
comercianți / 53 2.1. Comerciantul cadru conceptual / 53 2.2. Comerciantul persoană fizică / 55 2.2.1. Aspecte generale privind comerciantul persoană fizică / 55 2.2.2. Regimul juridic al persoanei fizice autorizate / 58 2.2.3. Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale / 62 2.2.4. Regimul juridic al întreprinderii familiale / 63 2.3. Societățile comerciale / 64 2.3.1. Noțiunea și formele societății comerciale / 64 2.3.2. Consecințele personalității juridice a societății comerciale / 68
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și orice alte subiecte de drept civil. Cu titlu exemplificativ în art. 8 din Legea nr.71/2011 de aplicare a Codului civil sunt indicate categoriile subsumate noțiunii de "profesionist", printre acestea regăsindu-se și comercianții. Lor li se adaugă întreprinzătorii, operatorii economici, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale. În acest sens sunt și dispozițiile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 de aplicare. Având în vedere abrogarea Codului comercial, inclusiv a art. 7
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de comerț, la societățile comerciale, la unele contracte. Despre Codul civil italian se afirmă că nu a reușit să unifice dreptul privat, dreptul comercial trăind mai departe ca un drept aparte în același corp de lege, ca un drept al întreprinzătorilor, deci ca un drept profesional 32. Și în Elveția, unde o reglementare unică reunește materia comercială și cea civilă, unificarea celor două ramuri de drept este mai mult formală decât reală și substanțială întrucât s-au menținut unele norme destinate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
este cea a comercianților. Dar categoria profesioniștilor nu se rezumă la comercianți.Termenul de profesionist are un conținut mai larg decât cel de comerciant. Art. 8 alin. 1 din Legea de aplicare arată că noțiunea "profesionist" include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege. Apartenența comercianților la categoria profesioniștilor poate fi dedusă și din aplicarea criteriului legal prevăzut de art. 3 alin. 2
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]