4,348 matches
-
de circa nouă ori mai mică decât cea terestră durata unei rotații în jurul Soarelui - 687 de zile terestre ; perioadei proprie de rotație: 24h 37m 23s; densitatea 3,91 g/cm3; slabă forță gravitațională (1/3 din cea terestră), reținând un înveliș atmosferic neînsemnat; intensitatea căldurii solare, primită pe unitatea de suprafață a lui Marte, este jumătate decât cea primită de Pământ; exista anotimpuri analoage celor terestre cu temperaturi ce variază între +30șC ziua, la ecuator și -100șC, noaptea la poli; număr
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ateriza pe solul marțian ar putea contamina planeta și nu vom putea răspunde niciodată la întrebarea dacă pa această planetă s-au dezvoltat ori nu forme proprii de viață. Este planeta cea mai bine studiată a Sistemului Solar, reținând un înveliș atmosferic neînsemnat cu 95,6% gaz carbonic (dioxid de carbon), 2,7% azot, 1,6% argon și urme de oxigen, apă. Atmosfera marțiană este: relativ rarefiată; cu presiunea atmosferică la suprafață ce are o valoare variabilă de 0.7 0
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
un diametru de peste 2000 km. Marea majoritate a suprafeței marțiene este foarte veche, dar există totodată și regiuni mai tinere, cu văi, câmpii și dealuri. Interiorul planetei este alcătuit probabil din nucleu metalic dens cu raza de 1700 km, un înveliș vâscos, mai dens ca cel de pe Pământ, numit manta și o crustă subțire cu grosimi ce variază între 80 km în emisfera sudică și 35 Km în cea nordică. O altă caracteristică interesantă a planetei sunt urmele de eroziune de pe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ce în final a fost ținut într-un cuptor la 110°C, timp de aproape trei zile. Ca ultimă măsură de precauție, fiecare aparat Viking 1 sau 2 a fost învelit cu o serie de straturi cu funcție de ecranare biologică. Învelișul extern a fost scos de pe automate imediat ce ele au ajuns dincolo de limitele atmosferei terestre. Totuși, o probabilitate nulă de contaminare nu poate fi asigurată, existând șansa de unu la un milion ca unul dintre roboții Viking să fi transportat un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
loc în vechime pe Terra, s-ar putea să nu fie atât de productiv. Mai rămâne o speranță, concentrarea eforturilor ingineriei genetice prin fabricarea unui microorganism capabil de fotosinteză și cu un randament maxim de producere a oxigenului. La început, învelișul vegetal va fi simplu, cu plante de felul ierburilor, ce-s polenizate de vânt. Atmosfera va fi atât de subțire, încât insectele nu vor putea zbura. Din această cauză, plantele cu flori colorate, ce necesită intervenția insectelor în polenizare, nu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, între nucleu și electroni exercitându-se interacțiuni de atracție electrostatică (Coulombiană). In cazul atomilor, în funcție de distanța dintre ei, pot predomina forțele de atracție sau de respingere. Dacă distanța dintre
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
formarea ionilor Na+, Cl-; ♦ atracția dintre ionii astfel formați; Prima etapă este caracterizată de energia de ionizare a atomului de sodiu: care are valoarea: și de afinitatea pentru electron a clorului, adică energia care se degajă în urma acceptării electronului în învelișul electronic al clorului: care are valoare negativă Ionii astfel formați se atrag între ei prin forțe de natură electrostatică, apropiindu-se pînă la o distanță compatibilă cu repulsia învelișurilor lor electronice. Dacă formarea clorurii de sodiu ar decurge numai pe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a clorului, adică energia care se degajă în urma acceptării electronului în învelișul electronic al clorului: care are valoare negativă Ionii astfel formați se atrag între ei prin forțe de natură electrostatică, apropiindu-se pînă la o distanță compatibilă cu repulsia învelișurilor lor electronice. Dacă formarea clorurii de sodiu ar decurge numai pe baza transferului de electroni, această substanță nu ar trebui să se formeze, deoarece prezintă un bilanț energetic defavorabil; suma algebrică a celor două energii este pozitivă: Schimbul de energie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ce le conferă o anumită rigiditate. II.1.3. Membrana celulară: barieră și punte Membrana celulară reprezintă primul organit diferențiat. Existența membranei a fost semalată încă din secolul al XIX-lea. Denumirea de membrană vine de la latinescul ”membrana” care înseamnă înveliș, coajă. Membrana, căreia i s-a acordat doar un rol pasiv, de izolare față de mediul exterior, are o structură complexă și îndeplinește numeroase funcții legate de procesele metabolice fundamentale. Membranele vii au caracter de selectivitate, sunt semipermeabile II.1.4
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
masică variază invers proporțional cu mărimea animalului. Dacă se notează cu Q căldura produsă de un animal de talie mare și cu q căldura produsă de un animal de talie mică, atunci legea căldurii masice se poate scrie: c) Influența învelișului protector Termogeneza crește odată cu reducerea învelișului protector. Cantitatea de căldură măsurată este mai mare în cazul în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
animalului. Dacă se notează cu Q căldura produsă de un animal de talie mare și cu q căldura produsă de un animal de talie mică, atunci legea căldurii masice se poate scrie: c) Influența învelișului protector Termogeneza crește odată cu reducerea învelișului protector. Cantitatea de căldură măsurată este mai mare în cazul în care animalului i s a tuns părul (blana) deoarece degajarea de căldură în exterior este mult mai mare. Observațiile au arătat că, dacă la un iepure cu blană termogeneza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atomii se află în stare ionizată, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv (ion), adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se află în stare de ionizare, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
descărcare electrică în gaze (în tuburi fluorescente). Materia, substanța se poate descompune în părțile sale componente prin efectul Compton, cu ajutorul fotonilor care au o energie foarte mare, așa cum sunt fotonii ultravioleți, nucleari γ sau X (Röentgen), care interacționează atât cu învelișul electronic cât și cu nucleul atomic, cu protonii si neutronii, particule pe care le pot transforma în particule libere. De exemplu, moleculele de hidrogen sunt diatomice, iar fiecare atom de hidrogen este compus din câte un proton și un electron
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii materiei sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent de modul de descompunere al atomului
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coroziune a acesteia);·protecția catodică ce constă în aplicarea unor metode galvanice de protecție a metalelor, folosind anozi metalici auxiliari care se corodează în locul metalului protejat (metodă folosită în construcția navelor maritime). d) Metode de acoperire a suprafețelor metalice cu învelișuri anticorozive. Protecția prin învelișuri anticorozive se realizează prin acoperirea metalului cu un strat subțire de material autoprotector. Stratul autoprotector trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie compact și aderent; să fie suficient de elastic și plastic; grosimea lui să fie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
catodică ce constă în aplicarea unor metode galvanice de protecție a metalelor, folosind anozi metalici auxiliari care se corodează în locul metalului protejat (metodă folosită în construcția navelor maritime). d) Metode de acoperire a suprafețelor metalice cu învelișuri anticorozive. Protecția prin învelișuri anticorozive se realizează prin acoperirea metalului cu un strat subțire de material autoprotector. Stratul autoprotector trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie compact și aderent; să fie suficient de elastic și plastic; grosimea lui să fie cât mai uniformă. Stratul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
polizaharide) care înconjoară unele organisme sau înglobează celulele coloniilor la alte specii. Fenomenul este întâlnit atât la bacterii (Ferribacterium, Leptothrix, Sideronema), ciuperci (Trichoderma), o mențiune specială referindu-se la Xanthomonas campestris care, în scopul protecției sale secretă în jurul celulei un înveliș din polizaharidul xantan, atunci când condițiile de mediu sunt adverse [79], alge (Anacystis, Chaetophora, Lithothamnion, Phormidium, Protococcus, Schizothrix) [16], briozoare [78]. S’au semnalat și depozite chitinoase (polizaharide) în cazul briozoarelor [78]. Toate componentele amintite mai sus fac parte integrantă din
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
centrul - nucleul - reducător spre periferie - mediul exterior - oxidantă). O exemplificare este oferită de două genuri de alge verzi, Chara, respectiv Nitella, aparținând însă aceleiași clase, Charophyceae. Chara, care trăiește în medii bazice [84], adică reducătoare [7], este înzestrată cu un înveliș de celule corticale, deci cu un strat protector față de mediul exterior antitetic talului său oxidant; Nitella, care trăiește în medii acide [84], adică oxidante [7], nu este înzestrată cu un înveliș de celule corticale protectoare. În contextul celor arătate, ciupercile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
bazice [84], adică reducătoare [7], este înzestrată cu un înveliș de celule corticale, deci cu un strat protector față de mediul exterior antitetic talului său oxidant; Nitella, care trăiește în medii acide [84], adică oxidante [7], nu este înzestrată cu un înveliș de celule corticale protectoare. În contextul celor arătate, ciupercile sunt adaptate unui mediu mai oxidat, ceea ce le permite, chiar fără a îndeplini condiția de a fi autotrofe (deci iubitoare de medii oxidante), să poată suporta medii mai oxidante decât o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care prezintă interes în contextul secțiunii de față doar Flagellata, Sarcodina și Ciliophora, celelalte fiind parazite ale animalelor. Multe protozoare conțin substanțe minerale (CaCO3, SiO2 etc.) repartizate într’un schelet intern sau extern, ultimul fiind cel mai frecvent [90]. Uneori, învelișurile extracelulare sunt gelatinoase, fapt ce înlesnește aderarea unor corpuri străine [90]. Alteori ele formează cochilii tari (schelet extern), care generează cu timpul, în natură, zăcăminte minerale biogene, precum creta; aici putem face o remarcă speculativă: ceea ce unele microorganisme fac depunând
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
face o remarcă speculativă: ceea ce unele microorganisme fac depunând, în mediu, fosforita, o face și „societatea“ de celule care este organismul animal, dar în interior, depunând apatita osului. Ca urmare, se pot discuta trei categorii mari de protozoare: − fără un înveliș extracelular, care au în foulingul biologic un rol exclusiv biocenotic (de întreținere a vieții biocenozei); − cu înveliș extracelular gelatinos, care pot constitui nuclee de acumulare a particulelor; impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice, foulingogene; − cu înveliș
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
celule care este organismul animal, dar în interior, depunând apatita osului. Ca urmare, se pot discuta trei categorii mari de protozoare: − fără un înveliș extracelular, care au în foulingul biologic un rol exclusiv biocenotic (de întreținere a vieții biocenozei); − cu înveliș extracelular gelatinos, care pot constitui nuclee de acumulare a particulelor; impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice, foulingogene; − cu înveliș extracelular mineral, care generează depozite necomestibile, deci stabile; acțiunea lor ar putea fi rezumată intuitiv ca o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
înveliș extracelular, care au în foulingul biologic un rol exclusiv biocenotic (de întreținere a vieții biocenozei); − cu înveliș extracelular gelatinos, care pot constitui nuclee de acumulare a particulelor; impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice, foulingogene; − cu înveliș extracelular mineral, care generează depozite necomestibile, deci stabile; acțiunea lor ar putea fi rezumată intuitiv ca o concentrare și insolubilizare a Ca și Si din apă; unele protozoare sunt fixate de substrat cu ajutorul unui peduncul [91] astfel încât acționează ca „ancore
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și la flagelate, cu câteva diferențe de nuanță. Astfel, corpul lor este întotdeauna acoperit cu o peliculă de natură diversă (proteică, poliglucidică - chitină ori celuloză) [90]; din punctul de vedere al subiectului, cele mai relevante sunt speciile caracterizate de un înveliș proteic, respectiv gelatinos. Nu se pune însă problema, ca la celelalte protozoare, existenței unor schelete minerale. Ca urmare, implicarea flagelatelor în efecte mecanice este redusă doar la rolul de „adeziv“ pentru particule străine. Există însă destule exemple de flagelate fixate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]