1,385 matches
-
cea a condiției umane efemere, tema vieții și a morții, tema iubirii imposibile și cea a împlinirii unei iubiri pământene. Mai mult chiar, mi se pare evident faptul că această rețea tematică generează un mit poetic - cel al Luceafărului ca întruchipare a geniului. Convertind mitul antic al lui Hyperion în mit romantic, Eminescu își exprimă viziunea originală asupra existenței în spațiu și timp a omului superior. Prin urmare, geniul este văzut ca entitate spirituală ce revarsă în lume lumina lui de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lentâlnesc / în calea mea / în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Versul incipit reia enunțul din titlu, reliefând legătura afectivă a eului liric cu universul integrator. Ce le lalte patru versuri dezvoltă motivul călătoriei inițiatice care îi revelează artistului întruchipări concrete ale miracolelor vieții și ale misterului morții. Acestea sunt sugerate prin enu merarea celor patru simboluri poetice, metonimii pentru treptele cunoașterii lu ci ferice (flori - simbol al cunoașterii senzoriale; ochi - cunoaștere contemplativă; buze - cunoaștere prin Logos și prin Eros
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scăpat din frâu, să nu te mai asculte și să suferi" (30, 12). Totuși primii creștini au șovăit în alegerile pedagogice, Evanghelia fiind mai blândă. Luând literal mesajul lui Christos, ei încearcă o primă sacralizare a copilului. Copilul este o întruchipare a inocenței. El nu e însemnat de păcatul originar; astfel, nu copilul trebuie să primească botezul, căci, potrivit lui Tertullian, "el n-are a se grăbi spre iertarea păcatelor pe care nu le-a săvârșit". Împotriva mesajului evanghelic: "Adevăr vă spun
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Rămânând, din acest punct de vedere, paradigme tehnobiologice deterministe și esențialiste, ființele sintetice sunt private de pasiune și de emoție, de complexitatea afectivității și a cunoașterii, de grija pentru celălalt. Așadar, cyborgul înglobează numeroase accepții, de la inteligență la viața artificială, întruchipări aflate la limita „regimului nocturn” al imaginarului și întrupări contingente, transgresând opozițiile împământenite de tipul artificial vs natural/biologic sau obiect vs subiect. Atât „omul Turing” (vezi Bolter, 1986Ă, cât și diversele creaturi ale vieții artificiale nu se simt alienate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Neîndeplinind sarcinile unei totalități primordiale sau ale unei finalități absolute, avatarul intervine în lumea virtuală în mod contingent și parțial, cuplându-se permanent cu alte sisteme și experimentând la granița dintre genetic și cibernetic. Deopotrivă coordonează și este coordonat de întruchipările variate ale spațiului virtual, de fluxuri și de intensități ontologice, sociale, politice, economice, acumulează și coagulează, dar și pierde și destructurează în fenomenele încorporării. De la sedimentele identității până la fluidele recombinărilor, subiectul avataric cunoaște o gamă largă de întrupări și localizări
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
distanța unei imagini. Or, ca să exiști pur și simplu, este nevoie de o distanță de la sine la sine. Abolirea acestei distanțe ne condamnă la o reproducere nesfârșită, la un soi de imortalitate derizorie (Baudrillard, 2001, p. 42Ă. Dacă susținătorii noilor întruchipări identitare avatarice văd în imersie, în interacțiune sau în telecolaborare avantajele posibilității de a fi în locul altuia sau a celuilalt, nu doar metaforic, ci în mod pragmatic, sau dacă transumaniștii își închipuie oportunitățile pozitive deschise prin nemurirea și omnisciența cibernetice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limita stranietății. Cyborgi, avatari cibernetici, indivizi transgenici, agenți cognitivi și vietăți artificiale, toate acestea sunt ipostazieri ale unei ontologii virtuale într-un univers, discursiv și practic, postuman. Forme ideale și simultan apariții concrete, metafore, imagini sau limbaje logico-matematice și concomitent întruchipări materiale, fluxuri haotice și ordonări efemere, entitățile virtuale întrerup șirul liniar al condiției umane și îl reconectează în noduri ontologice metise. Postumanul este o relaționare a umanului, a viului și a emoționalului la elemente și sisteme nonumane, dincolo de dualismele împământenite
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
element central și etern, este invizibil. Invizibilitatea este în același timp realitatea expresiei inimii (sentiment) și spiritului (gând) și o reprezentare simbolică a ființelor supranaturale. În mituri și legende, nu ține atât de divinități, care, în general, se manifestă luând întruchipări diverse, umane, animale, minerale sau vegetale, cât de demoni sau de spirite. Astfel, în diferitele credințe ale lumii, regăsim ideea unei lumi populate de ființe invizibile, acționând în secret pentru binele sau pentru distrugerea umanității. Agresorii necunoscuți pot fi reuniți
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
permițând echilibrarea dintre anima și animus, dintre yin și yang, fără a nega apartenența la un sex specific. Înger Îngerul simbolizează intermediarul dintre Dumnezeu și om. El are o funcție de mediator, de protector și de intermediar. În vis, este o întruchipare pozitivă a ghidului, a mesagerului, dar și a gardianului care veghează asupra persoanei. Indică fie o nevoie, fie un sentiment de securitate psihică și afectivă (îngerul meu păzitor veghează asupra mea). În plus, îngerul sintetizează noțiunile de înțelepciune și ascultare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
al morților și zeu al bogăției (de la Ploutos, «bogat»), șobolanul este totodată simbol al energiei distructive dar și al opulenței (vezi Excremente). Materialismul exprimat este de așa natură, încât, la limită, șobolanul semnifică avariția. Prin talia sa mică, șoarecele este întruchiparea agilității. Deși delicat și de mărime redusă, șoarecele are o putere cu atât mai importantă cu cât este asociată cu finețea. Exprimând superioritatea energiei subtile asupra forței brute, șoarecele apare în numeroase legende ca înspăimântându-l pe elefant, până la a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
angajare și de stabilitate a celui ce visează. Însă, dat fiind că sunt adesea prezente în cimitire, aceste conifere pot indica, în mod paradoxal, teama de moarte. Cedru Pe lângă semnificația de eternitate, înălțimea trunchiului și a ramurilor face din cedru întruchiparea măreției sufletului și a înălțării spirituale, în timp ce soliditatea lemnului îl asociază cu forța și cu puterea. Stejar Stejarul este copacul cel mai încărcat de simboluri și cel mai venerat în toate culturile. Exprimă forța, soliditatea și sănătatea (etimologie comună a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cel adevărat avem un proverb care spune că hoțul strigă totdeauna hoții! Îndrăcitul Irineu care a scris despre ei, i-a acuzat de cele mai infame practici se-xuale și hedoniste chiar dacă Tora este plină de asemenea blăstămății, considerîn- du-i întruchiparea răului pe pământ și nici nu se putea altfel pentru întunecata secă- tură, cît timp Carpocrate le rupea gîtul cu minciunile lor mozaice spunînd despre Iisus adevărul iar Hristos era demascat ca o născocire mozaică așa cum susțineau și mandeenii. Teozofia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Baia! În Moldova se mai păstrează printre tradițiile de Anul Nou, dansul cerbului care imită un ritual foarte vechi iar în Muntenia obiceiul se numește turca, dar este puțin modificat Pe tăblița 31 acest cuvînt are sensul de stafie, arătare, întruchipare, uite așa ca să spurcăm și noi o leacă latrinitatea voastră drăcească! Iar pe obrăzarul coifului de aur de la Coțofenești, Mitra apare sacrificînd un berbec care mai tîrziu va fi înlocuit cu taurul ceresc, dovedindu-se prin acest artefact practicarea religiei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de intimism descriptiv lipsit de orizont ideatic, nici de demascare esopică a marasmului social, ambele curente în epocă -, Don Juan (1981) și Pândă și seducție (publicat în 1991, dar scris în 1976) se vădesc, în cele din urmă, a fi întruchipări ale aceleiași obsesii privind relația individului cu sine și cu lumea. Perspectiva de abordare este a mitului modern al seducătorului; cele două cărți sunt de fapt componente ale unei macrotrilogii, Don Juan, a cărei ultimă parte este nu un roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
de șes regards, de șes moindres paroles pour s'en faire des trophées. Leș femmes lui dérobent la forme de șa robe, la coupe de son chapeau, la couleur de son écharpe" [Delord, p.4]. Pentru bărbați, femeia pariziana este întruchiparea dorințelor, pasiunilor și viciilor 123: "Elles tiennent (...) leur pouvoir de nos désirs, de nos passions, de nos vices" [Uzanne 1910, p.29]. Voința de putere a Parizienei este generată de complexul de inferioritate în planul manifestării sociale și potențata de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
participarea la proiectare a lui G.Eiffel), Libertatea iluminând lumea, care devine unul din simbolurile principale ale Americii. 36 Reprezentarea artistică este exemplificata de A.Higonnet prin trei celebre tablouri: Le bain de Mary Cassant (o burgheza scăldându-și fiica întruchipare a maternității, marchează declinul subiectelor religioase în arta), Liberté guidant le peuple de Delacroix (incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
une histoire ou un être, et permettant à celui qui s'y contemple de résoudre șes propres conflits" [Milner, ÎI, p.485]. 63 O trăsătură intrinseca mitului este căutarea. Lucian Blaga clasifică mitul (împreună cu viziunile religioase, concepțiile metafizice teoriile științifice, întruchipările în arta) printre "plăsmuirile spirituale prin care ființă umană încearcă să-și reveleze sieși misterul existenței" [Ființă istorică, p.243]. Mitul eroului împrumuta întotdeauna aceeași structură, fie că e vorba de ficțiune mitologica, de povestiri biblice, de românul propriu-zis, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și polis: așadar, mai degrabă o chestiune de filosofie politică, iar nu de antropologie filosofică propriu-zisă, fiindcă nu este reconstruită însăși ființa omului (ceea-ce-este omul), ci ființa sa determinată în împrejurările polis-ului. Fie considerată în proiectul ei, fie în întruchipările dobândite unele dintre ele vor fi prezentate și interpretate mai departe -, antropologia filosofică păstrează în însăși structura sa imposibilitatea unei legături analitice (în sens kantian) între postularea unei esențe a omului și ideea "realității" modului uman ca universal (adică drept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să-i configurăm posibilul chip. Dar pornind de la matricea ei, recunoscându-i adevăratele surse și eventualele traiectorii, luând în seamă și ilustrele sale promisiuni consemnate de Cristian Petru în fragmentul citat mai sus, îndrăznim să identificăm posibile rezonanțe și chiar întruchipări. Iar acestea din urmă cred că pot duce către un "model" de reconstrucție a umanului, bine alcătuit și funcțional. Modelul ontologiei umanului mai degrabă așează sub aporie existența umană și delimitează spațiul teoretic al recunoașterii acesteia ca un mod-de-a-fi, adică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la om ca ființă rațională angajată în două lumi, fenomenală (sensibilă) și noumenală (inteligibilă). Prin ei înțelegem că omul are "puterea" de a cunoaște, dar și pe aceea de a fi liber și, astfel, de a tinde către Binele Suveran, întruchipare a sintezei moralității desăvârșite și a fericirii împlinite. În corelație cu alți termeni, ei determină un concept normativ al unității de existență a omului. De aici și ideea despre "progresul moral", formulată de Kant și socotită foarte importantă pentru "morala
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibile în genere"100) sau ca principiu metafizic (astfel este principiul finalității practice, întrucât conceptul facultății de a dori trebuie dat empiric, "fizic", iar acest principiu nu este dat în acest chip). Kant vorbește și despre finalitatea subiectivă (formală) ca întruchipare a frumuseții naturii apreciată prin gust și finalitatea obiectivă ca principiu prin care întemeiem "ideea" contingenței naturii; finalitatea obiectivă poate fi exterioară (utilitatea obiectului) sau interioară (perfecțiunea obiectului). Putem gândi, de asemenea, o finalitate fără scop "în măsura în care noi nu situăm
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
treia unitate "reală" alături de univers și de conștiință; ea este substratul "real" al celor două și principiul pe care se întemeiază identitatea lor structurală; ea este realitatea originară, prezentă ca atare în cele două unități ca în propriile sale ipostaze (întruchipări): astfel este posibilă și identitatea structurală de care aminteam mai sus. Ipoteza energetistă, potrivit căreia realitatea este energie, nu apare pentru C. Rădulescu-Motru ca absolută. În paginile Elementelor de metafizică el afirmă că această ipoteză nu este superioară, metafizic, altora
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu poate fi supus, nici răpus, afirmă C. Rădulescu-Motru. Forța pe care el o poartă se originează în realitatea energetică; el nu ține de hazard, nici de liberul arbitru al subiectului uman. Totuși, locul lui este în personalitate, pentru că formele întruchipării sale (însușiri, fapte) "sunt veșnic însușirile sau faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
structura sa sufletească ceva din amândouă. Nici una din trăsăturile sale nu este pur naturală (total condiționată), sau pur necondiționată. Astfel, eul este energie, în conținutul său, dar este, raportat la natură, spontaneitate, libertate (non-natură). Iar creația, deși este expresie și întruchipare a unui ideal și impunere a unui nou gen de muncă, nu se poate realiza decât prin activarea aptitudinilor înscrise în sufletul omului, în energia sa sufletească. De asemenea, eul se raționalizează, ajungând până la conștiința de sine, iar creația se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru ideea sa privind existența unei prime întruchipări umane în forma sufletului mistic. Personalitatea misticului este, sub aspectul structurii sale, ca orice alt tip de personalitate; ea constituie o unitate umană de existență. Ea vine oarecum din natură, dar, totodată, se desprinde de aceasta, deschizând evoluția personalizată a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]