1,856 matches
-
o Liturghie, o Psaltire mică, un Catavasier cu tri grecesc, rusesc, românește cumpărate de satul Solonețu, împreună cu satul Todirești, la biserica din Soloneț, unde se prăznuiește hramul Sf. Nicolae ..."". În secolul al XIX-lea, au fost efectuate unele modificări: Ulterior, învelitoarea inițială din șindrilă a fost înlocuită cu una din tablă. În anul 1987, în imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre nord, a fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
ul este un aerostat, format dintr-o învelitoare de formă sferică, impermeabilă, cu interiorul umplut cu aer cald sau gaze mai ușoare decât aerul (de exemplu cu heliu sau hidrogen). Învelitorii balonului de obicei i se atașază o "nacelă". Învelitoarea balonului poate fi închisă ermetic, cazul "baloanelor sub
Balon () [Corola-website/Science/305877_a_307206]
-
ul este un aerostat, format dintr-o învelitoare de formă sferică, impermeabilă, cu interiorul umplut cu aer cald sau gaze mai ușoare decât aerul (de exemplu cu heliu sau hidrogen). Învelitorii balonului de obicei i se atașază o "nacelă". Învelitoarea balonului poate fi închisă ermetic, cazul "baloanelor sub presiune", sau poate fi prevăzută la partea inferioară cu o deschidere (prin care gazul nu poate ieși, gazul fiind mai ușor decât aerul
Balon () [Corola-website/Science/305877_a_307206]
-
ul este un aerostat, format dintr-o învelitoare de formă sferică, impermeabilă, cu interiorul umplut cu aer cald sau gaze mai ușoare decât aerul (de exemplu cu heliu sau hidrogen). Învelitorii balonului de obicei i se atașază o "nacelă". Învelitoarea balonului poate fi închisă ermetic, cazul "baloanelor sub presiune", sau poate fi prevăzută la partea inferioară cu o deschidere (prin care gazul nu poate ieși, gazul fiind mai ușor decât aerul). Baloanele se mai numeau aerostate, astăzi ele sunt considerate
Balon () [Corola-website/Science/305877_a_307206]
-
principiului lui Arhimede, o forță ascensională care poate fi redată de expresia: formula 1 Pentru ca balonul să se ridice de la pământ sau să urce în atmosferă, această forță ascensională trebuie să fie mai mare decât suma greutăților componentelor balonului (nacelă, balast, învelitoare și încărcătură utilă). În cazul baloanelor cu gaz, astăzi, se folosește de obicei amestecul de heliu cu aer, în loc de amestecul hidrogen cu aer. Dintre motivele pentru care se face această alegere, două sunt următoarele: masa unui metru cub de hidrogen
Balon () [Corola-website/Science/305877_a_307206]
-
râu. Bârnele au grosimi de 10-14 centrimetri și sunt îmbinate în „coadă de rândunică”, fără cuie sau scoabe. Streașina largă este sprijinită pe console și căpriori. Acoperișul a fost realizat din șindrilă, dar în 1911 a fost înlocuit cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica are formă de navă, fără cupole sau turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele vestic al pronaosului) și cu cinci ferestre cu gratii (una
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
refaceri. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, latura stângă a clădirii s-a degradat puternic. Autorii lucrărilor de restaurare începute în 1999 au protejat provizoriu clădirea printr-o șarpantă din lemn peste care s-a pus o învelitoare din pânză bituminată. Zidurile sunt ruinate în prezent, în jurul cărora schelele ridicate în urmă cu ani au putrezit. În comunicarea "Scoaterea din pericol a clădirilor de patrimoniu" prezentată la Conferința Internațională de Structuri Portante Istorice din anul 2007, profesorul Virgil
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
având pereții înălțați pe o temelie de piatră de râu, cu rol în protejarea materialului lemnos folosit în constructie. Accesul în incintă se face printr-o ușa din lemn, după ce se urcă două trepte din lespezi de piatră. Acoperișul cu învelitoare din șindrilă, unic pentru întregul edificiu, înglobează și volumul bolților, încununat de cruci din fier forjat. Interiorul este reprezentat de icoanele pictate pe lemn, cu scene din viața sfinților, precum și de icoanele împărătești vopsite cu roșu. În anul 2003, la
Biserica de lemn din Vrâncioaia () [Corola-website/Science/323474_a_324803]
-
ar trebui începută cu un fapt deosebit de important, legat nu atât de pereții din cununi de bârne, prinse în cheotori, cât mai ales de rezolvarea tehnică pe care meșterii constructori au găsit-o în construirea ei, prin suprapunerea peste căpriorii învelitorii a unor “aruncătoare de ape”. Este vorba de niște bârne lungi de circa doi metri, care ies în afara liniei streașinei, astfel încât apele curg departe de pereții și de temelia bisericii. Cum la streașină nu sunt bătute “scânduri de fundătură”, aceste
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
susțină tencuiala. Cu ocazia ultimei renovări, vechile console ale bârnelor din partea de sus a perețelui au fost eliminate și s-au păstrat doar console de la cele trei bârne orizontale de la streașină (numite de localnici”cursuraie”), bârne care susțin acoperișul cu învelitoare de șindrilă, azi cu țiglă. Șarpanta este de dată recentă. Ferestrele inițiale mici (asa cum se vede una la altar) au fost mult mărite. Turnul cu bulbi este și el un rezultat al ultimei renovări, când învelișul din sindrilă a
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
Bala de Jos. Acum biserică se află la a treia reparație importantă, ce se execută în timpul păstoririi preotului Ionuț Blidaru Semenescu cel care îndeplinește și funcția de protopop al Severinului. A fost consolidată din nou fundația, s-a dat jos învelitoarea veche de tablă a bisericii și i s-a pus un acoperiș nou de tablă după care urmeaza rezugrăvirea întregului locaș și resfințirea. Arhitectură bisericii din Crainici, de un farmec deosebit, se îmbină armonios cu istoria și decorul splendid oferit
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Acesta din urmă a fost ultimul șef-rabin din Rădăuți. La 17 mai 2005, în interiorul Templului au pătruns, printr-un geam spart, persoane necunoscute care au spart lacătul de la Aron Kodeș, au scos cele trei suluri sfinte, le-au dezbrăcat de învelitori și le-au așezat pe masă. Nu a fost furat nimic. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
este construită în totalitate din bârne de stejar, încheiate în „coadă de rândunică”. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
a bisericii și pe bolțile de lângă turla cea mare, acoperișul este mai înalt. Pe părțile laterale ale bisericii, este un acoperiș mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
în 1910). După cum se observă dintr-o fotografie publicată în acel anuar, biserica avea numai trei încăperi: pronaos, naos și altar și era acoperită cu draniță. Bisericii i-a fost adăugat ulterior un pridvor în partea de vest. De asemenea, învelitoarea din draniță a acoperișului a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Biserica de lemn din Brașca a intrat în atenția presei în mai
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
din stejar, biserica veche a satului a trecut prin momente de cumpănă. Salvată de la distrugere în ultimul moment, prin restaurarea realizată în anul 1982. Înainte de acest moment biserica se afla într-o avansată stare de degradare, fiind aproape prăbușită, datorită învelitorii de țiglă care a apăsat pereții șubreziți de bârne. Sub aspect planimetric, biserica se încadrează în categoria celor cu un plan dreptunghiular, absida altarului fiind poligonală, în trei laturi, nedecroșată. Prin extinderea ulterioară a bisericii, s-a ajuns la situația
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate din loc în loc. Cornișa este susținută de console simple de piatră. Acoperișul are o învelitoare din tablă zincată. Elementele specifice ale acestei biserici sunt: Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași are un sistem de construcție pentru apărare care este întâlnit și la Biserica Precista din Galați. Podul bisericii este un fel de fortăreață suspendată, camuflată
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
i se datorează apariția turnului peste pridvor, timpanul spre vest și învelirea pereților exteriori cu blăni verticale. În interior, peretele despărțitor dintre tindă și naos a fost demolat iar interiorul placat cu blăni verticale. În anul 1936 a fost schimbată învelitoarea de șindrilă cu cea actuală de tablă. Ușa exterioară de la altar, ca și cea de la intrare, a apărut tot atunci, pentru a îmbunătății evacuarea în caz de incendiu. Din acceași vreme este și cristelnița din pridvor, pe care se poate
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
altarului pentagonală decroșată, pronaos poligonal și pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Ea a fost construită din lemn de brad, pereții săi fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind inițial din draniță, iar în prezent din tablă. Biserica este de dimensiuni mici, având interiorul împărțit în patru încăperi: o mică tindă la intrare, pronaos, naos și altar. Cu excepția pridvorului care are tavan, celelalte încăperi sunt acoperite cu o
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
legat cu ceilalți scapus prin ligamente elastice, ce facilitează mișcarea simultană a tuturor penelor în timpul zborului. Partea cărnoasă, baza remigelor, ca și spațiul bazal dintre ele sunt acoperite atât pe dedesubt, cât și pe deasupra aripii, de tectrice flexibile ce formează învelitorile mari, mijlocii și mici, ce se suprapun succesiv dinspre curbură în jos. Remigele prezintă forme diferite după tipul de zburătoare din care fac parte păsările respective. Numărul remigelor variază de la un grup de păsări la altul. După locul unde se
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
și cele mai importante pentru îndeplinirea funcției de zbor a păsării. Prima remige primară (numită pana batardă), este mai mică decât celelalte; la "Motacillidae" (codobatură și fâsă), "Fringillidae" (cinteză, sticlete) etc. este atât de mică și rudimentară încât dispare printre învelitorile primare, ceea ce face să se creadă că la aceste păsări lipsește. La alte specii, ea lipsește complet. Când este prezentă, constituie un criteriu foarte important pentru recunoașterea anumitor specii de păsări. Totuși, la unele păsări răpitoare (erete etc.) și la
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
penelor aripilor o rigiditate cât mai mare în timpul zborului, apăsându-le la bază, dar și pentru ușurarea unor manevre în mișcarea aeriană; la unele păsări acvatice ("Melanitta" etc.), ele servesc drept cârmă sau ramă în timpul înotului sub apă. Tectricele (fulgii, învelitorile) sunt pene mici, de regulă moi, care formează îmbrăcămintea corpului acoperind unele părți ale corpului păsărilor. Sunt situate pe cap, gât, spate, abdomen, aripi și coadă. Ele învelesc aripa și coda deasupra și dedesubt și baza remigelor sau rectricelor. Baza
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
dezvoltare, axul măsurând deseori trei sferturi din lungimea tectricei. La "Passeriformes", din contră, el este foarte scurt, având doar câteva barbe rudimentare în apropierea bazei, urmate de 4-8 barbe libere foarte lungi, în întregime separate unele de altele. Tectricele caudale (învelitorile caudale) aflate pe coadă, acoperă dorsal și ventral baza rectricelor și sunt numite respectiv penele supracodale (învelitorile supracaudale) și penele subcodale (învelitorile subcaudale). Tectricele alare (învelitorile alare) sunt pene de contur flexibile de diferite mărimi care acoperă etajat ambele părți
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
având doar câteva barbe rudimentare în apropierea bazei, urmate de 4-8 barbe libere foarte lungi, în întregime separate unele de altele. Tectricele caudale (învelitorile caudale) aflate pe coadă, acoperă dorsal și ventral baza rectricelor și sunt numite respectiv penele supracodale (învelitorile supracaudale) și penele subcodale (învelitorile subcaudale). Tectricele alare (învelitorile alare) sunt pene de contur flexibile de diferite mărimi care acoperă etajat ambele părți ale aripii și baza remigelor, cuprinzând locul de inserție și spațiile goale dintre ele. Ele sunt bine
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]