1,942 matches
-
făcea că era întortocheat, pisica gălbuie, calul bălțat, iar împărăția verde. De la ferăstruica penitenciarului în care erau colecționați toți cretinii care, ieșind în evidență, călcau pe bătături statul (meritînd deci să fie azvârliți, ca niște lături, în penitenciar), singura vegetație întrezărită de Pinky era fata împăratului verde. Unicul petec de cer era, normal, fata împăratului albastru. Iar singura creatură care se învrednicea ca, din când în când, să i se cocoațe pe genunchi era, bineînțeles, odrasla împăratului portocaliu. Perversa asta mică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Infirmerie. Trupul de mâță scheletică al Otiliei, poreclită Fiola, a fost ridicat în văzduh și pleznit, cu dușmănie, de stinghiile vrafului de scaune și mobilier de birou, stricat, din spate. 285 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI să i se întrezărească doar nasturii metalici de la sacoul ca de taximetrist. La 15 secunde, motorul unui automobil, ținut la îndemînă, fu ambalat și demară, semn c-o importantă bandă din oraș complotase să-l lase într-o ureche. Ieși, cu geanta la el
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o vezi Iar cealaltă-i cum o crezi!..." continua s-o audă, pe hoașcă, băiatul, pradă unui desfrâu liric, chiar și după ce madama trăsese cuverturile peste capetele lor, întinsese păturile, pentru ca nu cumva să-i vadă Dumnezeu ori să-i întrezărească Răposatul. - Să fii bun cu mine, Sinistrate, sufletul meu!... Și-l mai strigase către sfîrșit: Doru!... Doruleț!... Doru! Nu știa cât izbutise să fie de bun cu sufletul ei, însă anumite aptitudini similare dovedise, deoarece, iată, chiar de-a doua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
trebuiau săltați de urgență, din mormânt, pentru a fi reeducați cu romînă-engleză. D-aia nici nu se prea mirase Sinistratul când se trezise încă din prima noapte, de 10 aprilie, cu madam Nicolici lângă pat, dârdâind și jeluindu-se că întrezărise la dânsul niscaiva semne rele: 342 DANIEL BĂNULESCU Deci patru. Împinse-se la patru, numărul paharelor de vermut pe care era nevoit să le toarne, în noaptea aceea, pe esofag! Unul pentru Otilia-Fiola. Altul pentru Iarba-Fiarelor. Unul pentru propria beregată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că, din înălțimi, la fix, precum în poemele lui Cristi Popescu, cu dantelăriile și barăcile lui circulare, cimitirul semăna mult mai mult a nisipar, loc de joacă ori parc de distracții, decât oricare dintre searbădele grădini ce izbutea să le întrezărească jur-împrejur. De unde intuise șmecheria băiatul ăsta? Era o erezie. De jos, n-ai fi zis totuși c-o să semene. Din vreme în vreme, un puișor neastâmpărat de vânt i se strecura, ca printr-o ușă întredeschisă, pe sub cupa veșmântului, umflîndu-i-l
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
termeni amicali. Au părăsit clădirea Miliției ca niște adevărați șefi< pe intrarea principală după ce pătrunseră ca niște derbedei pe poarta din spatele clădirii! La acea oră târzie din noapte străzile erau pustii și se simțeau eliberați de coșmarul ce l-au întrezărit lumea infractorilor. - Hai că ne-a rămas de-o bere! a spus Magi în concluzie și au intrat toți trei într-un local des frecventat de căruțașii din Piața Griviței. A doua zi se întâlnește prin centru cu căpitanul, care
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
a urcat într-un TIR găsit de ocazie care se îndrepta spre capitală. Ținta lui era Gara de Nord iar șoferul va face un mic ocol să își lase noua cunoștință în preajma gării. Omul a fost încântat de veselia debordantă ce a întrezărit-o în tânărul acela drăguț, care nu s-a sfiit să-i dezvăluie că timpul irosit la lucrările de pe podul unde fusese repartizat să dea cu lopata, îl considera pierdut după cum trebuia să facă obligatoriu și în facultate multe materii
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mult ca un sărut promis și risipit atunci pe loc. Se-nfioră și mai mult strângându-i inelarul cu vârful degetelor, rotindu-l ca o întrebare fără un răspuns cert. Marinică, atent la tot ce se întâmplă în jur, și întrezărind cum ultima speranță într-o seară inedită zboară pe lângă el, întrebă nervos: - Ce tot șușotiți acolo? Flora nepăsătoare îi răspunse: - Ne ducem la plimbare ! - Vin și eu ! hotărî Marinică cu îndrăzneală. - Tu? Ce să cauți cu noi? spuse Flora revoltată
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
o oglindă, același tânăr student aruncat în valurile vieții. Unchiul său nu se aștepta să facă impresie chiar atât de bună cu această facultate și îi spune lui Bălăuță cam ce îi trecuse prin minte. După câteva clipe de gândire, întrezărind receptivitatea la noutăți a tânărului, el îi spune direct: - Îmi placi, te bag la motoare, am un maistru bun de la care vei învăța meserie; eu acum trebuie să plec la Mangalia însă te duci la biroul personal; îi spui tipului
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
trezire și somn, pasiune și nesfârșire. Vremea se scurge ca o lipitoare în micul deșert de cenușă ce-și va schimba curând culoarea. Marea se zbate, nu-și potolește zvârcolirile din ce în ce mai intense< a început din nou furtuna! Începe să se întrezărească plaja galben-aurie, din întunecimea mării o șuviță subțire de lumină străbate întunericul la orizont. Încă puțin și va răsări soarele dar ei pleacă acasă cu pași obosiți. Rochița colorată n-o mai recunoaște în sclipirea zorilor însă ei nu-i
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
împartă; a învățat să facă deosebirea dintre o uzură normală, una de exploatare sau un accident tehnic și multe alte mărunțișuri. Îl atrăgea acest sistem cu noutățile inerente care deocamdată nu-l plictiseau, cu originalități aparent ireversibile deși, pe undeva, întrezărea plictisul și limitele fiecărei activități umane, oricât de meticuloasă ar fi fost. Atunci după terminarea lucrului, Paul i-a dat un prosop și-i spuse: - Hai să ne spălăm de mâzgă îți murdărești altfel toate hainele și nu se mai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
o revelație. Ești pe cale a o realiza în sugestia amurgurilor marine... Uita-voi vreodată înserarea unică de la Mont-Saint-Michel, când, între un soare în agonie și o cetate mai singură ca soarele, toate apusurile lumii mă chemau spre o măreție tristă, întrezărită-n presimțiri? Și apoi, să te primbli cu acel crespuscul în suflet prin parcul din Combourg, încercînd a fi demn de plictiseala marelui René. Trebuie într-adevăr să cunoști dezolarea magnifică a anumitor zile la Saint-Malo și la Combourg, pentru ca să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vie și reflectată a aurorei. Trezirea noastră la viață coincide cu o dilatare de perspectivă, pe care celelalte popoare o cunosc în amurgurile lor. Paradoxul acesta este inerent popoarelor ce se nasc la viață când altele mor, ai căror ochi întrezăresc lumină când alții se măresc pentru a nu-i copleși întunericul. De nu vom avea atâta tărie în conștiință pentru a da directive vieții noastre fragile, nu vom face niciodată istorie. De nu vom exploata paradoxul ciudat al "istoriei" noastre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
francezii se-ndreaptă incontestabil înspre putere, că nu iubesc libertatea, că egalitatea e idolul lor. Or, între egalitate și despotism există legături secrete". Nu luați aceste cuvinte drept o simplă metaforă, o întorsătură poetică de condei fără nici o consecință. Se întrezărește aici secretul legăturii amintite, și nouă ne revine sarcina să-l dezvăluim în proză, pe larg. Sistemele politice dominate de partide guvernează prin discuții și controverse, tranșează dificultățile prin sufragiul frecvent. Dar cel puțin teoretic ele sînt dezechilibrate și nesigure
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de un rege care domnește, dar nu guvernează, salutăm o cucerire a democrației. "Este remarcabil, scria Paul Valéry, că acum dictatura e la fel de contagioasă cum a fost altădată libertatea". IV Cu mult înaintea nașterii psihologiei maselor, Burkhardt, un istoric renascentist, întrezărise această evoluție: "Viitorul este al maselor și al celor care le pot explica cît mai simplu lucrurile". Această știință nu a inventat despotismul, nici tipul uman autoritar în Europa, la fel cum nici economia nu a inventat profitul sau întreprinderea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de excepție fără nici o unitate, lipsite de orice interes. Doar clasele, mișcările sociale și instituțiile lor reprezentau în ochii ei asociații veritabile, stări normale ale societății, meritînd a fi studiate. Din păcate, este mai curînd invers. Prin "anormalitatea" mulțimilor se întrezărește laboratorul secret al istoriei, izbucnește forța reală a vieții care străpunge crusta unei civilizații vlăguite de atîtea repetiții. Mulțimile încetează de-a mai fi simple curiozități, un lung șir de accese de febră, de accidente ale istoriei, un pretext de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
De Gaulle a luat toate aceste date și le-a topit în creuzetul credinței totale în Statul suveran și puternic. A creat în jurul său, în calitate de conducător, o atmosferă de maiestate pe care o știa trecătoare, o stabilitate pe care o întrezărea fragilă. Cu atît mai fragilă cu cît, în ciuda constituțiilor și referendumurilor, puterii lui îi lipsea o anumită legitimitate, ca oricărui fapt întemeiat numai și numai pe prestigiu. În ochii multora mai ales ai celor de stînga accesiunea lui la funcția
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
psihanalitică restrînsă la teoria generală presupune o totală schimbare de univers. Ca și cum am părăsi astronomia, știința sistemelor planetare izolate, pentru a intra pe domeniul cosmologiei, știința vieții și a morții mulțimilor de stele și galaxii pe care noi nu le întrezărim decît în nopțile senine. Nimic mai interesant decît urmărirea acestei paralele a istoriei. Dar istoria nu este singurul obiect al acestei cărți. Capitolul II De la psihologia clasică a maselor la psihologia revoluționară a maselor I Toate conspiră, așadar, întru condamnarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în același timp. Tot mai des, departe de a căuta carisma la cei care o au în mod firesc, mass-media, creatorii de publicitate, ziariștii și alții se străduiesc să o fabrice și chiar reușesc în unele cazuri. Privind mai atent, întrezăresc totuși o dificultate. Acest tip de conducător nu este doar ieșit din comun, el ne apare a fi de natură arhaică. Ai crede că este specific societăților de odinioară, deci de interes pur anecdotic pentru timpurile noastre. Nu vedem încă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
oamenilor. Această asociere dintre carismă și urmele trecutului a fost de altfel stabilită chiar de Weber: "Carisma, nota el, este marea putere revoluționară a epocilor legate de tradiție"460. Totul ar fi cum nu se poate mai limpede dacă am întrezări cum de este posibilă această asociere, care sînt manifestările sale psihice. În fapt, nu e deloc ușor. Pentru a trece peste acest obstacol, ar trebui mai întîi să admitem un postulat, apoi să presupunem un mecanism, un al treilea care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Sau ca și cum, prin intermediul tuturor împăraților, ar învia la nesfîrșit un singur împărat, Cezar sau Napoleon. Cu o consecință importantă: în tot ceea ce ține de prezent, nu vedem doar o copie a trecutului, o trăim cu sentimentul datorat originalului. Astfel putem întrezări în societatea viitoare o realizare a unei comunități arhaice și desăvîrșite, întru Papă, întru Hristos, întru de Gaulle, Napoleon sau Ludovic al XIV-lea etc. Ne aducem aminte de vorbele marelui filosof arab Saada: "Multe mai sînt femeile care, în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai aude nici măcar scîrțîitul arcușului unui bufon, tolerat de monarh, nu predispune nici la dreptate, nici la respectarea valorilor. Este însă convins că nevoile psihologice ale maselor nu sînt cele atribuite lor, iar Moise este oglinda în care acestea pot întrezări ce sînt de fapt. Pentru cel care cîrmuiește destinul unui popor nu există un exemplu mai bun, ne spune Freud. Prin impunerea și respectarea unei etici și-a asigurat fidelitatea mulțimilor, sprijinul lor pentru acțiunea sa politică. Acea etică a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
intelectualității” (pp. 362-363). Ion Iliescu invalidează, prin urmare, „procesul comunismului” pe motivul că ar constitui o tehnică totalitară! Riscul acestui proces ar fi fost, în opinia sa, că „schimbam un totalitarism cu altul”, astfel încât „umbra inversă a lui Stalin se întrezărea destul de clar” (p. 363). De aceea, soluția autorului este toleranța și reconcilierea - între victime și călăi, se presupune. În amplul interviu pe care i-l ia politologul Vladimir Tismăneanu (Marele șoc. Din finalul unui secol scurt, 2004), Ion Iliescu recapitulează
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Dumnezeu actul și potența coincid la infinit. Și numai datorită iubirii „creația este generată într-o ordine intrinsec armonioasă cu ființa lui Dumnezeu”1. Teologia trinitară deschide posibilitățile unei ontologii a infinitului pe care gândirea filozofică grecească n-o putea întrezări. Sfântul Grigorie de Nyssa 2, de pildă, este primul teolog creștin care a acordat Dumnezeirii atributul infinității. Teologia trinitară apofatică își găsește astfel corelația în mistica „urcușului” contemplativ, „din slavă în slavă”. Acest balans paradoxal între pasivitatea „necunoașterii” esenței divine
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tip de poezie care - scrisă într-un un limbaj literal, „tranzitiv” - nu urmărește (cel puțin la un nivel de suprafață) să ne spună mai mult decât ceea ce ne spune, încurajându-și cititorul să creadă că în „transparența” ei ar putea întrezări lucrurile însele, dar și pentru a sugera că această poezie este implicit conștientă de mijloacele sale, dovedindu-se, în ultimă instanță „teatrală”, tocmai în măsura în care își exibă simplitatea și transparența. Pe scurt, tocmai în măsura în care ne propune, adeseori cu scopuri evident polemice
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]