3,158 matches
-
școlar În obișnuirea copilului cu statutul și rolul de școlar, nu trebuie să se facă greșeala de a neglija statutul și rolul familial cu care este obișnuit copilul. De aici necesitatea psihopedagogică de a transfera asupra statutului și rolului de școlar ceea ce se poate transfera din statutul și rolul familial. Mai concret, școala trebuie să acorde afecțiune necesară micilor elevi. Pe lângă aceasta, este bine că o parte din activitățile școlare să aibă un caracter de joc, tot prin joc urmând ca
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
de disponibilitățile și de atitudinea copiilor față de acest proces. Ori, din această perspectivă, copiii se împart în două grupe distincte ce-i ușor adaptabili și cei dificili. Copiii ușor adaptabili mai ales sub raportul disciplinei și al vieții sociale de școlar, sunt în general, după cum am văzut, cei ce au frecventat o grădiniță sau au avut un statut familial pozitiv, părinții dovedindu-se preocupați de sensibilizarea lor pentru școală și în același timp de a le crea o imagine reală a
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
exerciții pentru stimularea încrederii în posibilitățile de exprimare în fața cuiva care te ascultă atent, exerciții pentru dezvoltarea spiritului de observație. Părinții în fața procesului instructiv-educativ Intrarea copilului în școală ridică probleme cu totul speciale părinților care au acum în fața lor un școlar ce trebuie să răspundă unor sarcini și îndatoriri noi. Acest nou rol și statut al copilului condiționează restructurarea întregii sale activități. Școala îi transformă programul de acasă, iar acasă familia trebuie să organizeze viața în așa fel încât să contribuie
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
de acasă, iar acasă familia trebuie să organizeze viața în așa fel încât să contribuie la o cât mai buna integrare în activitatea și viața școlii. Acțiunile celor două colective-familial și școlar - se interferează având ca rezultat pe plan educațional - școlarul. În clasă, copilul a devenit școlar, este un individ aflat într-o colectivitate mai mare, cea a clasei, însă revenind acasă este din nou centrul atenției grupului său familial. Activitatea fundamentală a copilului devine, începând cu această etapă - învățătura. Dată
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
asemenea tip de activitate, copilul nu mai iese obosit, plictisit și fără stare emoțională pozitivă necesară receptării în continuare a tehnicilor scrisului. Se impune să nu obosim elevul cu exerciții suplimentare, plicticoase, obositoare și neeficiente. Dacă scrisul ridică probleme deosebite școlarilor mici, cititul nu este nici el mai ușor, deși din exterior privit, lasă impresia unei activități cu un grad mai mic de dificultate. Nenumărați părinți au menționat necesitatea ajutorului la scris (mulți au semnalat dictările, ca supliment al exercițiilor făcute
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
acționa cu multă eficacitate, alegând jucăriile și jocurile cele mai potrivite, pentru o buna dezvoltare conformă cu particularitățile specifice personalității copilului. Ridicarea nivelului coeficientului de inteligență promovează o adaptare și o integrare din ce în ce mai adecvată în procesul instructiv educativ. Lumea activităților școlarului mic este un amestec al lumii al învățăturii și jocului, a timpului liber și muncii. Munca școlarului este o activitate sistematizată, având un început, o cale și o finalizare. Părinții pot influența copilul în vederea desăvârșirii muncii făcute de școală. Consider
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
particularitățile specifice personalității copilului. Ridicarea nivelului coeficientului de inteligență promovează o adaptare și o integrare din ce în ce mai adecvată în procesul instructiv educativ. Lumea activităților școlarului mic este un amestec al lumii al învățăturii și jocului, a timpului liber și muncii. Munca școlarului este o activitate sistematizată, având un început, o cale și o finalizare. Părinții pot influența copilul în vederea desăvârșirii muncii făcute de școală. Consider că numai printr-o colaborare școală familie se poate ajunge la obținerea rezultatelor bune, dat fiind faptul
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
libertatea părinților de a-și crește copiii așa cum doresc; existau diferențe Între țări privind: măsura În care părinții pot alege Între diferitele școli și cursuri pe care să le urmeze copiii lor; măsura În care părinții trebuie consultați de responsabilii școlari etc.); b. Învățământul nu este decât o parte din educația copilului; o bună parte a educației se petrece În afara școlii; c. cercetările pun În evidență influența atitudinii parentale asupra rezultatelor școlare ale elevilor, În special asupra motivațiilor Învățării, precum și faptul
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
Mediul social prin care școlarul mic Își croiește drumul În viață este foarte important În ceea ce privește formarea personalității sale. Familia, grupul de prieteni, grupul școlar Îi influențează dezvoltarea, facilitându-i o evoluție normală și armonioasă sau, dimpotrivă, blocându-i capacitățile și potențialul său de afirmare. Intrarea
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
probleme În plan comportamental, relațional, comunicațional, afectiv și cognitiv. Din aceste motive am decis să aplic o serie de tehnici de terapie experiențială la elevii cu cerințe educative speciale cu care lucrez, având ca obiectiv dezvoltarea și optimizarea comportamentală a școlarilor de clasa a III-a și a IV-a cu dificultăți de integrare. Exercițiile pe care le-am aplicat au fost În acord cu trebuințele dominante ale școlarului mic: nevoia de comunicare, de interacțiune, de relaționare interpersonală cu cei de
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
speciale cu care lucrez, având ca obiectiv dezvoltarea și optimizarea comportamentală a școlarilor de clasa a III-a și a IV-a cu dificultăți de integrare. Exercițiile pe care le-am aplicat au fost În acord cu trebuințele dominante ale școlarului mic: nevoia de comunicare, de interacțiune, de relaționare interpersonală cu cei de o vârstă, de cunoaștere a propriei persoane. Ca direcții de acțiune am urmărit activarea și optimizarea capacităților de autocunoaștere, relaționare și comunicare interpersonală concomitent cu antrenarea empatiei, precum și
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
constructori ai personalității lor. Ei au descoperit pe cont propriu cum pot face față diferitelor situații de viață cu care se confruntă. Tehnicile expresive au răspuns nevoii de acțiune, de concret și mai ales trebuinței de joc și mișcare a școlarului mic. Ele au creat copiilor impresia că vin la aceste activități de grup să se joace, iar motivația pentru joc, deosebit de pregnantă la vârsta copilăriei, a crescut gradul de participare autentică a copiilor În procesul terapeutic. Trăirea unor stări afective
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
model centrat pe leadership (Learning Centered Leadership LCL), strâns corelat cu centrarea instruirii pe educat (Carr și Fulmer, 2004, pp. 319-326). Se argumentează că el pornește de la recunoașterea priorității învățării și a relației sale cu noua abordare a managementului clasei/școlar, ca expertiză, cu depășirea celui clasic (administrativ). Acum învățarea a devenit o problemă a comunității (școala ca organizație) și îi trebuie asigurat climatul corespunzător, atmosfera de descoperire, colaborare, luarea de decizii optime, unde liderii formali să dezvolte capacitatea de reflecție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și pus În situația să se compare cu ei. Dar mai mult decât comportarea colegilor și propria conduită, sunt importante aprecierile făcute de cadrul didactic, care contribuie la dezvoltarea capacității de autoapreciere sau autodepreciere. Această atitudine se instalează precoce la școlarul mic și generează o anumită accepție despre succesul sau insuccesul școlar, considerate ca o consecință a propriului comportament, măsurat de cadrul didactic În aprecierile sale. De aceea justețea și tactul cu care sunt făcute aceste aprecieri au o deosebită importanță
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
permanentă a procesului educațional asigură În mare măsură, obținerea de către elev a unui randament de nivel maximal, În funcție de posibilitățile individuale și de efortul depus. Prima reprezentare a copilului despre sine Însuși este adeseori formată În primi ani de școală. Aici școlarul este confruntat cu un grup de copii de aceeași vârstă și pus În situația să se compare sistematic cu ei. Dar mai mult decât comportarea colegilor și propria conduită sunt importante aprecierile făcute de cadrul didactic, care contribuie la dezvoltarea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
pus În situația să se compare sistematic cu ei. Dar mai mult decât comportarea colegilor și propria conduită sunt importante aprecierile făcute de cadrul didactic, care contribuie la dezvoltarea capacității de autoapreciere sau autodepreciere. Această atitudine se instalează precoce la școlarul mic și generează o anumită accepție despre succesul sau insuccesul școlar considerate ca o consecință a propriului comportament măsurat de cadrul didactic În aprecierile sale. De aceea justețea și tactul cu care sunt făcute aceste aprecieri au o deosebită importanță
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
a reuși, de a-și valoriza potențialul de care dispune); ¾ O prevenție secundară (prin care profesorul, observând atent fiecare elev, poate identifica efectele unor violențe la care elevul a fost supus În afara mediului școlar și semnala cazul acestor elevi psihopedagogilor școlari); ¾ O prevenție terțiară (ce are În vedere sprijinul direct acordat elevilor care manifestă comportamente violente). În condițiile În care situațiile de violență școlară nu pot fi rezolvate În mod direct prin intervenția profesorului, se impune lucrul În echipe psihopedagogice, care
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
în cadrul orelor de abilități practice stimulează activitatea de cunoaștere, constituie un mijloc de acumulare precum și de consolidare și aprofundare a cunoștințelor. Elevii își însușesc cunoștințele acționând ei înșiși asupra materialelor de aici rezultă și deosebita satisfacție pe care o au școlarii în momentul obținerii unui produs căruia îi pot asocia o întrebuințare. Prin contactul cu diverse materiale de lucru pe care le observă, le compară, le analizează, conduși de învățător sunt exersate diferite capacități intelectuale (observația, atenția, limbajul - verbal, nonverbal, capacitatea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
mai dificil de realizat decât climatul obișnuit de studiu și transmitere a informației al învățămantului tradițional. Presupune prevederea de situații apte să stimuleze curiozitatea, confruntările, spiritul de investigație și de căutare a unor soluții originale. În orele specifice acestei discipline școlarii ajung să-și formeze un stil propriu de lucru, impunând o atmosferă și un ritm optim de muncă creatoare. Participarea liberă la activitățile practice întărește spiritul sociabil și promovează sentimentul responsabilității. Majoritatea elevilor conștientizează importanța unor valori precum: respectul, încrederea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
spre învățare. Evaluând creațiile elevilor cât și modul în care ei se implică în procesul de elaborare-confecționare a produselor, contribuim la stimularea interesului fiecăruia de a da frâu liber imaginației și fanteziei generatoare de nou. Totodată culegem informații despre capacitatea școlarului, informații care ajută educatorul să-și regleze demersurile didactice astfel încât acestea să vizeze pe fiecare elev în parte cât și grupul de subiecți beneficiari ai actului instructiv-educativ. Evaluarea va constitui un instrument de dezvoltare a creativității elevilor, dacă va fi
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
instructiv - educativ; Opționalul se poate realiza chiar pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare, prin extinderea abordării temelor specifice și alternând aplicabilitatea lui pentru diverse arii curriculare. Propunerile metodice pot servi ca reper direct în activitatea instructiv - educativă de formare a creativității școlarilor, cât și ca punct de plecare pentru dezvoltarea unei curricule proprii, adaptate de opțional pe această temă. Anexa 1 PROIECT DE PROGRAMĂ OPȚIONAL - ÎNDEMÂNARE ȘI CREATIVITATE OBIECTIVE CADRU: Cunoașterea terminologiei specifice și utilizarea unor tehnici creative de lucru. Dezvoltarea atitudinilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de acțiuni și de factori școlari și extrașcolari de care trebuie să ținem seama astfel că Întrega activitate instructiv educativa să fie eficientă. Calitatea mediului social și a ambiantei școlare, climatul instituțional rigid și inconsecvent, fluctuațiile În aplicarea curriculum-ului școlar, superficialitatea calității actului didactic generate de o diversitate de cauze, unele de natur[ contradictorie, constituie nu numai una din căușe care influiențează calitatea educației și instruirii elevului și care se răsfrâng la nivelul acestuia printr-o diversitate de atitudini contradictorii
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
ă, a spră pentru copiii nedeprinși cu sculatul de dimineață , cu un program aproape cazon, adesea fără apă la robinetele puține dintr-o sală în care vântul bate din toate părțile și în care totul trebuie să iasă „la ceas”. Școlarii lui Gh. Giurcă - și el împreună cu ei - mergeau la școală într o perioadă în care dictatura „anilor luminoși” era la ea acasă, când manualele și metodica școlii, ca și notele din cataloage pot servi astăzi drept curiozități arhi vistice, notele
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tot de Bâr lad. Apoi să nu uităm de salba ziarelor și gazetel or d e la sate, care tot cu ochii către Bârlad au căutat: Răz eșul lui V. Caraivan de la Șuletea, Glasul nostru de la Băsești, Înainte de la Tutova, Școlari tutoveni etc. N-am avut publicațiile citate de Gruia Novac, dar am avut un Făt-Frumos, nelongeviv, dar cu un program precis exprimat și apreciat. „Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj și să câștige statornicie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bârlad, nu la Râmnicul Vâlcea (p.216), promoția 1949, secția literară (referență bibliografică „Monografia Liceului Gh. Roșca Codreanu”, 1971, de Traian Nicola, p.381), iar debutul său literar s-a produs nu în „Păreri Tutovene” (p.216), ci în revista „Școlarii tutoveni”:” Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie), elev în clasa a II a a ș colii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunic: „Sfântul Nichifor”. La „Poșta redacției” i se răspundea: „Ne-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]